Iată, în premieră, MAPA PROFESIONALĂ A PROCURORULUI PONTA. Dosarele investigate de premier pe când era anchetator la Parchetul General. EXCLUSIV

Romania trebuie salvata!
gandul.ro
Biro Attila Publicat la: 27.03.2013 09:40 Ultima actualizare: 27.03.2013 18:58


Premierul Victor Ponta a declarat recent că ar fi cel mai bun pentru a prelua funcţia de procuror general. gândul prezintă în premieră "mapa profesională" a lui Victor Ponta din cei şase ani de procuratură. Dosarele investigate de Ponta nu au nici pe departe anvergura sau complexitatea dosarelor trimise în judecată de procurorii DNA, DIICOT sau ai Parchetului General în ultimii şapte ani. În arhivele Parchetului General au fost găsite şase rechizitorii semnate de Victor Ponta, majoritatea vizând infracţiuni economice, între ele fiind înşelăciuni cu file CEC.

Mapa profesională a procurorului Ponta arată că a ajuns în trei ani, din simplu procuror de sector, procuror la Parchetul General cu derogare de la fostul ministru al Justiţiei Rodica Stănoiu.



Premierul a fost întrebat, luni 25 martie, dacă ia în calcul numele Laurei Codruţa Kovesi pentru şefia Parchetului, el răspunzând ironic că cel mai bun procuror general ar fi el, întrucât are şi experienţă. "Cel mai bun procuror general aş fi eu. Am şi experienţă şi... Dar nu iau în calcul numirea mea. Restul, o să vedem", a spus Ponta. Premierul a preluat şi interimatul Ministerului Justiţiei şi cel mai probabil va propune procurorii pentru Parchetul General şi DNA.

Nu este prima dată când şeful guvernului se laudă cu activitatea sa de procuror. Cu mai multe ocazii, a făcut aluzie la experienţa sa din cadrul parchetelor, dar niciodată nu a povestit ce dosare a investigat.

Şeful Guvernului a activat ca procuror timp de şase ani, între 1995 şi 2001, iar mapa sa profesională arată că a investigat în principal dosare economice, cele mai multe fiind fraude cu file CEC.

Traseul profesional, marcat de derogări

Victor Ponta a intrat în magistratură în 1995 ca procuror la Parchetul Judecătoriei Sector 1. Aici a stat trei ani până în 1998 după care a ajuns direct la Parchetul General. Parchetul Judecătoriei Sector 1 nu a putut transmite la solicitarea gândul numărul şi dosarele pe care Victor Ponta le-a investigat ca procuror în primii ani de carieră. Parchetul a transmis că nu există date centralizate din acea perioadă.

După numai trei ani, Ponta este delegat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie, Secţia anticorupţie, urmărire penală şi criminalistică. În mod obişnuit, un procuror ajunge la Parchetul General numai după opt ani de experienţă. În mod excepţional, Ponta a fost delegat după trei ani de activitate la Parchetul Judecătoriei Sector 1 la Parchetul General.

Potrivit informaţiilor oficiale, delegarea lui Victor Ponta din 1998 a fost dispusă de procurorul general de la acea vreme Mircea Criste care ulterior a fost numit ambasador al României în Macedonia. La solicitarea gândul Parchetul General a explicat că pentru delegare nu se mai aplica acea condiţie de 8 ani de activitate.

În 2001, Victor Ponta a susţinut un examen pentru a promova la Parchetul General unde activa în baza delegării din 1998. La acest examen premierul a obţinut nota 10. Cu toate acestea, Ponta încă nu avea cei 8 ani de experienţă necesari pentru a fi procuror la Parchetul General. Astfel că a mai beneficiat de o derogare de doi ani şi opt luni. Aceasta a fost făcută prin ordinul ministrului Justiţiei la acea vreme, Rodica Stănoiu, şi la propunerea fostului procuror Joiţa Tănase.

