Romania trebuie salvata!
Percheziţionarea calculatoarelor fostului MTS, blocată din nou
PDL şi UNPR o protejează pe Monica Iacob-Ridzi
Deşi în urmă cu o săptămână se anunţase ferm că în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va fi discutată pe 16 noiembrie solicitarea procurorilor de acceptare a percheziţiei calculatoarelor utilizate în fostul MTS de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi, acest lucru nu s-a întâmplat marţi.
Surpriză de proporţii - dar numai pentru neavizaţi - marţi în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. De pe ordinea de zi au dispărut pur şi simplu dezbaterea şi votarea cererii procurorilor de percheziţionare a calculatorului utilizat de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi în primăvara anului 2009 la MTS. După ce reprezentanţii PNL în comisie au cerut discutarea cazului, vădit încurcat, preşedintele comisiei, Daniel Buda (PDL), a anunţat că subiectul respectiv nu a fost trecut pe ordinea de zi din cauză că Monica Iacob-Ridzi s-ar afla la Viena. Cum însă deputata PDL a depus înscrisuri în ceea ce priveşte poziţia sa, solicitarea procurorilor putea fi discutată. Buda s-a opus şi a supus votului amânarea cu două săptămâni a cazului. La numărarea voturilor a reieşit că 13 deputaţi s-au pronunţat pentru amânare, 12 pentru dezbatere şi unul s-a abţinut. Reprezentanţii Opoziţiei au contestat - fără succes - numărarea voturilor, menţionând că deputatul UDMR Mate Andras Levente nu se afla în sală în momentul votului, deci nu exista posibilitatea ca Puterea să însumeze 13 voturi. De menţionat că urmărirea penală împotriva Monicăi Iacob-Ridzi a fost anterior aprobată de Parlament - este vorba de dosarul privind cheltuielile fantomă pentru evenimentele din 2 mai 2009 -, dar cererea privind percheziţionarea calculatorului zace la comisie de aproape un an. În primă instanţă s-a motivat de către preşedintele comisiei că Ridzi este în concediu prenatal, iar de 6-7 luni se invocă concediul post-natal. Cu toate acestea, Ridzi a fost prezentă în plenul Camerei în ultimele luni la o serie de voturi-cheie pentru PDL, dar Daniel Buda nu a catadicsit să o cheme la comisie.
Amânare şi în cazurile Păsat şi Anastase
La cererea unor deputaţi din arcul guvernamental, tot în şedinţa de marţi a Comisiei juridice s-a amânat cu 30 de zile (!!!) discutarea cererii procurorului general de aprobare a reţinerii preventive a deputatului PDL de Giurgiu, Dan Păsat. S-a invocat de către cei care au cerut amânarea faptul că nu au avut posibilitatea să studieze dosarul. De menţionat că dosarul a zăcut o lună în biroul Robertei Anastase şi abia după ce presa a semnalat acest lucru a fost direcţionat spre Comisia juridică. Tot în şedinţa de marţi s-a cerut discutarea sesizării PNL şi PSD privind încălcarea regulamentului de către preşedinta Camerei, Roberta Anastase, cu ocazia votării Legii pensiilor pe 15 septembrie a.c. Deşi reprezentanţii PNL în comisie au cerut ca dezbaterea să aibă loc în şedinţa de miercuri, preşedintele comisiei a propus amânarea cu o săptămână pentru ca Roberta Anastase să fie înştiinţată şi să se poată prezenta la comisie. O propunere de domeniul absurdului. Sala de şedinţă a Comisiei juridice se află la 12 metri de cabinetul Robertei Anastase. De ce este necesară o săptămână pentru anunţarea Robertei Anastase, doar Daniel Buda poate să explice.
Unde sunt ONG-urile şi "deontologii"?
În legislatura trecută, când au existat o serie de amânări - mai mult sau mai puţin justificate - în aprobarea la comisiile juridice a cererilor procurorilor în dosarele lui Adrian Năstase, Miron Mitrea sau Şerban Mihăilescu, presa pro Cotroceni, ONG-urile din diferite coaliţii mai mult sau mai puţin „curate" şi autoproclamaţii deontologi Mircea Marian, Sabina Fati, Sever Voinescu, Andreea Pora, Sorin Ioniţă, Cristian Ghinea, Radu Moraru, Cristian Pătrăşconiu şi alţii din aceeaşi categorie ţipau ca din gură de şarpe, susţinând că se obstrucţionează justiţia, iar Traian Băsescu şi PDL susţineau că bilele negre din rapoartele de ţară se datorau respectivelor tergiversări din parlament. Acum, în cazurile Ridzi, Păsat şi Anastase, tăcerea este totală din partea celor de mai sus. Nu mai există nici o obstrucţionare a justiţiei.
