Romania trebuie salvata!
Kamikaze.ro
György Frunda, omul care a căsăpit Agenția Națională de Integritate, și-a ascuns 30 de conturi bancare deschise în perioada 2000-2007. Dacă legea va fi promulgată de președinte în varianta Frunda, politicianul UDMR nu va mai putea fi cercetat de ANI pentru nedeclararea celor 30 de conturi.
Cum să ascunzi 30 de conturi în șapte ani
Din 1992 încoace, György Frunda este senator. Completează declarații de avere de dinainte de 2000. (Pentru cei mai neduși la Parlament, trebuie spus că, într-o formă mai simplă – și nepublică –, declarații de avere se depun în România de dinainte de 2000.)
Cu tot acest exercițiu îndelungat, Frunda a reușit performanța să uite să-și declare 30 (da, treizeci) de conturi bancare deschise în perioada 2000-2007. Și-a adus, totuși, aminte de aceste treizeci de conturi în 2009. An în care cele zece conturi pe care le declarase pînă atunci au devenit, brusc, 40. Deci cu 30 în plus.
Despre aceste 30 de conturi, Frunda nu suflase o vorbă în declarațiile de avere anterioare. În ordine cronologică, conturile au fost deschise astfel: șapte în 2000 (însumînd 134.000 de lei noi, 4.000 de dolari și 4.000 de euro), patru în 2001 (de numai 2.600 de lei noi), 12 în 2006 (22.000 RON și 10.000 de dolari) și șapte în 2007 (170.000 RON și 58.500 de euro). În total, cele 30 de conturi nedeclarate totalizează peste 330.000 de lei noi, 62.500 de euro și 14.000 de dolari americani. Cînd l-am întrebat de unde au apărut toate aceste conturi și de ce nu le-a trecut pînă în 2009 în declarațiile de avere, deși ele existau, ungurul a vorbit o păsărească pe care numai el o poate înțelege. Pe scurt, a încercat să explice că, de fapt, sumele din conturi ar proveni din venituri. Ceea ce e perfect normal, dar tot nu explică nedeclararea acestora.
Pe noua lege ANI, Frunda nu mai poate fi cercetat
Buuun, astea-s cifrele. Acum, să vedeți ce interesant: legea de funcționare a ANI, în varianta susținută de Frunda, prevede că demnitarii pot fi cercetați la avere numai în intervalul de un an de la expirarea mandatului. Or, ce coincidență, conturile deschise de Frunda (și nedeclarate) fac obiectul mandatelor parlamentare 2000-2004 și 2004-2008. Deci, canci, că acum sîntem în 2010, deci a expirat de mult termenul de un an pentru a mai putea fi făcute verificări. Dom’le, extraordinar, cine ar fi crezut? Conform vechii legi de funcționare a ANI, declarată neconstituțională de către Curtea Constituțională, termenul de verificare a averilor era de trei ani de la expirarea mandatului. Așadar, pe vechea lege, Frunda ar fi putut fi cercetat de ANI pînă în 2011, inclusiv. Ceea ce era, clar, o nesimțire și nu putea fi tolerat.
În ce limbaj matematic 15% dintr-o firmă sînt, de fapt, 55%?
Cît despre veniturile lui Frunda, trebuie spus că ele nu provin doar din activitatea de senator și din cea de avocat. Nu. Frunda este acționar, împreună cu soția, în nouă societăți comerciale. Societatea de la care încasează cei mai mulți bani este Ortoprofil Prod România SRL. Profitul societății pe 2008, așa cum apare pe site-ul Ministerului de Finanțe, este de 5,8 milioane RON. Și da, dacă vă întrebați ce face această firmă, ea lucrează cu statul.
Este producător de dispozitive medicale ortopedice și lucrează foarte bine cu CNAS (Casa Națională de Asigurări de Sănătate). Astfel, cei care au nevoie de o proteză se adresează Casei Județene de Asigurări de Sănătate în raza căreia pacientul are domiciliul și primește unul dintre produsele firmei deținute de Frunda. În declarația de avere, Frunda a scris că deține 15 procente din părțile sociale ale societății. Dar la Registrul Comerțului, udemeristul apare ca fiind acționar majoritar, cu 55 de procente. Cum explică Frunda asta? După cum ne-a povestit, udemeristul deținea 25 de procente din părțile sociale ale unei firme cu același nume din Ungaria, care firmă din Ungaria era acționar la cea din România.
Conform declarațiilor lui Frunda, el și-ar fi cedat acțiunile de la firma din țara vecină și a obținut 40 de procente la cea din țara noastră. Numai că și aici Frunda și-a furat singur căciula: în declarația de avere menționează că deține 15 procente din firma ungurească Ortoprofil KFT, și nu 25. S-or scrie cifrele arabe altfel în ungurește?
Udemeristul investește cu sute de mii de lei mai mult decît cîștigă
Și dacă tot este acționar în nouă societăți și cîștigă peste 300.000 RON pe an din activitatea de avocat, Frunda s-a decis să fie și investitor. Unul care joacă la sigur, de altfel. În prima declarație de avere semnată în actualul mandat, cea din decembrie 2008, Frunda a menționat că a investit în titluri de stat, depozite ori fonduri de investiții suma de 796.543 RON și 55.000 de euro. Asta în condițiile în care veniturile declarate pe anul respectiv sînt de 664.067 RON și 18.000 de euro.
Dacă facem niște calcule simple, rezultă că senatorul udemerist a reușit să investească mai mult decît a declarat că a cîștigat. Suma care nu are justificare conform cifrelor menționate în documentul oficial al declarației de avere este de 132.000 RON și 37.000 de euro.
Adică vreo 300.000 RON. Ei bine, senatorul ne-a declarat: „E simplu! În ce am titluri de stat, fonduri de investiții, este vorba de sumele de bani pe care le-am avut la bancă și înainte“. Numai că din acele conturi pe care Frunda le declara în anul anterior investițiilor în titluri de stat și fonduri de investiție nu lipsesc mai mult de 100.000 RON. Iar cele două investiții făcute de Frunda se ridică la 634.000 RON. Așa că, indiferent de limba în care vorbește, senatorul tot nu poate justifica niște sute de mii de lei noi.
Frunda o urăște pe ANI din 2005
Încă din 2005, cînd a fost inițiată prima lege ANI, udemeristul György Frunda s-a opus vehement. Argumentul forte al senatorului era că nicăieri în cele 26 de țări membre ale UE nu există o agenție similară și că demnitarii ar trebui să fie controlați de instituția pentru care lucrează. Senatorul se simțea hăituit de Agenție, era tot timpul ca o rață în bătaia puștii. Fostul ministru al Justiției, Monica Macovei, cea care se luptă pentru ANI încă de la înființare, i-a bătut obrazul lui Frunda pentru amendamentele propuse și adoptate de colegii senatori. Numai că ungurul o dă înainte că a făcut foarte bine și că este spre binele tuturor să nu se mai poată uita peste tot ce mișună prin declarațiile de avere ale demnitarilor.
A turnat Frunda la Securitate?
În anul 2006, fostul șef al Securității din Mureș, Gheorghe Mărieș, declara răspicat că senatorul Frunda a colaborat cu Securitatea. Urechile de la CNSAS, însă, care ar fi trebuit să audă și să cerceteze, au rămas bine înfundate. Iar Frunda a continuat să fie senator și avocat, c-a turnat, că n-a turnat. Unul dintre clienții pentru care s-a luptat: Balneoclimaterica Sovata, care a fost privatizată în anul 2000. Cumpărător: firma Danubius din Ungaria. După ce românii s-au trezit că privatizarea a fost mai mult o hoție, au încercat să anuleze în instanță actul. Doar au încercat. Pentru că, dacă îl ai ca adversar pe avocatul Frunda, mai bine te muți în Ungaria decît să încerci să-ți faci dreptate în România. (ALINA MOSCALU)
vineri, 16 iulie 2010
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Portret de client politic: Radu Ştefan Spirea
Vesta Investment, abonată pe viaţă la contractele cu statul
Zilele acestea a explodat în presă ştirea potrivit căreia Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va plăti 840.000 euro, fără TVA, pentru indicatoare turistice tridimensionale. Pe sistemul "chelului tichie de mărgăritar îi lipseşte", la fel au gândit şi cei de la Ministerul Dezvoltării atunci când au comandat indicatoare în relief, cu efect 3D.
"Este pur şi simplu eleganţă şi preţiozitate. Autoritatea are de ales între cele clasice şi cele clasice la care se ambutisează numerele şi cifrele. Oricum amândouă sunt pe fundal maro reflectorizant, numai că unele le au ambutisate, adică le au în relief", a declarat Radu Spirea, proprietarul firmei Vesta Investment SRL, furnizorul de indicatoare 3D. Conform realitatea.net, Spirea a declarat că licitaţia nu a fost câştigată la 850.000 de euro, ci la un preţ sub 200.000: "Suma bugetată este 850.000, dar nu şi cea adjudecată. Costul acestui proiect va fi undeva sub 200.000 de euro".
Supărată rău pe presa "ticăloşită" care nu vrea să aprecieze eforturile sale pentru dezvoltarea turismului cu indicatoare tridimensionale, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a declarat: "Dacă ar fi să ne luăm după ce zice presa, n-ar trebui să mai muncim nimic. Ar trebui să închidem ministerul şi să plecăm acasă. Eu cred că o să ajungem în situaţia în care angajaţii din sectorul public n-or să mai vrea să lucreze cu ministrul Elena Udrea în vecii vecilor. Totuşi, este inacceptabil să se concentreze atâta atenţie şi nejustificat asupra activităţii unui minister, doar pentru că în fruntea lui mă aflu eu".