Vezi aici traseul profesional al procurorului Ponta

13 rechizitorii în 3 ani la Parchetul General

Potrivit datelor oficiale transmise de Parchetul General, în perioada 1998-2001, Victor Ponta a trimis în judecată 13 dosare. Parchetul General a precizat pentru gândul şi ce activitate a avut Victor Ponta la Parchetul General: ”În cursul anului 1998, domnul Victor Ponta a soluţionat un număr de 10 dosare, dintre care 6 prin rechizitoriu, în alte 3 cauze a dispus declinarea, soluţionând şi un număr de 3 plângeri, iar în cursul anului 1999 – 8 dosare, dintre care 4 prin rechizitoriu, în alte 25 a dispus declinarea şi a mai soluţionat un număr de 8 plângeri. În decursul anului 2000, în 3 din cele 5 cauze soluţionate a întocmit rechizitorii, în alte 14 a dispus declinarea, soluţionând, totodată, un număr de 3 plângeri”, a precizat Parchetul General

CITEŞTE AICI PRECIZĂRILE PARCHETULUI GENERAL

La solicitarea gândul, Parchetul General a pus la dispoziţie rechizitoriile dosarelor investigate de Victor Ponta în calitate de procuror. În arhiva Parchetului General, din cele 13 rechizitorii au mai fost găsite doar şase. Vă prezentăm mai jos conţinutului celor şase rechizitorii investigate de Victor Ponta în calitate de procuror.



Înşelăciune cu file CEC. În 1999 procurorul Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Marcel Pandelea pentru înşelăciuni cu file CEC. În rechitoriu se menţionează că Pandelea a încheiat mai multe contracte cu diverşi furnizori pentru achiziţionarea de pui, pantofi sport sau alte produse. Furnizorii au livrat marfa pe care Pandelea le-a plătit cu file CEC. Când furnizorii au încercat să încaseze banii de la bancă au constat că în conturile indicate de Pandelea nu exista nici un leu.

CITEŞTE AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Înşelăciune cu produse agricole. În anul 2000, procurorul Victor Ponta i-a trimis în judecată pentru înşelăciune pe Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc, acţionarii unor companii private . Cei doi au prejudiciat o a treia companie cu suma de 1,5 miliarde lei vechi. Rechizitoriul scris de Ponta are la bază un raport al Corpului de Control al Guvernului. În esenţă, actualul premier arată în rechizitoriu că o companie a luat un credit de la Guvern de 7,2 miliarde lei vechi pentru achizitionarea de furaje. Furnizorii furajelor erau Dumitru Liviu Moldovan şi Sidor Jiduc care erau şi cei care au depozitat produsele pentru cumpărător. Procurorul Ponta susţine că cei doi au falsificat documentele cu cantităţile de furaje achizitionate, rezultând astfel un prejudiciu total de 1,5 miliarde lei vechi.

VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Evaziune fiscală cu ceasuri din import. Pe 15 octombrie 1998, Victor Ponta l-a trimis în judecată pe Adrian Nicolae Stoican, administratorului unei societăţi comerciale. În rechizitoriul întocmit de Ponta se arată că Adrian Stoican a comercializat prin firma sa ceasuri din import fără a plăti taxe. S-a constat că Stoican s-a sustras de la plata TVA şi a impozitului pe profit. În total, statul a fost prejudiciat cu 15.600 de lei TVA şi 329.000 lei impozit pre profit. În esenţă, ceasurile erau importate şi comercializate fără a fi trecute în contabilitatea firmei. Având în vedere că dosarul este unul foarte vechi în sistemul electronic ECRIS al instanţelor nu exista nicio înregistrare din care să reiasă dacă el a fost sau nu condamnat.

CONSULTĂ AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI

Dosarul Megapower. Pe 11 septembrie 2000, procurorul Victor Ponta îl trimite în judecată pe Cornel Moldovan directorul companiei de stat IIRUC SA pentru abuz în serviciu şi un prejudiciu de 12 milioane dolari cauzat statului.