Publicat Marţi, 16 noiembrie 2010 Lucian Gheorghiu
miercuri, 17 noiembrie 2010
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Romania trebuie salvata!
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Uite cum îşi bat joc de banii noştri! Autorităţile locale bagă milioane de euro în bănci, marcaje şi semne de circulaţie
Romania trebuie salvata!
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
joi, 4 noiembrie 2010
SPECIAL Averile si veniturile de zeci de mii de lei ale liderilor de sindicat din Romania. Dumitru Costin, Iacob Baciu, Vasile Marica si alti aparatori ai bugetarilor cu - 25% la salariu raporteaza venituri de peste 10.000 de lei.
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Joi, 4 noiembrie 2010, 1:39 Actualitate | Esenţial
Pentru prima data in ultimii 20 de ani, liderii de sindicat din Romania sunt obligati sa isi declare averile si veniturile. In 2009, Iaocb Baciu presedintele CSDR declara ca castigat lunar 10.000 de lei, Dumitru Costin presedintele BNS a raportat un venit lunar de 20.000 de lei din care 13.000 de la sindicat si 3.000 de la trustul Realitatea. Sindicalistul Vasile Marica scrie ca a castigat, anul trecut, 7.400 de lei lunar. Marica a fost depasit de directorul economic al BNS, care a inregistrat un venit lunar de aproape 12.000 de lei. Un alt lider de sindicat a declarat un venit de aproape 15.000 de lei si 190.000 de euro in conturi.
Baciu Iacob presedinte Confedertia Sindicatelor Democratice din Romania: 10 terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are in proprietate sapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri patrati de luciu de apa si o casa. Raporteaza un credit la banca de 41.000 de euro. Sustine ca castigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicala, adica aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adauga 14.383 lei, membru CA al Sind Romania SRL, 11.183 membru CES si 46.069 lei vicepresedinte CNAS. In total un venit anual de peste 130.000 de lei, adica un venit lunar de peste 10.000 de lei.
Vasile Marica presedinte al Sindicatului National Vamal Unirea: masina noua in 2010, doua imobile si 7.400 salariu de sindicalist. Declara ca detine un teren de 500 de metri patrati in Otopeni, un apartament de 98 de metri patrati in Bucuresti si o casa in Otopeni cumparata in 2008. Si-a cumparat in 2010 un Volkswagen Golf si mai conduce Toyota Yaris. Mai declara un credit de 150.000 de euro contractat in 2008. Din activitatea sindicala a castigat 88.950 lei: 44.436 de la Sindicatul Vamal Unirea si 44.514 de la Federatia Nationala a Sindicatelor din Finante. Venitul lunar castigat in 2009 fiind de peste 7.400 de lei la care se adauga si salariul sotiei aproape 6.000 de lei lunar (71.813 lei venit anual 2009)
Dumitru Costin presedintele Blocului National Sindical: a castigat anul trecut 239.000 de lei, 13.000 de lei salariu de sindicalist si 3.000 de lei lunar de la trustul Realitatea. A declarat doua apartamente si un teren, mai detine 10,2% din compania Interactive Commtech Developement Srl, si un credit de 85.000 de lei. Nu a declarat autoturisme sau bijuterii sau bani in conturi. La capitolul salarii a declarat sase surse de venit: 17.975 lei plus 139.283 lei de la BNS, 14.323 lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori, 10.395 lei- membru CA al CNAS, 35.427 lei CA al Realitatea Media si 21.420 de lei - membru al Comitetului Executiv al FRF. Despre averea si salariul lui Dumitru Costin puteti gasi informatii si in revista Kamikaze la urmatorul link
Pe langa liderii de sindicat cu notorietate publica sunt si sindicalisti care au declarat averi si venituri lunare impresionante. Iata cateva exemple de sindicalisti anonimi si averile lor:
Musoiu Valentin prim-vicepresedinte Federatia Sindicatelor Gaz-Romania: credit de 300.000 de lei si venit lunar de 9.000 de lei. A declarat doua terenuri si un apartament, un credit de 300.000 de lei, asociat unic al societatii Antaris 2000 Prod SRL, asociat in compania Smart Washing & Cleaning SRL si vicepresedinte al Sindicatului Transport Gaze Medias. A castigat anul trecut 107.000 de lei, adica aproape 9.000 de lei lunar. Jumatate din suma a castigat-o din activitatea sindicala.