În gălăgia stârnită ieri de ieşirea furioasă a Elenei Udrea, a scăpat oarecum din vedere un detaliu interesant, legat de numele firmei furnizoare de indicatoare 3D şi de background-ul proprietarului acestei societăţi.
Vesta Investment SRL nu este deloc un nume nou în lumea societăţilor care prosperă din contractele cu statul, indiferent de numele partidului care se află la guvernare. Firma lui Radu Ştefan Spirea a atins Olimpul prosperităţii în cei şase ani de când s-a instalat regimul portocaliu condus de Traian Băsescu.
Ne amintim că, de pildă, Vesta Investment este societatea care a deţinut monopolul producerii de triunghiuri reflectorizante obligatorii pentru orice automobil, din februarie 2007. Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de atunci, acelaşi ca şi acum de altfel, a acordat societăţii Vesta Investment omologare internaţională şi tot domnia sa a fost dirijorul unei campanii de presă pentru a induce ideea că numai triunghiurile produse de firma lui Radu Spirea sunt autorizate deoarece au timbrul RAR.
În 2008, cu ocazia organizării Summitului NATO la Bucureşti, Radu Ştefan Spirea a reuşit să bage în conturile firmei sale Vesta Investment suma de 1,9 milioane euro pentru asigurarea balizelor de plastic cu ajutorul cărora s-a creat acel culoar unic de transport pe care s-au deplasat maşinile cu şefii de stat din NATO veniţi la Bucureşti, de la Aeroportul Henri Coandă până în centrul Bucureştiului.
Vesta Investment nu era la primul business avantajos pe care îl făcea cu Primăria Capitalei şi cu Guvernul României. Compania lui Radu Spirea mai obţinuse de la Primăria Generală, condusă pe atunci de Adriean Videanu, contracte în nume propriu în valoare de 3,4 milioane de euro, iar indirect, prin mai multe asocieri cu Euroconstruct Trading 98 SRL, suma de 22,5 milioane de euro. Vesta Investment, firma lui Radu Ştefan Spirea, a figurat pe lista oficială a sponsorilor PD-ului în 2007 şi, mai apoi, în 2008, pe listele PDL-ului la alegerile locale şi la cele parlamentare.
Pe 9 iulie 2007, la doar două luni după referendumul pentru suspendarea preşedintelui, Vesta Investment a câştigat cele două contracte pentru "semnalizarea de orientare în zona de sud, respectiv de nord a Capitalei", în valoare de 1,52 milioane de euro fără TVA, în asociere cu SC Dual Man SRL, în condiţiile în care la licitaţia deschisă organizată de Administraţia Străzilor participaseră doar firmele care au şi câştigat, Vesta Investment şi Dual Man SRL.
După încă două săptămâni, pe 24 iulie 2007, firma lui Spirea a câştigat un nou contract de "furnizare produse indicatoare rutiere", un mizilic de numai 100.000 euro fără TVA. Ca şi la licitaţia din 2009, şi la această licitaţie a participat doar o firmă, respectiv câştigătoarea, Vesta Investment SRL.
În 3 septembrie 2007 începe procedura de licitaţie pentru atribuirea a şapte contracte privind "gestionarea şi întreţinerea semnalizării orizontale şi verticale de pe străzile aflate în administrarea Administraţiei Străzilor", în valoare totală de 3,49 milioane de euro fără TVA.
La licitaţie se înscriseseră nouă companii: Vesta Investment SRL, Dumava Semnalizare SRL, Euroconstruct Trading '98 SRL, Anduna Servimob SRL, Marcatin SA, Plastidrum SRL, ASS Aschauer Seisenberger Ges m.b.h., Swarco Romania SRL şi, surpriză, celebra de acum Delta ACM 93 SRL - societate extrem de legată de numele lui Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3.
Trei din cele nouă firme aparţineau sau erau controlate prin asociaţi de Radu Spirea, respectiv Vesta Investment SRL, Marca Plast SRL şi Marcatin SRL. La Marca Plast, Radu Ştefan Spirea deţine direct 1% din acţiuni, iar prin intermediul Vesta Investment SRL, un alt pachet de 49% din acţiuni. Marcatin aparţine omului de afaceri Marin Spiru - asociatul lui Radu Spirea în compania Marca Plast, acolo unde deţine 50%. Dorind să fie sigur că va câştiga această licitaţie, ingeniosul proprietar al firmei Vesta Investment s-a asociat cu cele trei firme pe care le controla cu Euroconstruct Trading 98 SRL.
Indicatoarele turistice vândute statului nu sunt o premieră pentru Vesta Investment. Acelaşi fost edil-şef al Capitalei Adriean Videanu a mai atribuit companiei lui Radu Ştefan Spirea contractul de 1,35 milioane de euro pentru montarea de indicatoare turistice, evident prin licitaţie deschisă. Vesta Investment a montat toate cele 107 panouri cu direcţiile de penetrare a Capitalei, 209 indicatoare cu principalele cartiere ale oraşului, 175 de indicatoare cu monumentele istorice şi 11 indicatoare de semnalizare a spitalelor de urgenţă.
Şi dacă tot vorbim despre Adriean Videanu şi relaţia sa specială cu firma lui Radu Spirea, trebuie amintit şi faptul că, în 2006, Administraţia Străzilor a organizat licitaţia pentru contractul "Piste de 40 de kilometri pentru biciclilti", în valoare de 1,5 milioane de euro. La licitaţie s-au înscris opt firme, printre care Vesta Investment SRL, Marcatin SA, Marca Plast SA şi Euroconstruct Trading 98 SRL. În etapa de depunere a ofertelor, numărul firmelor s-a redus la două, respectiv consorţiul de firme asociate Vesta Investment SRL & Marcatin & Marca Plast şi Euroconstruct Trading 98. Aşa cum era de aşteptat, contractul de 1,5 milioane euro a fost câştigat de consorţiul celor trei firme controlate de Radu Spirea.
Nici după ce s-a schimbat orânduirea politică la Primăria Generală, Vesta Investment nu a sărăcit.
Noul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a preluat din mers şi cu mare avânt, de la Adriean Videanu, toată camarila conectată la bugetul Primăriei Bucureştiului.
Cel mai relevant exemplu este cel al afacerii montării separatoarelor de trafic, cunoscută sub numele de "morcovii lui Oprescu". La începutul lunii iunie, în "Evenimentul zilei" a apărut o ştire conform căreia Primăria Capitalei a organizat o licitaţie la care a participat o singură firmă, UTI Traffic Management, care a primit lucrarea, în valoare de 650.000 euro. Astfel, pentru un metru liniar de "morcovi" din bugetul Bucureştiului s-au plătit aproximativ 40 de euro + TVA. Nu vă faceţi griji, firma Vesta Investment nu a ieşit în pierdere, chiar dacă nu a participat la licitaţie, în calitate de unic producător al "morcovilor" în România. UTI Traffic Management a cumpărat produsele de la Vesta şi le-a vândut Primăriei Bucureştiului, scrie "Evenimentul zilei".
AVAS condusă de liberalul Atanasiu şi primarul pedelist al Ploieştiului au ajutat familia Spirea
Şi guvernul liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu a pus umărul la bunăstarea firmelor lui Radu Spirea şi a mamei acestui om de afaceri, Spirea-Andrei Letiţia.
În 2008, AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), condusă la acea vreme de liberalul Teodor Atanasiu, a purtat negocieri pentru privatizarea pachetelor majoritare deţinute la cinci societăţi comerciale.
Acestea erau Master SA Bucureşti - oferta selectată pentru achiziţionarea a 66,69% dintre acţiuni fiind depusă de PAS Master şi SC Rădăcini SA, Casstil SA Bucureşti - interesată de 65,55% din capitalul social a fost Vesta Investment şi Spirea Andrei-Letiţia, pentru 54,02% dintre titlurile Olimp Estival 2002 SA Olimp oferta selectată aparţine societăţii Unita Turism Holding SA, oferta pentru 57% din capitalul social al SPID SA Târgu-Mureş a fost depusă de SC AutoTudor TS SRL Cluj-Napoca, interesată de cele 50,86% dintre titlurile societăţii Industrializarea Laptelui SA Bistriţa arătându-se MGA Proiect SA.
AVAS anunţa că a primit două oferte pentru acţiunile deţinute la Casstil SA Bucureşti, depuse de Laborex 2000 SRL şi consorţiul format din Vesta Investment şi Spirea Andrei Letiţia, mama proprietarului Vesta Investment.
Aflată în posesia unui teren în suprafaţă totală de 6.265 mp, situat pe Şoseaua Vergului la nr. 41, şi a unei clădiri cu suprafaţă desfăşurată de 5.767 mp, societatea are ca activitate principală cercetarea-dezvoltarea în ştiinţe fizice şi naturale. La un preţ mediu al terenului estimat la 400 euro/mp, valoarea acestuia se poate ridica la 2,5 milioane euro.
Structura acţionariatului Casstil SA era AVAS- cu 65,55636%, acţionari persoane fizice - 29,07746%, acţionari persoane juridice - 5,36618%.
Anterior, AVAS anunţase că "din cauza unor revendicări în conformitate cu Legea 10/2001, care ar putea afecta structura capitalului social al Casstil SA, din pachetul de 56.465 acţiuni deţinute, va păstra 9.331 acţiuni, reprezentând 10,83337% din valoarea capitalului social, oferind spre vânzare un număr de 47.134 acţiuni, respectiv 54,72298% din valoarea capitalului social.