Practic, dosarul viza afacerea Megapower din 1990. Mai precis, în 1991, premierul Petre Roman, acum deputat PNL, a aprobat, printr-o Hotărâre de Guvern, asocierea statului român prin compania IIRUC SA cu compania americană Megapower într-o companie mixtă care urma să producă echipamente electronice în România. Acestă afacere a fost iniţiată de Robert Deutsch şi Cristian Lazarovici, iar HG au fost avizată de Petre Roman, Theodor Stolojan, Victor Stanculescu, ministrul industriilor, şi avizată favorabil de Eugen Dijmarescu, ministrul economiei şi finanţelor, şi de Victor Babiuc- ministrul Justiţiei de la acea vreme. În acestă afacere a fost vehiculat şi numele lui Florin Georgescu, fostul ministru al Finanţelor în guvernul Ponta 1. Niciunul dintre demnitarii menţionaţi mai sus nu a fost trimis în judecată.

Afacerea viza înfiinţarea companiei mixte care a beneficiat de un credit guvernamental de 12 milioane de dolari.

Procurorul Victor Ponta a început ancheta în 1998 după ce SRI a descoperit în Portul Constanţa arhiva companiei Megapower. Potrivit rechizitoriului întocmit de Victor Ponta în acestă afacere singurul vinovat este directorul IIRUC SA, Cornel Moldovan.

Potrivit procurorului Ponta, Cornel Moldovan a decis să vireze cei 12 milioane de dolari în conturile companiei Megapower înainte ca firma mixtă să se înfiinţeze. Astfel că statul român a pierdut cei 12 milioane de dolari fără ca în România să se realizeze vreo fabrică de componente electronice. În 2002, Cornel Moldovan a fost condamnat la 10 ani de închisoare, dar prejudiciul nu a fost recurperat.

VEZI AICI RECHIZITORIUL DOSARULUI INVESTIGAT DE PONTA

In 1998, Victor Ponta a mai trimis în judecată două dosare de înşelăciune. În cele două dosare a fost trimis în judecată Daniel Popa care a fost acuzat de înşelăciune cu file CEC. Acesta a cumpărat diverse produse de la furnizori pe care le-a plătit cu file CEC dar când reprezentanţii companiilor încercau să încaseze sumele cuvenit au constat că banii nu există în conturi.

Victor Ponta, avocatul lui Ovidiu Tender

Deşi nu a menţionat în CV-ul oficial, Victor Ponta este şi avocat de profesie. În 2006, el a fost în lumina reflectoarelor în calitate de avocat al lui Ovidiu Tender, acuzat într-un dosar al DIICOT. În final, Tender a fost condamnat în acest dosar. Victor Ponta pe atunci avocat şi deputat a fost acuzat de incompatibilitate. Inspecţia Judiciară a CSM a reţinut că avocatul Victor Ponta a dorit tergiversarea procesului în care era inculpat Tender. Victor Ponta a mai fost angajat ca avocat de către Cozmin Guşă, dar l-a reprezentat în instanţă şi pe Marcel Ţundrea protagonistul unei dintre cele mai mari errori judiciar din România.


CITEŞTE AICI CUM L-A APĂARAT PONTA PE TENDER ÎN INSTANŢĂ

HARTA INTERACTIVA Cum a ajuns metroul din Drumul Taberei, cu contracte semnate de 275 de milioane de euro pentru executie, sa coste 1,2 miliarde de euro, "cat autostrada Comarnic - Brasov", in declaratiile lui Victor Ponta

Romania trebuie salvata!
de Victor Cozmei HotNews.ro

Marţi, 26 martie 2013, 17:40 Actualitate | Esenţial


In timp ce lucrarile la metroul din Drumul Taberei au fost sistate ca urmare a reducerilor succesive la bugetul alocat, premierul Victor Ponta declara in repetate randuri, in doua sedinte succesive de guvern, ca "metroul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei costa cat autostrada Comarnic - Brasov" si ca s-au semnat contracte de 1,2 miliarde de euro. In realitate insa, contractele incheiate pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei ajung la "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON. Mai mult, intreg tronsonul din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul cu Banca Europeana de Investitii, valoare ce reprezinta "metroul la cheie" dupa cum a recunoscut pentru HotNews.ro si ministrul Transporturilor, Relu Fenechiu.