Tancau Petrea Petre presedinte Federatia Nationala a Sindicatelor din Chimie si Petrochimie: 188.000 de euro in banca si 14.700 de lei venit lunar. Spune ca are in proprietate trei terenuri, trei imobile, trei masini. Mai declara si cinci depozite in euro in suma totala de 188.000 de euro. Nu declara bijuterii, tablouri sau datorii. La capitolul venituri a declarat pe anul trecut 176.000 de lei, adica 14.700 de lei lunar.
Ivascu Minel secretar general BNS: venit lunar de 9.500 de lei si 34.000 de euro in conturi. A mentionat in declaratia de avere un apartament si o masina cumparata in 2007. A mai declarat patru depozite bancare in valoare de 34.000 de euro si 9.600 de lei intr-un fond de investitii. Nu a declarat bijuterii sau tablouri si nici credite sau datorii. La capitolul venituri in 2009 a castigat 113.000 lei, un venit lunar de 9.500 lei. A castigat 85.855 lei numai din activitatea de sindicalist, adica 7.200 de lei lunar.
Fisc Scradeanu Ion, presedinte Federatia Sindicatelor Libere si Independente Energetica si prim-vicepresedinte BNS: venit lunar de 7.000 de lei si 166.000 de lei in conturi. A declarat doua terenuri intravilane, doua case, cinci depozite bancare in valoare de 166.000 de lei si o datorie de 15.000 de euro. La capitolul venituri a declarat 85.000 de lei, adica peste 7.000 de lei lunar.
Enache Steluta director economic BNS: venit anual de 140.000 de lei si 11.700 lei venit lunar. A mentionat in declaratia de avere un apartament si un autoturism cumparat in 2006 si un cont curent de 47.000 de lei. La capitolul venituri a declarat ca a castigat in anul trecut: 140.043 lei, adica 11.700 de lei. Din venitul global pe 2009 a primit numai de la BNS 109.501 lei si aproape 20.000 de lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori.
Knisner Maiana vicepresedinte BNS. A declarat ca detine un teren si un apartament. A mai mentionat si un autoturism din 1986. La capitolul venituri a mentionat ca a castigat in 2009 din activitatea sindicala 65.925 de lei, adica 5.500 de lei lunar.
Liderii de sindicat trebuie sa isi declare averile dupa ce Parlamentul a adoptat pe 24 august noua lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate dupa ce vechea lege a fost declarata la inceputul anului neconstitutionala.
Subiectul declaratiilor de avere pentru sindicalisti a fost unul extrem de disputat in cadrul dezbaterilor parlamentare. De altfel Comisia Juridica din Senat condusa de pesedistul Toni Grebla a scos paragraful din lege care prevedea acest aspect.
Luna trecuta PSD a initiat chiar un proiect de lege prin care liderii de sindicat sa fie eliminati din legea ANI. Expunerea de motive a proiectului de lege al PSD arata ca asimilarea şefilor de sindicate „cu funcţiile şi demnităţile publice este făcută în mod abuziv şi fără nici o justificare, singurul scop pentru care au fost introduse aceste prevederi fiind acela de a fi supuşi sistematic la presiuni şi şantaj din partea autorităţilor publice".
de Attila Biro HotNews.ro
Joi, 4 noiembrie 2010, 1:39 Actualitate | Esenţial
Pentru prima data in ultimii 20 de ani, liderii de sindicat din Romania sunt obligati sa isi declare averile si veniturile. In 2009, Iaocb Baciu presedintele CSDR declara ca castigat lunar 10.000 de lei, Dumitru Costin presedintele BNS a raportat un venit lunar de 20.000 de lei din care 13.000 de la sindicat si 3.000 de la trustul Realitatea. Sindicalistul Vasile Marica scrie ca a castigat, anul trecut, 7.400 de lei lunar. Marica a fost depasit de directorul economic al BNS, care a inregistrat un venit lunar de aproape 12.000 de lei. Un alt lider de sindicat a declarat un venit de aproape 15.000 de lei si 190.000 de euro in conturi.