Odată cu instalarea guvernului Boc 1, în 2009, firma lui Radu Spirea nu a resimţit efectele crizei economice, întrucât s-a orientat şi către afacerile cu administraţiile din provincie. Pe 1 iulie 2009, Vesta Investment primea două contracte de furnizare de produse pentru marcajele rutiere, către Consiliul Local Ploieşti, în valoare totală de 352.101 lei, prin atribuire prin cerere de oferte. Amintim că la Ploieşti primar este pedelistul Andrei Liviu Volosevici, un apropiat al Robertei Anastase, iar Consiliul Local Ploieşti este dominat de consilierii PDL.
Aceasta este doar o succintă trecere în revistă a celor mai spectaculoase afaceri pe care Vesta Investment, firma deţinută de Radu Ştefan Spirea, le-a făcut cu diverse instituţii ale statului. Strâns legat de interesele politice ale mai multor guvernări care s-au perindat în ultimii 10 ani, Radu Spirea prosperă, în România, stat european, în care puterea dă bani din bugetul statului cu o mână, iar o mână prietenă îi ia, şi nimeni nu vede, nimeni nu protestează.
Publicat Joi, 15 iulie 2010 Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Portret de client politic: Radu Ştefan Spirea
Vesta Investment, abonată pe viaţă la contractele cu statul
Zilele acestea a explodat în presă ştirea potrivit căreia Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului va plăti 840.000 euro, fără TVA, pentru indicatoare turistice tridimensionale. Pe sistemul "chelului tichie de mărgăritar îi lipseşte", la fel au gândit şi cei de la Ministerul Dezvoltării atunci când au comandat indicatoare în relief, cu efect 3D.
"Este pur şi simplu eleganţă şi preţiozitate. Autoritatea are de ales între cele clasice şi cele clasice la care se ambutisează numerele şi cifrele. Oricum amândouă sunt pe fundal maro reflectorizant, numai că unele le au ambutisate, adică le au în relief", a declarat Radu Spirea, proprietarul firmei Vesta Investment SRL, furnizorul de indicatoare 3D. Conform realitatea.net, Spirea a declarat că licitaţia nu a fost câştigată la 850.000 de euro, ci la un preţ sub 200.000: "Suma bugetată este 850.000, dar nu şi cea adjudecată. Costul acestui proiect va fi undeva sub 200.000 de euro".
Supărată rău pe presa "ticăloşită" care nu vrea să aprecieze eforturile sale pentru dezvoltarea turismului cu indicatoare tridimensionale, ministrul Dezvoltării, Elena Udrea, a declarat: "Dacă ar fi să ne luăm după ce zice presa, n-ar trebui să mai muncim nimic. Ar trebui să închidem ministerul şi să plecăm acasă. Eu cred că o să ajungem în situaţia în care angajaţii din sectorul public n-or să mai vrea să lucreze cu ministrul Elena Udrea în vecii vecilor. Totuşi, este inacceptabil să se concentreze atâta atenţie şi nejustificat asupra activităţii unui minister, doar pentru că în fruntea lui mă aflu eu".
În gălăgia stârnită ieri de ieşirea furioasă a Elenei Udrea, a scăpat oarecum din vedere un detaliu interesant, legat de numele firmei furnizoare de indicatoare 3D şi de background-ul proprietarului acestei societăţi.
Vesta Investment SRL nu este deloc un nume nou în lumea societăţilor care prosperă din contractele cu statul, indiferent de numele partidului care se află la guvernare. Firma lui Radu Ştefan Spirea a atins Olimpul prosperităţii în cei şase ani de când s-a instalat regimul portocaliu condus de Traian Băsescu.
Ne amintim că, de pildă, Vesta Investment este societatea care a deţinut monopolul producerii de triunghiuri reflectorizante obligatorii pentru orice automobil, din februarie 2007. Radu Berceanu, ministrul Transporturilor de atunci, acelaşi ca şi acum de altfel, a acordat societăţii Vesta Investment omologare internaţională şi tot domnia sa a fost dirijorul unei campanii de presă pentru a induce ideea că numai triunghiurile produse de firma lui Radu Spirea sunt autorizate deoarece au timbrul RAR.
În 2008, cu ocazia organizării Summitului NATO la Bucureşti, Radu Ştefan Spirea a reuşit să bage în conturile firmei sale Vesta Investment suma de 1,9 milioane euro pentru asigurarea balizelor de plastic cu ajutorul cărora s-a creat acel culoar unic de transport pe care s-au deplasat maşinile cu şefii de stat din NATO veniţi la Bucureşti, de la Aeroportul Henri Coandă până în centrul Bucureştiului.
Vesta Investment nu era la primul business avantajos pe care îl făcea cu Primăria Capitalei şi cu Guvernul României. Compania lui Radu Spirea mai obţinuse de la Primăria Generală, condusă pe atunci de Adriean Videanu, contracte în nume propriu în valoare de 3,4 milioane de euro, iar indirect, prin mai multe asocieri cu Euroconstruct Trading 98 SRL, suma de 22,5 milioane de euro. Vesta Investment, firma lui Radu Ştefan Spirea, a figurat pe lista oficială a sponsorilor PD-ului în 2007 şi, mai apoi, în 2008, pe listele PDL-ului la alegerile locale şi la cele parlamentare.
Pe 9 iulie 2007, la doar două luni după referendumul pentru suspendarea preşedintelui, Vesta Investment a câştigat cele două contracte pentru "semnalizarea de orientare în zona de sud, respectiv de nord a Capitalei", în valoare de 1,52 milioane de euro fără TVA, în asociere cu SC Dual Man SRL, în condiţiile în care la licitaţia deschisă organizată de Administraţia Străzilor participaseră doar firmele care au şi câştigat, Vesta Investment şi Dual Man SRL.
După încă două săptămâni, pe 24 iulie 2007, firma lui Spirea a câştigat un nou contract de "furnizare produse indicatoare rutiere", un mizilic de numai 100.000 euro fără TVA. Ca şi la licitaţia din 2009, şi la această licitaţie a participat doar o firmă, respectiv câştigătoarea, Vesta Investment SRL.
În 3 septembrie 2007 începe procedura de licitaţie pentru atribuirea a şapte contracte privind "gestionarea şi întreţinerea semnalizării orizontale şi verticale de pe străzile aflate în administrarea Administraţiei Străzilor", în valoare totală de 3,49 milioane de euro fără TVA.
La licitaţie se înscriseseră nouă companii: Vesta Investment SRL, Dumava Semnalizare SRL, Euroconstruct Trading '98 SRL, Anduna Servimob SRL, Marcatin SA, Plastidrum SRL, ASS Aschauer Seisenberger Ges m.b.h., Swarco Romania SRL şi, surpriză, celebra de acum Delta ACM 93 SRL - societate extrem de legată de numele lui Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3.
Trei din cele nouă firme aparţineau sau erau controlate prin asociaţi de Radu Spirea, respectiv Vesta Investment SRL, Marca Plast SRL şi Marcatin SRL. La Marca Plast, Radu Ştefan Spirea deţine direct 1% din acţiuni, iar prin intermediul Vesta Investment SRL, un alt pachet de 49% din acţiuni. Marcatin aparţine omului de afaceri Marin Spiru - asociatul lui Radu Spirea în compania Marca Plast, acolo unde deţine 50%. Dorind să fie sigur că va câştiga această licitaţie, ingeniosul proprietar al firmei Vesta Investment s-a asociat cu cele trei firme pe care le controla cu Euroconstruct Trading 98 SRL.
Indicatoarele turistice vândute statului nu sunt o premieră pentru Vesta Investment. Acelaşi fost edil-şef al Capitalei Adriean Videanu a mai atribuit companiei lui Radu Ştefan Spirea contractul de 1,35 milioane de euro pentru montarea de indicatoare turistice, evident prin licitaţie deschisă. Vesta Investment a montat toate cele 107 panouri cu direcţiile de penetrare a Capitalei, 209 indicatoare cu principalele cartiere ale oraşului, 175 de indicatoare cu monumentele istorice şi 11 indicatoare de semnalizare a spitalelor de urgenţă.
Şi dacă tot vorbim despre Adriean Videanu şi relaţia sa specială cu firma lui Radu Spirea, trebuie amintit şi faptul că, în 2006, Administraţia Străzilor a organizat licitaţia pentru contractul "Piste de 40 de kilometri pentru biciclilti", în valoare de 1,5 milioane de euro. La licitaţie s-au înscris opt firme, printre care Vesta Investment SRL, Marcatin SA, Marca Plast SA şi Euroconstruct Trading 98 SRL. În etapa de depunere a ofertelor, numărul firmelor s-a redus la două, respectiv consorţiul de firme asociate Vesta Investment SRL & Marcatin & Marca Plast şi Euroconstruct Trading 98. Aşa cum era de aşteptat, contractul de 1,5 milioane euro a fost câştigat de consorţiul celor trei firme controlate de Radu Spirea.
Nici după ce s-a schimbat orânduirea politică la Primăria Generală, Vesta Investment nu a sărăcit.
Noul primar al Bucureştiului, Sorin Oprescu, a preluat din mers şi cu mare avânt, de la Adriean Videanu, toată camarila conectată la bugetul Primăriei Bucureştiului.
Cel mai relevant exemplu este cel al afacerii montării separatoarelor de trafic, cunoscută sub numele de "morcovii lui Oprescu". La începutul lunii iunie, în "Evenimentul zilei" a apărut o ştire conform căreia Primăria Capitalei a organizat o licitaţie la care a participat o singură firmă, UTI Traffic Management, care a primit lucrarea, în valoare de 650.000 euro. Astfel, pentru un metru liniar de "morcovi" din bugetul Bucureştiului s-au plătit aproximativ 40 de euro + TVA. Nu vă faceţi griji, firma Vesta Investment nu a ieşit în pierdere, chiar dacă nu a participat la licitaţie, în calitate de unic producător al "morcovilor" în România. UTI Traffic Management a cumpărat produsele de la Vesta şi le-a vândut Primăriei Bucureştiului, scrie "Evenimentul zilei".
AVAS condusă de liberalul Atanasiu şi primarul pedelist al Ploieştiului au ajutat familia Spirea
Şi guvernul liberal condus de Călin Popescu Tăriceanu a pus umărul la bunăstarea firmelor lui Radu Spirea şi a mamei acestui om de afaceri, Spirea-Andrei Letiţia.
În 2008, AVAS (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului), condusă la acea vreme de liberalul Teodor Atanasiu, a purtat negocieri pentru privatizarea pachetelor majoritare deţinute la cinci societăţi comerciale.
Acestea erau Master SA Bucureşti - oferta selectată pentru achiziţionarea a 66,69% dintre acţiuni fiind depusă de PAS Master şi SC Rădăcini SA, Casstil SA Bucureşti - interesată de 65,55% din capitalul social a fost Vesta Investment şi Spirea Andrei-Letiţia, pentru 54,02% dintre titlurile Olimp Estival 2002 SA Olimp oferta selectată aparţine societăţii Unita Turism Holding SA, oferta pentru 57% din capitalul social al SPID SA Târgu-Mureş a fost depusă de SC AutoTudor TS SRL Cluj-Napoca, interesată de cele 50,86% dintre titlurile societăţii Industrializarea Laptelui SA Bistriţa arătându-se MGA Proiect SA.
AVAS anunţa că a primit două oferte pentru acţiunile deţinute la Casstil SA Bucureşti, depuse de Laborex 2000 SRL şi consorţiul format din Vesta Investment şi Spirea Andrei Letiţia, mama proprietarului Vesta Investment.
Aflată în posesia unui teren în suprafaţă totală de 6.265 mp, situat pe Şoseaua Vergului la nr. 41, şi a unei clădiri cu suprafaţă desfăşurată de 5.767 mp, societatea are ca activitate principală cercetarea-dezvoltarea în ştiinţe fizice şi naturale. La un preţ mediu al terenului estimat la 400 euro/mp, valoarea acestuia se poate ridica la 2,5 milioane euro.
Structura acţionariatului Casstil SA era AVAS- cu 65,55636%, acţionari persoane fizice - 29,07746%, acţionari persoane juridice - 5,36618%.
Anterior, AVAS anunţase că "din cauza unor revendicări în conformitate cu Legea 10/2001, care ar putea afecta structura capitalului social al Casstil SA, din pachetul de 56.465 acţiuni deţinute, va păstra 9.331 acţiuni, reprezentând 10,83337% din valoarea capitalului social, oferind spre vânzare un număr de 47.134 acţiuni, respectiv 54,72298% din valoarea capitalului social.
Odată cu instalarea guvernului Boc 1, în 2009, firma lui Radu Spirea nu a resimţit efectele crizei economice, întrucât s-a orientat şi către afacerile cu administraţiile din provincie. Pe 1 iulie 2009, Vesta Investment primea două contracte de furnizare de produse pentru marcajele rutiere, către Consiliul Local Ploieşti, în valoare totală de 352.101 lei, prin atribuire prin cerere de oferte. Amintim că la Ploieşti primar este pedelistul Andrei Liviu Volosevici, un apropiat al Robertei Anastase, iar Consiliul Local Ploieşti este dominat de consilierii PDL.
Aceasta este doar o succintă trecere în revistă a celor mai spectaculoase afaceri pe care Vesta Investment, firma deţinută de Radu Ştefan Spirea, le-a făcut cu diverse instituţii ale statului. Strâns legat de interesele politice ale mai multor guvernări care s-au perindat în ultimii 10 ani, Radu Spirea prosperă, în România, stat european, în care puterea dă bani din bugetul statului cu o mână, iar o mână prietenă îi ia, şi nimeni nu vede, nimeni nu protestează.
Publicat Joi, 15 iulie 2010 Cristina Horvat
Nepotism legiferat prin contractul de muncă la Hidroelectrica
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Dacă la un concurs de angajare la Hidroelectrica participă o rudă a unui angajat şi încă cineva care nu are vreo legătură cu societatea, iar aceştia au rezultate "sensibil egale", atunci primul are toate şansele să fie încadrat.
Rudele angajaţilor din compania de stat Hidroelectrica nu-şi fac griji că nu vor putea găsi de muncă. Au oricând o poartă deschisă la principalul producător de energie al ţării care are prevăzut în contractul colectiv de muncă, că, la un concurs de angajare, au prioritate rudele de gradul unu ale salariaţilor Hidroelectrica – soţ, soţie, copii scrie money.ro. Iată ce se prevede în respectivul paragraf: "În cazul în care pentru ocuparea unui loc de muncă vor fi mai mulţi candidaţi cu rezultate sensibil egale, la concurs se va ţine cont de următoarea ordine de preferinţă: candidaţii sunt membrii familiilor salariaţilor Hidroelectrica (soţ, soţie, copii)". Documentul citat nu precizează ce înseamnă "rezultate sensibil egale" şi nici nu doreşte nimeni să explice printr-un canal oficial, după cum arată Bihoreanul.ro, publicaţia care a tratat, pe larg, acest subiect.
A încercat, totuşi, să o facă, directorul filialei Oradea a companiei de stat, Mihai Groza. Voind să explice într-un fel evidenta ilegalitate a contractul colectiv de muncă oficialul nu a reuşit decât să acuze şi mai mult politica de personal a companiei a cărei oficial este. " Legat de Contractul Colectiv de Muncă, vreau să vă spun că acesta reprezintă un document oficial din 2006, iar prevederile articolului nr. 4 pct. 5 referitor la condiţiile de angajare sunt: la candidaţii cu rezultate sensibil egale la concurs se va ţine cont de următoarea ordine de preferinţă: a) salariatul este deja angajat în unitate sau în altă unitate a Hidroelectrica SA şi participă la concurs pe altă funcţie, b) membrii familiilor salariaţilor Hidroelectrica (soţ, soţie, copii) respectă valorile culturii organizaţionale ale Hidroelectrica, motivarea, promovarea, stimularea propriilor angajaţi, respectarea principiului de responsabilitate socială prin susţinerea valorilor tradiţionale ale familiei şi recunoaşterea importanţei acestora în dezvoltarea şi menţinerea trăsăturilor de caracter pe care dorim să le deţină salariaţii noştri."
Pentru şeful sindicatului Hidroelectrica, paragraful citat din contractul colectiv de muncă nu este ceva ilegal mai ales că nu se ţine, neapărat, seama de el. Decebal Şulea, preşedintele Hidrosind spune că preferarea afinilor de gradul unu la angajare este doar pe hârtie nu şi în realitate. "De ce să nu fie legală? Oricum nu s-a aplicat niciodată vreo discriminare. Presupun că rezultate sensibil egale înseamnă că, dacă doi candidaţi au rezultate aproape egale la proba scrisă şi la cea pracrică atunci are prioritate ruda unui angajat. Dar eu nu ştiu să se fi întâmplat asta vreodată. Şi oricum ăsta e contractul moştenit de Hidroelectrica de la nivelul de ramură. E de vreo 20 de ani. Cred că şi în petrol şi gaze e acelaşi tip de contract", precizează Şulea.
Publicat acum 7 ore si 18 minute
Cotidianul.ro
Dacă la un concurs de angajare la Hidroelectrica participă o rudă a unui angajat şi încă cineva care nu are vreo legătură cu societatea, iar aceştia au rezultate "sensibil egale", atunci primul are toate şansele să fie încadrat.
Rudele angajaţilor din compania de stat Hidroelectrica nu-şi fac griji că nu vor putea găsi de muncă. Au oricând o poartă deschisă la principalul producător de energie al ţării care are prevăzut în contractul colectiv de muncă, că, la un concurs de angajare, au prioritate rudele de gradul unu ale salariaţilor Hidroelectrica – soţ, soţie, copii scrie money.ro. Iată ce se prevede în respectivul paragraf: "În cazul în care pentru ocuparea unui loc de muncă vor fi mai mulţi candidaţi cu rezultate sensibil egale, la concurs se va ţine cont de următoarea ordine de preferinţă: candidaţii sunt membrii familiilor salariaţilor Hidroelectrica (soţ, soţie, copii)". Documentul citat nu precizează ce înseamnă "rezultate sensibil egale" şi nici nu doreşte nimeni să explice printr-un canal oficial, după cum arată Bihoreanul.ro, publicaţia care a tratat, pe larg, acest subiect.
A încercat, totuşi, să o facă, directorul filialei Oradea a companiei de stat, Mihai Groza. Voind să explice într-un fel evidenta ilegalitate a contractul colectiv de muncă oficialul nu a reuşit decât să acuze şi mai mult politica de personal a companiei a cărei oficial este. " Legat de Contractul Colectiv de Muncă, vreau să vă spun că acesta reprezintă un document oficial din 2006, iar prevederile articolului nr. 4 pct. 5 referitor la condiţiile de angajare sunt: la candidaţii cu rezultate sensibil egale la concurs se va ţine cont de următoarea ordine de preferinţă: a) salariatul este deja angajat în unitate sau în altă unitate a Hidroelectrica SA şi participă la concurs pe altă funcţie, b) membrii familiilor salariaţilor Hidroelectrica (soţ, soţie, copii) respectă valorile culturii organizaţionale ale Hidroelectrica, motivarea, promovarea, stimularea propriilor angajaţi, respectarea principiului de responsabilitate socială prin susţinerea valorilor tradiţionale ale familiei şi recunoaşterea importanţei acestora în dezvoltarea şi menţinerea trăsăturilor de caracter pe care dorim să le deţină salariaţii noştri."