Baciu Iacob presedinte Confedertia Sindicatelor Democratice din Romania: 10 terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are in proprietate sapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri patrati de luciu de apa si o casa. Raporteaza un credit la banca de 41.000 de euro. Sustine ca castigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicala, adica aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adauga 14.383 lei, membru CA al Sind Romania SRL, 11.183 membru CES si 46.069 lei vicepresedinte CNAS. In total un venit anual de peste 130.000 de lei, adica un venit lunar de peste 10.000 de lei.
Vasile Marica presedinte al Sindicatului National Vamal Unirea: masina noua in 2010, doua imobile si 7.400 salariu de sindicalist. Declara ca detine un teren de 500 de metri patrati in Otopeni, un apartament de 98 de metri patrati in Bucuresti si o casa in Otopeni cumparata in 2008. Si-a cumparat in 2010 un Volkswagen Golf si mai conduce Toyota Yaris. Mai declara un credit de 150.000 de euro contractat in 2008. Din activitatea sindicala a castigat 88.950 lei: 44.436 de la Sindicatul Vamal Unirea si 44.514 de la Federatia Nationala a Sindicatelor din Finante. Venitul lunar castigat in 2009 fiind de peste 7.400 de lei la care se adauga si salariul sotiei aproape 6.000 de lei lunar (71.813 lei venit anual 2009)
Dumitru Costin presedintele Blocului National Sindical: a castigat anul trecut 239.000 de lei, 13.000 de lei salariu de sindicalist si 3.000 de lei lunar de la trustul Realitatea. A declarat doua apartamente si un teren, mai detine 10,2% din compania Interactive Commtech Developement Srl, si un credit de 85.000 de lei. Nu a declarat autoturisme sau bijuterii sau bani in conturi. La capitolul salarii a declarat sase surse de venit: 17.975 lei plus 139.283 lei de la BNS, 14.323 lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori, 10.395 lei- membru CA al CNAS, 35.427 lei CA al Realitatea Media si 21.420 de lei - membru al Comitetului Executiv al FRF. Despre averea si salariul lui Dumitru Costin puteti gasi informatii si in revista Kamikaze la urmatorul link
Pe langa liderii de sindicat cu notorietate publica sunt si sindicalisti care au declarat averi si venituri lunare impresionante. Iata cateva exemple de sindicalisti anonimi si averile lor:
Musoiu Valentin prim-vicepresedinte Federatia Sindicatelor Gaz-Romania: credit de 300.000 de lei si venit lunar de 9.000 de lei. A declarat doua terenuri si un apartament, un credit de 300.000 de lei, asociat unic al societatii Antaris 2000 Prod SRL, asociat in compania Smart Washing & Cleaning SRL si vicepresedinte al Sindicatului Transport Gaze Medias. A castigat anul trecut 107.000 de lei, adica aproape 9.000 de lei lunar. Jumatate din suma a castigat-o din activitatea sindicala.
Tancau Petrea Petre presedinte Federatia Nationala a Sindicatelor din Chimie si Petrochimie: 188.000 de euro in banca si 14.700 de lei venit lunar. Spune ca are in proprietate trei terenuri, trei imobile, trei masini. Mai declara si cinci depozite in euro in suma totala de 188.000 de euro. Nu declara bijuterii, tablouri sau datorii. La capitolul venituri a declarat pe anul trecut 176.000 de lei, adica 14.700 de lei lunar.
Ivascu Minel secretar general BNS: venit lunar de 9.500 de lei si 34.000 de euro in conturi. A mentionat in declaratia de avere un apartament si o masina cumparata in 2007. A mai declarat patru depozite bancare in valoare de 34.000 de euro si 9.600 de lei intr-un fond de investitii. Nu a declarat bijuterii sau tablouri si nici credite sau datorii. La capitolul venituri in 2009 a castigat 113.000 lei, un venit lunar de 9.500 lei. A castigat 85.855 lei numai din activitatea de sindicalist, adica 7.200 de lei lunar.
Fisc Scradeanu Ion, presedinte Federatia Sindicatelor Libere si Independente Energetica si prim-vicepresedinte BNS: venit lunar de 7.000 de lei si 166.000 de lei in conturi. A declarat doua terenuri intravilane, doua case, cinci depozite bancare in valoare de 166.000 de lei si o datorie de 15.000 de euro. La capitolul venituri a declarat 85.000 de lei, adica peste 7.000 de lei lunar.
Enache Steluta director economic BNS: venit anual de 140.000 de lei si 11.700 lei venit lunar. A mentionat in declaratia de avere un apartament si un autoturism cumparat in 2006 si un cont curent de 47.000 de lei. La capitolul venituri a declarat ca a castigat in anul trecut: 140.043 lei, adica 11.700 de lei. Din venitul global pe 2009 a primit numai de la BNS 109.501 lei si aproape 20.000 de lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori.
Knisner Maiana vicepresedinte BNS. A declarat ca detine un teren si un apartament. A mai mentionat si un autoturism din 1986. La capitolul venituri a mentionat ca a castigat in 2009 din activitatea sindicala 65.925 de lei, adica 5.500 de lei lunar.
Liderii de sindicat trebuie sa isi declare averile dupa ce Parlamentul a adoptat pe 24 august noua lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate dupa ce vechea lege a fost declarata la inceputul anului neconstitutionala.
Subiectul declaratiilor de avere pentru sindicalisti a fost unul extrem de disputat in cadrul dezbaterilor parlamentare. De altfel Comisia Juridica din Senat condusa de pesedistul Toni Grebla a scos paragraful din lege care prevedea acest aspect.
Luna trecuta PSD a initiat chiar un proiect de lege prin care liderii de sindicat sa fie eliminati din legea ANI. Expunerea de motive a proiectului de lege al PSD arata ca asimilarea şefilor de sindicate „cu funcţiile şi demnităţile publice este făcută în mod abuziv şi fără nici o justificare, singurul scop pentru care au fost introduse aceste prevederi fiind acela de a fi supuşi sistematic la presiuni şi şantaj din partea autorităţilor publice".
miercuri, 3 noiembrie 2010
Asta da nesimţire! Senatorii sparg 2.700.000 € pe autoturisme
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
3 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Radu Nistor
In plină criză economică, senatorii s-au gandit să cheltuiască, anul viitor, cu 30% mai mult decat in 2010. In plus, din suma totală de 128 de milioane lei, 11,7 milioane (adică 2,7 milioane euro) vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de “maşini şi mijloace de transport”.
Din cei aproape 128 de milioane de lei ai bugetului Senatului, 68.425.000 lei sunt alocaţi cheltuielilor de personal, din care pentru fondul de salarii a fost prevăzută suma de 37 milioane de lei. Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, au fost alocaţi 35.814.000 lei, din care 400.000 - pentru furnituri de birou, 2.305.000 - pentru carburanţi şi lubrifianţi, 875.000 lei - pentru servicii de poştă, telecomunicaţii, radio, TV şi internet, 2.630.000 lei - pentru reparaţii curente.
Şi dacă tot e criză, aleşii neamului au hotărât că trebuie să cumpere anul viitor nu mai puţin de 137 de Loganuri noi, echipate total, inclusiv cu cauciucuri de iarnă, plus alte şapte limuzine, trecute în buget, conform unor surse, sub denumirea de “mijloace de transport”. Suma totală aruncată pe autoturisme e de 11.700.000 de lei, adică 2.700.000 de euro.
libertatea.ro
3 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Radu Nistor
In plină criză economică, senatorii s-au gandit să cheltuiască, anul viitor, cu 30% mai mult decat in 2010. In plus, din suma totală de 128 de milioane lei, 11,7 milioane (adică 2,7 milioane euro) vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de “maşini şi mijloace de transport”.
Din cei aproape 128 de milioane de lei ai bugetului Senatului, 68.425.000 lei sunt alocaţi cheltuielilor de personal, din care pentru fondul de salarii a fost prevăzută suma de 37 milioane de lei. Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, au fost alocaţi 35.814.000 lei, din care 400.000 - pentru furnituri de birou, 2.305.000 - pentru carburanţi şi lubrifianţi, 875.000 lei - pentru servicii de poştă, telecomunicaţii, radio, TV şi internet, 2.630.000 lei - pentru reparaţii curente.
Şi dacă tot e criză, aleşii neamului au hotărât că trebuie să cumpere anul viitor nu mai puţin de 137 de Loganuri noi, echipate total, inclusiv cu cauciucuri de iarnă, plus alte şapte limuzine, trecute în buget, conform unor surse, sub denumirea de “mijloace de transport”. Suma totală aruncată pe autoturisme e de 11.700.000 de lei, adică 2.700.000 de euro.
marți, 2 noiembrie 2010
Contractele cu baietii destepti din energie: De ce unii cumpara mai ieftin, iar altii mai scump, si de ce nu este vanduta energia de la Hidroelectrica pe bursa
Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
Bogdan Chiritoiu: Notarii fac ce face si CECCAR. Negociem cu ei pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea
Romania trebuie salvata!
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
Generalul Mihai Chitac a murit
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)