Pentru şeful sindicatului Hidroelectrica, paragraful citat din contractul colectiv de muncă nu este ceva ilegal mai ales că nu se ţine, neapărat, seama de el. Decebal Şulea, preşedintele Hidrosind spune că preferarea afinilor de gradul unu la angajare este doar pe hârtie nu şi în realitate. "De ce să nu fie legală? Oricum nu s-a aplicat niciodată vreo discriminare. Presupun că rezultate sensibil egale înseamnă că, dacă doi candidaţi au rezultate aproape egale la proba scrisă şi la cea pracrică atunci are prioritate ruda unui angajat. Dar eu nu ştiu să se fi întâmplat asta vreodată. Şi oricum ăsta e contractul moştenit de Hidroelectrica de la nivelul de ramură. E de vreo 20 de ani. Cred că şi în petrol şi gaze e acelaşi tip de contract", precizează Şulea.
Publicat acum 7 ore si 18 minute
În afacerea de 140 de milioane de euro de la Portul Constanţa intră şi secretarul de stat Marin Anton
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Fostul secretar de stat la Transporturi Marin Anton, viitor secretar de stat la Ministerul Mediului, şi-a trimis săptămâna trecută la Constanţa doi subalterni pentru a face presiuni asupra comisiei de licitaţie de la Portul Constanţa să nu pună în practică o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Motivul: hotărârea Curţii de Apel Constanţa strică apele clientelei de partid. În afacerea de 140 de milioane de euro de la Portul Constanţa mai sunt implicate şi alte nume precum cel al directorului Portului Constanţa, Ion Bălan, al directorului tehnic, Emil Banias, şi al senatorului PDL Mircea Marius Banias.
Surse apropiate comisiei de licitaţie susţin că oamenii lui Marin Anton nu au dorit să lase o dispoziţie scrisă în acest sens, fapt care i-a făcut pe unii membri ai comisiei să se întrebe dacă e bine sau nu să se asculte sfatul lui Marin Anton. "Anton a plecat de la Ministerul Transporturilor aşa că poate ar fi mai bine să nu ascultăm de sfatul lui mai ales că în faţa DNA noi răspundem, nu el", ne-a declarat unul dintre membrii comisiei de licitaţie, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Totuşi, chiar dacă se va face dreptate şi hotărârea Curţii de Apel Constanţa va fi pusă în practică, Marin Anton vrea să joace tare cu viitorii câştigători. Mai ales că aceştia vor avea nevoie de avize de la Ministerul Mediului, acolo unde Marin Anton va fi numit de Boc secretar de stat. "Aşa este, vă confirm că voi ajunge secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Nu mi-au fost încă delegate atribuţiile şi nici nu ştiu când va fi făcută numirea. Tot ce ştiu este că voi merge la ministrul Borbely şi voi aştepa să-mi stabilească responsabilităţile", a declarat, marţi, pentru Mediafax, secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Marin Anton.
Întrebat de cotidianul.ro despre vizita făcută de subalterni la Constanţa, Marin Anton ne-a declarat: "Aveţi o informaţie eronată. N-am trimis nici un om. Interesul meu este ca să înceapă cât mai repede lucrările la Portul Constanţa, mai ales că este vorba despre bani europeni. Știu că în acest moment există o contestaţie depusă la instanţă cu privire la acea licitaţie".
Secretarul de stat a rămas surprins de faptul că există deja o hotărâre definitivă şi irevocabilă dată de Curtea de Apel Constanţa în ceea ce priveşte licitaţia de la Portul Constanţa. "Personal nu ştiam acest fapt. Dacă este adevărat, ea trebuie pusă în practică imediat", a mai declarat Anton pentru cotidianul.ro.
Răspunsul lui Marin Anton nu justifică interesul manifestat de acesta pentru licitaţia de la Portul Constanţa mai ales că s-a interesat îndeaproape de modul în care a decurs licitaţia pe toată perioada derulării ei. De asemenea, Anton nu a răspuns la întrebarea de ce conducerea Portului Constanţa a contestat hotărârea Curţii de Apel Constanţa cu toate că ea trebuia să nu fie interesată de câştigătorul licitaţiei, ci de execuţia lucrării.
Menţionăm că acum trei luni conducerea Portului Constanţa a organizat o licitaţie în valoare de 140 de milioane de euro, bani daţi de Uniunea Europeană, pentru lărgirea portului. În urma licitaţiei a fost scoasă câştigătoare firma Josef Mobius Bau AG (Germania). Dar cum firma nu a îndeplinit condiţiile din caietul de sarcini, Curtea de Apel Constanţa a dat acum două săptămânii o hotărâre judecătorească şi definitivă în urma căreia firma Mobius a fost scoasă de la licitaţia de la Portul Constanţa. Iar acest fapt a stricat "ploile" directorului Portului Constanţa, Ion Bălan, directorului tehnic, Emil Banias, şi senatorului PDL Mircea Marius Banias.
Toţi trei sunt asociaţi în firma Euro Shiping Services SRL, care are drept obiect de activitate transporturi maritime şi costiere de marfă. În schimbul susţinerii firmei Mobius la licitaţia de la Portul Constanţa, firma senatorului Banias şi a directorului Bălan urma să primească din partea firmei germane dreptul de a transporta materialele necesare pentru lărgirea portului. Şi este vorba despre 3,5 milioane de tone de materiale (rocă pentru digul de larg care are drept scop domolirea valurilor mării pe timp de furtună), care la un profit de câţiva euro pe tonă înseamnă o sumă frumuşică de ordinul a milioane de euro.
Publicat acum 10 ore si 27 minute Dan Odagiu
Cotidianul.ro
Fostul secretar de stat la Transporturi Marin Anton, viitor secretar de stat la Ministerul Mediului, şi-a trimis săptămâna trecută la Constanţa doi subalterni pentru a face presiuni asupra comisiei de licitaţie de la Portul Constanţa să nu pună în practică o hotărâre definitivă şi irevocabilă. Motivul: hotărârea Curţii de Apel Constanţa strică apele clientelei de partid. În afacerea de 140 de milioane de euro de la Portul Constanţa mai sunt implicate şi alte nume precum cel al directorului Portului Constanţa, Ion Bălan, al directorului tehnic, Emil Banias, şi al senatorului PDL Mircea Marius Banias.
Surse apropiate comisiei de licitaţie susţin că oamenii lui Marin Anton nu au dorit să lase o dispoziţie scrisă în acest sens, fapt care i-a făcut pe unii membri ai comisiei să se întrebe dacă e bine sau nu să se asculte sfatul lui Marin Anton. "Anton a plecat de la Ministerul Transporturilor aşa că poate ar fi mai bine să nu ascultăm de sfatul lui mai ales că în faţa DNA noi răspundem, nu el", ne-a declarat unul dintre membrii comisiei de licitaţie, care a dorit să-şi păstreze anonimatul.
Totuşi, chiar dacă se va face dreptate şi hotărârea Curţii de Apel Constanţa va fi pusă în practică, Marin Anton vrea să joace tare cu viitorii câştigători. Mai ales că aceştia vor avea nevoie de avize de la Ministerul Mediului, acolo unde Marin Anton va fi numit de Boc secretar de stat. "Aşa este, vă confirm că voi ajunge secretar de stat la Ministerul Mediului şi Pădurilor. Nu mi-au fost încă delegate atribuţiile şi nici nu ştiu când va fi făcută numirea. Tot ce ştiu este că voi merge la ministrul Borbely şi voi aştepa să-mi stabilească responsabilităţile", a declarat, marţi, pentru Mediafax, secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Marin Anton.
Întrebat de cotidianul.ro despre vizita făcută de subalterni la Constanţa, Marin Anton ne-a declarat: "Aveţi o informaţie eronată. N-am trimis nici un om. Interesul meu este ca să înceapă cât mai repede lucrările la Portul Constanţa, mai ales că este vorba despre bani europeni. Știu că în acest moment există o contestaţie depusă la instanţă cu privire la acea licitaţie".
Secretarul de stat a rămas surprins de faptul că există deja o hotărâre definitivă şi irevocabilă dată de Curtea de Apel Constanţa în ceea ce priveşte licitaţia de la Portul Constanţa. "Personal nu ştiam acest fapt. Dacă este adevărat, ea trebuie pusă în practică imediat", a mai declarat Anton pentru cotidianul.ro.
Răspunsul lui Marin Anton nu justifică interesul manifestat de acesta pentru licitaţia de la Portul Constanţa mai ales că s-a interesat îndeaproape de modul în care a decurs licitaţia pe toată perioada derulării ei. De asemenea, Anton nu a răspuns la întrebarea de ce conducerea Portului Constanţa a contestat hotărârea Curţii de Apel Constanţa cu toate că ea trebuia să nu fie interesată de câştigătorul licitaţiei, ci de execuţia lucrării.
Menţionăm că acum trei luni conducerea Portului Constanţa a organizat o licitaţie în valoare de 140 de milioane de euro, bani daţi de Uniunea Europeană, pentru lărgirea portului. În urma licitaţiei a fost scoasă câştigătoare firma Josef Mobius Bau AG (Germania). Dar cum firma nu a îndeplinit condiţiile din caietul de sarcini, Curtea de Apel Constanţa a dat acum două săptămânii o hotărâre judecătorească şi definitivă în urma căreia firma Mobius a fost scoasă de la licitaţia de la Portul Constanţa. Iar acest fapt a stricat "ploile" directorului Portului Constanţa, Ion Bălan, directorului tehnic, Emil Banias, şi senatorului PDL Mircea Marius Banias.
Toţi trei sunt asociaţi în firma Euro Shiping Services SRL, care are drept obiect de activitate transporturi maritime şi costiere de marfă. În schimbul susţinerii firmei Mobius la licitaţia de la Portul Constanţa, firma senatorului Banias şi a directorului Bălan urma să primească din partea firmei germane dreptul de a transporta materialele necesare pentru lărgirea portului. Şi este vorba despre 3,5 milioane de tone de materiale (rocă pentru digul de larg care are drept scop domolirea valurilor mării pe timp de furtună), care la un profit de câţiva euro pe tonă înseamnă o sumă frumuşică de ordinul a milioane de euro.
Publicat acum 10 ore si 27 minute Dan Odagiu
Poteraş semnează, Mioara Mantale supervizează
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Poteraş semnează, Mioara Mantale supervizează
Schwartzenberg vinde şi încasează
Ironia aruncată joi de primarul pedelist al sectorului 6, Cristian Poteraş, la ieşirea din sediul DNA, este de proastă calitate şi nu face altceva decât să sublinieze aroganţa reprezentanţilor actualei puteri şi faptul că pentru ei legea nu mai înseamnă nimic. Iar lucrul ăsta nu e de ieri de azi, ci durează de mai bine de şase ani.
Ce spunea joi Poteraş? Că "DNA avea nevoie de locuri de parcare" şi de aceea l-au chemat la audieri?
Pentru a-i împrospăta memoria primarului sectorului 6, ar fi cazul să revedem faptele pentru care Cristian Poteraş este urmărit penal, alături de viceprimarul sectorului 6 Ştefan Preda şi Fabian Schwartzenberg (fratele afaceristului Elan Schwartzenberg, mai nou navetist prin emisiunile de televiziune de unde popularizează tehnici proprii de înmulţit banii).
La începutul anului 2006, Fabian Schwartzenberg, venit în România de puţine luni, s-a gândit să investească cele câteva sute de mii de euro primiţi de la fratele şi de la tatăl său. Juniorul Schwartzenberg a făcut rapid profit, şi încă unul mare, de milioane de euro. Problema e că aceste milioane de euro nu au fost câştigate din vreo activitate productivă, care să aducă beneficii şi bugetului statului sau consumatorilor, ci prin implicarea într-o afacere tipic românească.
Pe scurt, s-au luat, cu japca aproape, terenurile a două institute de cercetare din sectorul 6. După finalizarea afacerii puse la cale de Cristian Poteraş şi Fabian Schwartzenberg, institutele respective au rămas doar cu câte un drum de acces, urmând ca în viitor să fie înconjurate de cartiere rezidenţiale.
Bulevardul Primăverii, mutilat şi de Elan Schwarzenberg. Artistele costă mereu!
Fabian Schwartzenberg a cumpărat un teren retrocedat dubios mai multor membri ai familiei Căpăţână. Căpăţână Cezar şi Căpăţână Şerban Alexandru Gheorghe au primit în compensare pentru un teren moştenit în comuna Domneşti mai multe terenuri "echivalente ca valoare" - aşa cum apărea scris în actele de retrocedare, însumând 4 hectare, în Bucureşti, pe Splaiul Independenţei. În acea zonă, în perioada boom-ului imobiliar din România, preţul unui metru pătrat era între 600 şi 1.200 euro. Fireşte că era foarte greu, chiar dacă aveai bani, să găseşti 4 hectare în zona respectivă, unde să poţi dezvolta proiecte imobiliare.
Pentru ca împroprietărirea să poată fi realizată, au fost necesare acordul Subcomisiei de aplicare a Fondului Funciar din Primăria Sectorului 6 a primarului Cristian Poteraş şi acordul Prefecturii Bucureştiului, condusă la acea vreme de o altă celebră pedelistă, Mioara Mantale.
Poteraş şi Mantale au semnat rapid cererea de retrocedare, fără ca măcar să mai încerce să contacteze pe cineva din conducerea Academiei Române sau din cea a ICECHIM, pentru a încerca să găsească o soluţie de a intra în posesia terenurilor. Daca ar fi respectat legea şi dacă nu ar fi avut alte interese, şefii Prefecturii Bucureşti şi ai Primăriei Sectorului 6 ar fi putut oferi, în compensare pentru o parte din aceste cereri de retrocedare, terenul pe care fiinţează institutele de biologie şi biochimie de peste 40 de ani.
Pedeliştii Mantale şi Poteraş au considerat însă că e mult mai important să-i servească pe membrii familiei Căpăţână (de fapt, pe Fabian Schwartzenberg).
La doar cinci zile după retrocedare, terenurile au fost vândute la trei intermediari: Grecu Lucian Viorel (17.265%), Pandor Valeriu - 37,65% - şi Fabian Schwartzenberg, care a luat cea mai mare suprafaţă - 45,08%. Tranzacţia s-a realizat la un preţ de 400 euro/mp, deşi metrul pătrat variază în intervalul 600-1.200 euro. Aici trebuie precizată o chestiune importantă. Cumpărătorul intermediar Grecu Lucian Viorel este rudă prin alianţă cu primarul Cristian Poteraş. Tatăl lui Grecu Lucian Viorel este fratele soacrei lui Poteraş.
Dovada că cei doi Căpăţână au fost doar marionetele în această afacere constă în faptul că, deşi au vândut terenul cu suma de 5.008.000 euro, aceştia au rămas în urma tranzacţiei cu doar 263.578 euro, aproximativ a 19-a parte din preţ.
La fel s-a întâmplat şi cu cei 22.280 mp, situaţi pe Calea Plevnei, lângă un alt complex de apartamente de lux şi lângă clădirea Consiliului Superior al Magistraturii, luaţi de la ICECHIM. În acest caz, Fabian Schwartzenberg a cumpărat singur întreaga suprafaţă, prin aceeaşi metodă, de la familia Căpăţână. Aici, lucrurile s-au complicat puţin pentru fratele lui Elan Schwartzenberg, în sensul că ICECHIM devenise, printr-o hotărâre de guvern, proprietar peste terenul administrat şi i-a acţionat în instanţă, în ultima secundă, pentru a-şi păstra terenul.
Fabian Schwartzenberg, primarul pedelist Cristian Poteraş şi viceprimarul pedelist Ştefan Preda sunt deja puşi sub urmărire penală în acest dosar, pentru mai multe infracţiuni: abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals intelectual, înşelăciune etc.
Surse din interiorul DNA au declarat pentru cotidianul.ro că, în privinţa Mioarei Mantale, fost prefect al Bucureştiului, procurorii încă oscilează între calitatea de martor şi cea de învinuit în dosarul Poteraş&Schwartzenberg.
Unde-i PDL-ul, hop şi PSD-ul, şi nesimţirea fratelui Schwartzenberg
Tranzacţiile dintre Fabian Schwartzenberg şi fraţii Căpăţână au fost legalizate la notariatul deputatei PSD Manuela Mitrea, soţia senatorului PSD Miron Mitrea. Manuela Mitrea a câştigat în acea zi, pentru semnarea şi legalizarea celor trei acte de vânzare a terenurilor institutelor Academiei şi ale ICECHIM-ului, suma de 64.000 euro. De la surse din interiorul DNA, cotidianul.ro a aflat că pesedista Manuela Mitrea a fost deja audiată în acest dosar, ca martor.
Căpăţână Cezar şi Căpăţână Şerban Alexandru Gheorghe nu i-au mai vândut terenul lui Schwartzenberg, ci altui membru al familiei - Căpăţână Marian Jean, care, împreună cu Ionescu Maria, a vândut mai departe terenul firmei SC Global Property Invest Team SRL pentru suma de 5.982.809 euro (1.345,05 euro/ mp).
Fabian Schwartzenberg a vândut terenurile cumpărate de la Căpăţână tot companiei Global Property Invest Team - firmă pentru care fratele său, Elan Schwartzenberg, intermediază adesea afaceri. Fabian Schwartzenberg a obţinut din această tranzacţie un profit de câteva milioane de euro.
Firma Global Property Invest Team, care are ca principal obiect de activitate tranzacţiile imobiliare, a girat, cu terenurile respective, un împrumut de 11.506.366 euro de la Alpha Bank. Acum, terenurile sunt parte într-unul din marile proiecte imobiliare ale RI Investment Group, din Irlanda. Irlandezii ridică acolo unul din cele mai mari hoteluri de cinci stele din Europa, cu o capacitate egală cu cea a J.W. Marriott, Intercontinental la un loc (24 de niveluri şi 960 de camere), un ansamblu rezidenţial format din 820 apartamente şi peste 12.000 mp de spaţii comerciale.
Dezvăluirile presei în legătură cu acest subiect nu i-au produs nicio nelinişte lui Fabian Schwartzenberg. Ba din contră! La vremea respectivă, rugat de jurnalişti să ofere clarificări în legătură cu implicarea sa în acest tun imobiliar, Schwartzenberg a răspuns golăneşte, plin de dispreţ şi nesimţire: "Toată agitaţia asta este de prisos şi amuzantă, sunt apărat de deciziile Primăriei Sectorului 6 şi Prefecturii. Şi oricum, cercetătorii sunt toţi nişte alcoolici. Nu au făcut nimic toată viaţa, sau dacă vin la lucru, vin să fure".
În speranţa că poate se mai reduce nivelul ironiei şi golăniei din discursurile domnilor Schwartzenberg şi Poteraş, redăm un pasaj important din documentele întocmite de procurorii DNA. "Activitatea infracţională a funcţionarilor publici în cauză a fost de natură a genera avantaje patrimoniale numiţilor Fabian Schwartzenberg, Lucian Viorel Grecu, Valeriu Pandor şi Marian Jean Căpăţână, persoane în proprietatea cărora au ajuns terenurile, atribuite ilegal, în schimbul unor sume derizorii faţă de preţul de piaţă". Domnilor Schwartzenberg şi Poteraş, cuvântul-cheie este "i-l-e-g-a-l", cum ar silabisi Traian Băsescu, şeful suprem al primarului sectorului 6!
Publicat acum 9 ore si 55 minute Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Poteraş semnează, Mioara Mantale supervizează
Schwartzenberg vinde şi încasează
Ironia aruncată joi de primarul pedelist al sectorului 6, Cristian Poteraş, la ieşirea din sediul DNA, este de proastă calitate şi nu face altceva decât să sublinieze aroganţa reprezentanţilor actualei puteri şi faptul că pentru ei legea nu mai înseamnă nimic. Iar lucrul ăsta nu e de ieri de azi, ci durează de mai bine de şase ani.
Ce spunea joi Poteraş? Că "DNA avea nevoie de locuri de parcare" şi de aceea l-au chemat la audieri?
Pentru a-i împrospăta memoria primarului sectorului 6, ar fi cazul să revedem faptele pentru care Cristian Poteraş este urmărit penal, alături de viceprimarul sectorului 6 Ştefan Preda şi Fabian Schwartzenberg (fratele afaceristului Elan Schwartzenberg, mai nou navetist prin emisiunile de televiziune de unde popularizează tehnici proprii de înmulţit banii).
La începutul anului 2006, Fabian Schwartzenberg, venit în România de puţine luni, s-a gândit să investească cele câteva sute de mii de euro primiţi de la fratele şi de la tatăl său. Juniorul Schwartzenberg a făcut rapid profit, şi încă unul mare, de milioane de euro. Problema e că aceste milioane de euro nu au fost câştigate din vreo activitate productivă, care să aducă beneficii şi bugetului statului sau consumatorilor, ci prin implicarea într-o afacere tipic românească.
Pe scurt, s-au luat, cu japca aproape, terenurile a două institute de cercetare din sectorul 6. După finalizarea afacerii puse la cale de Cristian Poteraş şi Fabian Schwartzenberg, institutele respective au rămas doar cu câte un drum de acces, urmând ca în viitor să fie înconjurate de cartiere rezidenţiale.
Bulevardul Primăverii, mutilat şi de Elan Schwarzenberg. Artistele costă mereu!
Fabian Schwartzenberg a cumpărat un teren retrocedat dubios mai multor membri ai familiei Căpăţână. Căpăţână Cezar şi Căpăţână Şerban Alexandru Gheorghe au primit în compensare pentru un teren moştenit în comuna Domneşti mai multe terenuri "echivalente ca valoare" - aşa cum apărea scris în actele de retrocedare, însumând 4 hectare, în Bucureşti, pe Splaiul Independenţei. În acea zonă, în perioada boom-ului imobiliar din România, preţul unui metru pătrat era între 600 şi 1.200 euro. Fireşte că era foarte greu, chiar dacă aveai bani, să găseşti 4 hectare în zona respectivă, unde să poţi dezvolta proiecte imobiliare.
Pentru ca împroprietărirea să poată fi realizată, au fost necesare acordul Subcomisiei de aplicare a Fondului Funciar din Primăria Sectorului 6 a primarului Cristian Poteraş şi acordul Prefecturii Bucureştiului, condusă la acea vreme de o altă celebră pedelistă, Mioara Mantale.
Poteraş şi Mantale au semnat rapid cererea de retrocedare, fără ca măcar să mai încerce să contacteze pe cineva din conducerea Academiei Române sau din cea a ICECHIM, pentru a încerca să găsească o soluţie de a intra în posesia terenurilor. Daca ar fi respectat legea şi dacă nu ar fi avut alte interese, şefii Prefecturii Bucureşti şi ai Primăriei Sectorului 6 ar fi putut oferi, în compensare pentru o parte din aceste cereri de retrocedare, terenul pe care fiinţează institutele de biologie şi biochimie de peste 40 de ani.
Pedeliştii Mantale şi Poteraş au considerat însă că e mult mai important să-i servească pe membrii familiei Căpăţână (de fapt, pe Fabian Schwartzenberg).
La doar cinci zile după retrocedare, terenurile au fost vândute la trei intermediari: Grecu Lucian Viorel (17.265%), Pandor Valeriu - 37,65% - şi Fabian Schwartzenberg, care a luat cea mai mare suprafaţă - 45,08%. Tranzacţia s-a realizat la un preţ de 400 euro/mp, deşi metrul pătrat variază în intervalul 600-1.200 euro. Aici trebuie precizată o chestiune importantă. Cumpărătorul intermediar Grecu Lucian Viorel este rudă prin alianţă cu primarul Cristian Poteraş. Tatăl lui Grecu Lucian Viorel este fratele soacrei lui Poteraş.
Dovada că cei doi Căpăţână au fost doar marionetele în această afacere constă în faptul că, deşi au vândut terenul cu suma de 5.008.000 euro, aceştia au rămas în urma tranzacţiei cu doar 263.578 euro, aproximativ a 19-a parte din preţ.
La fel s-a întâmplat şi cu cei 22.280 mp, situaţi pe Calea Plevnei, lângă un alt complex de apartamente de lux şi lângă clădirea Consiliului Superior al Magistraturii, luaţi de la ICECHIM. În acest caz, Fabian Schwartzenberg a cumpărat singur întreaga suprafaţă, prin aceeaşi metodă, de la familia Căpăţână. Aici, lucrurile s-au complicat puţin pentru fratele lui Elan Schwartzenberg, în sensul că ICECHIM devenise, printr-o hotărâre de guvern, proprietar peste terenul administrat şi i-a acţionat în instanţă, în ultima secundă, pentru a-şi păstra terenul.
Fabian Schwartzenberg, primarul pedelist Cristian Poteraş şi viceprimarul pedelist Ştefan Preda sunt deja puşi sub urmărire penală în acest dosar, pentru mai multe infracţiuni: abuz în serviciu, complicitate la abuz în serviciu, fals intelectual, înşelăciune etc.
Surse din interiorul DNA au declarat pentru cotidianul.ro că, în privinţa Mioarei Mantale, fost prefect al Bucureştiului, procurorii încă oscilează între calitatea de martor şi cea de învinuit în dosarul Poteraş&Schwartzenberg.
Unde-i PDL-ul, hop şi PSD-ul, şi nesimţirea fratelui Schwartzenberg
Tranzacţiile dintre Fabian Schwartzenberg şi fraţii Căpăţână au fost legalizate la notariatul deputatei PSD Manuela Mitrea, soţia senatorului PSD Miron Mitrea. Manuela Mitrea a câştigat în acea zi, pentru semnarea şi legalizarea celor trei acte de vânzare a terenurilor institutelor Academiei şi ale ICECHIM-ului, suma de 64.000 euro. De la surse din interiorul DNA, cotidianul.ro a aflat că pesedista Manuela Mitrea a fost deja audiată în acest dosar, ca martor.
Căpăţână Cezar şi Căpăţână Şerban Alexandru Gheorghe nu i-au mai vândut terenul lui Schwartzenberg, ci altui membru al familiei - Căpăţână Marian Jean, care, împreună cu Ionescu Maria, a vândut mai departe terenul firmei SC Global Property Invest Team SRL pentru suma de 5.982.809 euro (1.345,05 euro/ mp).
Fabian Schwartzenberg a vândut terenurile cumpărate de la Căpăţână tot companiei Global Property Invest Team - firmă pentru care fratele său, Elan Schwartzenberg, intermediază adesea afaceri. Fabian Schwartzenberg a obţinut din această tranzacţie un profit de câteva milioane de euro.
Firma Global Property Invest Team, care are ca principal obiect de activitate tranzacţiile imobiliare, a girat, cu terenurile respective, un împrumut de 11.506.366 euro de la Alpha Bank. Acum, terenurile sunt parte într-unul din marile proiecte imobiliare ale RI Investment Group, din Irlanda. Irlandezii ridică acolo unul din cele mai mari hoteluri de cinci stele din Europa, cu o capacitate egală cu cea a J.W. Marriott, Intercontinental la un loc (24 de niveluri şi 960 de camere), un ansamblu rezidenţial format din 820 apartamente şi peste 12.000 mp de spaţii comerciale.
Dezvăluirile presei în legătură cu acest subiect nu i-au produs nicio nelinişte lui Fabian Schwartzenberg. Ba din contră! La vremea respectivă, rugat de jurnalişti să ofere clarificări în legătură cu implicarea sa în acest tun imobiliar, Schwartzenberg a răspuns golăneşte, plin de dispreţ şi nesimţire: "Toată agitaţia asta este de prisos şi amuzantă, sunt apărat de deciziile Primăriei Sectorului 6 şi Prefecturii. Şi oricum, cercetătorii sunt toţi nişte alcoolici. Nu au făcut nimic toată viaţa, sau dacă vin la lucru, vin să fure".
În speranţa că poate se mai reduce nivelul ironiei şi golăniei din discursurile domnilor Schwartzenberg şi Poteraş, redăm un pasaj important din documentele întocmite de procurorii DNA. "Activitatea infracţională a funcţionarilor publici în cauză a fost de natură a genera avantaje patrimoniale numiţilor Fabian Schwartzenberg, Lucian Viorel Grecu, Valeriu Pandor şi Marian Jean Căpăţână, persoane în proprietatea cărora au ajuns terenurile, atribuite ilegal, în schimbul unor sume derizorii faţă de preţul de piaţă". Domnilor Schwartzenberg şi Poteraş, cuvântul-cheie este "i-l-e-g-a-l", cum ar silabisi Traian Băsescu, şeful suprem al primarului sectorului 6!
Publicat acum 9 ore si 55 minute Cristina Horvat
Noi detalii pentru portretul unui client politic: Radu Ştefan Spirea
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Noi detalii pentru portretul unui client politic: Radu Ştefan Spirea
Afacerea cu "semnalizatoare", profit anual de 10 milioane de euro
Radu Spirea, unul dintre sponsorii PDL, derulează prin cele trei firme ale sale Vesta Investment SRL, Marca Plast SRL şi Marcatin SRL afaceri de peste 10 milioane de euro anual. O privire de ansamblu asupra cifrei de afaceri la cele trei firme arată că de câte ori s-a schimbat puterea politică afacerile lui Radu Spirea au avut de suferit. E drept, nu pe termen lung, deoarece Radu Spirea a știut să schimbe repede barca politică și să redreseze corabia.
Afacerea de peste 840.000 de euro cu indicatoare tridimensionale de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arată că în România se pot câștiga bani mulți fără a face practic mare lucru. Spre exemplu, datele de la Ministerul Finanțelor Publice referitoare la compania Vesta Investment SRL, câștigătoarea licitației de la ministerul Elenei Udrea, arată că anual firma lui Radu Spirea învârte din indicatoare peste 10 milioane de euro. Spre exemplu, în 1999, compania Vesta Investment a avut o cifră de afaceri de 45 milioane de lei, în 2000 de 60 de milioane, în 2001 de 77 de milioane, iar în 2002 de 76 de milioane de lei. Și profitul a fost unul bun, în medie de 12 milioane de lei pe lună. Numărul de angajați a fost unul destul de rezonabil, de 100 în 1999, respectiv de 126 în 2003.
Totuși, anii de vârf ai lui Radu Spirea sunt 2003 şi 2004, cifra de afaceri a companiei Vesta Investment crescând la 205, respectiv 221 milioane de lei. Iar profitul afacerii a ajuns la 77 milioane de lei pe an. Motivul acestei creșteri: ajutorul dat de puterea de atunci (PSD).
Anul 2005 reprezintă o lovitură sub centură pentru firma lui Radu Spirea, afacerile ajungând la doar 21 de milioane de lei. Deci o cădere de 10 ori a afacerilor. Dar în 2004 a avut loc schimbarea puterii politice. În locul PSD vin PDL și PNL. Om cu fler politic, Radu Spirea schimbă repede culoarea politică și trece cu arme și bagaje la PDL. Drept urmare, Vesta Investment ajunge să fie o firmă iubită de Adriean Videanu, noul primar al Capitalei. Așa că în 2006 firma lui Radu Spirea primește de la primarul Videanu contractul "Piste de 40 de kilometri pentru bicicliști", în valoare de 1,5 milioane de euro, iar Vesta Investment încheie anul financiar 2006 în creștere față de 2005, afacerile ajungând la 41 de milioane de lei. Deci o creștere de 100% într-un singur an. În 2007 și 2008, afacerile lui Radu Spirea se mențin constante fiind în medie de 40 de milioane de lei. Adică de 37 de milioane de lei în 2007, respectiv de 42 de milioane de lei în 2008.
Firma Vesta Investment nu este singura firmă a lui Radu Spirea care "semnalizează" conducerii PDL unde să marcheze banul. O altă firmă este Marcatin SRL. Dacă în perioada 1999-2003 afacerile Marcatin se cifrau în jurul sumei de 6 milioane de lei anual iar profitul în jur de un milion, anul 2004 marchează intrarea firmei Marcatin în topul firmelor care mișcă peste 10 milioane de lei. Astfel, în 2004 cifra de afaceri a firmei Marcatin a fost de 23 milioane de lei, pentru ca în 2005 să scadă la 3 milioane de lei. E și normal. La finalul anului 2004 s-a schimbat puterea politică și Radu Spirea, prieten al șefilor din PSD, nu putea să nu sufere, pentru că veniseră la putere portocaliii. Dar odată cu trecerea lui Radu Spirea în tabără sponsorilor PDL se schimbă și cifra de afaceri a firmei Marcatin. În 2006 aceasta ajunge la aproape 9 milioane de lei (creștere de 300% față de anul 2005), în 2007 la 11 milioane de lei, iar în 2008 la 12 milioane de lei.
Cea de-a treia firmă a lui Radu Spirea, Marca Plast, este una nouă, dar cu potențial mare de creștere. Înființată în 2005, compania a avut în 2006 o cifră de afaceri de 2 milioane de lei, în 2007 de 3 milioane, iar în 2008 de 5,4 milioane de lei. Profitul a trecut în cei trei ani de un milion de lei anual.
Datele prezentate mai sus arată că contractul de 840.000 de euro a lui Radu Spirea cu Ministerul Dezvoltării se înscrie în "normalitatea" afacerilor derulate de acesta în ultimii ani cu puterea, indiferent de culoarea ei.
Publicat acum 5 ore si 35 minute Dan Odagiu
Cotidianul.ro
Noi detalii pentru portretul unui client politic: Radu Ştefan Spirea
Afacerea cu "semnalizatoare", profit anual de 10 milioane de euro
Radu Spirea, unul dintre sponsorii PDL, derulează prin cele trei firme ale sale Vesta Investment SRL, Marca Plast SRL şi Marcatin SRL afaceri de peste 10 milioane de euro anual. O privire de ansamblu asupra cifrei de afaceri la cele trei firme arată că de câte ori s-a schimbat puterea politică afacerile lui Radu Spirea au avut de suferit. E drept, nu pe termen lung, deoarece Radu Spirea a știut să schimbe repede barca politică și să redreseze corabia.
Afacerea de peste 840.000 de euro cu indicatoare tridimensionale de la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului arată că în România se pot câștiga bani mulți fără a face practic mare lucru. Spre exemplu, datele de la Ministerul Finanțelor Publice referitoare la compania Vesta Investment SRL, câștigătoarea licitației de la ministerul Elenei Udrea, arată că anual firma lui Radu Spirea învârte din indicatoare peste 10 milioane de euro. Spre exemplu, în 1999, compania Vesta Investment a avut o cifră de afaceri de 45 milioane de lei, în 2000 de 60 de milioane, în 2001 de 77 de milioane, iar în 2002 de 76 de milioane de lei. Și profitul a fost unul bun, în medie de 12 milioane de lei pe lună. Numărul de angajați a fost unul destul de rezonabil, de 100 în 1999, respectiv de 126 în 2003.
Totuși, anii de vârf ai lui Radu Spirea sunt 2003 şi 2004, cifra de afaceri a companiei Vesta Investment crescând la 205, respectiv 221 milioane de lei. Iar profitul afacerii a ajuns la 77 milioane de lei pe an. Motivul acestei creșteri: ajutorul dat de puterea de atunci (PSD).
Anul 2005 reprezintă o lovitură sub centură pentru firma lui Radu Spirea, afacerile ajungând la doar 21 de milioane de lei. Deci o cădere de 10 ori a afacerilor. Dar în 2004 a avut loc schimbarea puterii politice. În locul PSD vin PDL și PNL. Om cu fler politic, Radu Spirea schimbă repede culoarea politică și trece cu arme și bagaje la PDL. Drept urmare, Vesta Investment ajunge să fie o firmă iubită de Adriean Videanu, noul primar al Capitalei. Așa că în 2006 firma lui Radu Spirea primește de la primarul Videanu contractul "Piste de 40 de kilometri pentru bicicliști", în valoare de 1,5 milioane de euro, iar Vesta Investment încheie anul financiar 2006 în creștere față de 2005, afacerile ajungând la 41 de milioane de lei. Deci o creștere de 100% într-un singur an. În 2007 și 2008, afacerile lui Radu Spirea se mențin constante fiind în medie de 40 de milioane de lei. Adică de 37 de milioane de lei în 2007, respectiv de 42 de milioane de lei în 2008.
Firma Vesta Investment nu este singura firmă a lui Radu Spirea care "semnalizează" conducerii PDL unde să marcheze banul. O altă firmă este Marcatin SRL. Dacă în perioada 1999-2003 afacerile Marcatin se cifrau în jurul sumei de 6 milioane de lei anual iar profitul în jur de un milion, anul 2004 marchează intrarea firmei Marcatin în topul firmelor care mișcă peste 10 milioane de lei. Astfel, în 2004 cifra de afaceri a firmei Marcatin a fost de 23 milioane de lei, pentru ca în 2005 să scadă la 3 milioane de lei. E și normal. La finalul anului 2004 s-a schimbat puterea politică și Radu Spirea, prieten al șefilor din PSD, nu putea să nu sufere, pentru că veniseră la putere portocaliii. Dar odată cu trecerea lui Radu Spirea în tabără sponsorilor PDL se schimbă și cifra de afaceri a firmei Marcatin. În 2006 aceasta ajunge la aproape 9 milioane de lei (creștere de 300% față de anul 2005), în 2007 la 11 milioane de lei, iar în 2008 la 12 milioane de lei.
Cea de-a treia firmă a lui Radu Spirea, Marca Plast, este una nouă, dar cu potențial mare de creștere. Înființată în 2005, compania a avut în 2006 o cifră de afaceri de 2 milioane de lei, în 2007 de 3 milioane, iar în 2008 de 5,4 milioane de lei. Profitul a trecut în cei trei ani de un milion de lei anual.
Datele prezentate mai sus arată că contractul de 840.000 de euro a lui Radu Spirea cu Ministerul Dezvoltării se înscrie în "normalitatea" afacerilor derulate de acesta în ultimii ani cu puterea, indiferent de culoarea ei.
Publicat acum 5 ore si 35 minute Dan Odagiu
Abonați-vă la:
Postări (Atom)