Informatia pe scurt:
•Premierul Ponta a declarat de mai multe ori ca metroul din Drumul Taberei costa 1,2 miliarde de euro "cat autostrada Comarnic - Brasov". Mai mult, premierul a declarat si a lasat sa se inteleaga ca acest cost provine din contracte semnate, in special de catre fostele guvernari.
•In realitate, pana acum, pentru metroul din Drumul Taberei au fost semnate contracte de "doar" 275 de milioane de euro. Acestea sunt contractele pe care le plateste statul in prezent. Recentele taieri de fonduri pentru aceste contracte de catre guvernele Ponta au dus la oprirea si intarzierea lucrarilor pe santierul din Drumul Taberei.
•Valoarea totala a metroului din Drumul Taberei si pana la Universitate (deci nu doar pana la Facultatea de Drept) este estimat la 883 de milioane de euro in acordul semnat cu BEI.
•Relu Fenechiu: 883 de milioane de euro reprezinta metroul la "cheie".
•Alt tronson al magistralei 5 costa peste 1,2 miliarde de euro - de la Universitate pana in Pantelimon, dar constructia la acest proiect nu a inceput.
•Guvernul cauta sa transfere 100 de milioane de lei din Fondul de Mediu ca lucrarile la metroul din Drumul Taberei sa continue dupa ce bugetul proiectului a fost redus succesiv in vara trecuta si la inceputul acestui an.

In repetate randuri, printre care si in doua sedinte de guvern consecutive, premierul Victor Ponta a declarat ca, pentru metroul din Drumul Taberei, guvernul are foarte mult de platit din cauza contractelor semnate de guvernarile anterioare si ca metroul din Drumul Taberei pana la Facultatea de Drept costa "cat autostrada de la Comarnic la Brasov".

Redam mai jos declaratiile premierului Ponta pe acest subiect, dupa cum apar in stenogramele publicate pe site-ul guvernului.

•"(...) este un proiect foarte mare, 1,2 miliarde de euro, practic cam acelasi pret cu Comarnic - Brasov, care este insa important pentru Bucuresti si pe care il vom desfasura, in continuare." - Victor Ponta, in timpul intalnirii cu reprezentantii BEI din 11 martie.
•"(...) vreau sa stiti ca am apreciat generozitatea Guvernului Boc, care a negociat foarte bine si nu ne costa decat 1,2 miliarde de euro, deci, pe intelesul bucurestenilor, de la Facultatea de Drept pana in Drumul Taberei ne costa cat Comarnic - Brasov. Atat ne costa.
•Asa sunt contractele, probabil, cu toate eforturile noastre, foarte mult nu o sa reducem, dar ca sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie.
•(...) eu imi exprimasem, la un moment dat, nedumerirea ca ne costa drumul de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei cat Comarnic-Brasov, dar am impresia ca am fost optimist. Nu? Pe masura ce sapati acolo, nu la propriu, ci la figurat, s-ar putea sa ne coste cat drumul de la Pamant la Luna; extraordinarele contracte negociate de doamna Boagiu si domnul Boc si de toti ceilalti oameni care ne-au facut foarte bine, in sensul in care au semnat contracte, iar noi acum trebuie sa le platim. Pentru ca asta este, noi suntem guvernul care trebuie sa platim contractele semnate de PDL-isti" - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 20 martie.

[n.r. sublinierile apartin redactiei]
Pornind de la aceste declaratii, HotNews.ro a incercat sa afle ce reprezinta acest cost de 1,2 miliarde de euro anuntat in repetate randul de premierul Ponta, avand in vedere ca, in prezent, pentru executie si consultanta s-au semnat contracte in valoare de "doar" circa 270 de milioane de euro (detaliat mai jos).




Santierul statiei Romancierilor

Santierul statiei Romancierilor, parasit de muncitori


Foto: Hotnews
Mai mult, pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate, prin acordul de finantare cu Banca Europeana de Investitii (BEI), acord ratificat prin lege, se prevede ca valoarea totala a proiectului este de 883 milioane de euro.

Dupa ce o solicitare trimisa la guvern pentru informatii despre costul si contractele semnate de 1,2 miliarde de euro pentru metroul din Drumul Taberei invocate de premier nu a primit raspuns nici dupa o saptamana, HotNews.ro l-a contactat pe Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu.

Relu Fenechiu: Metroul din Drumul Taberei costa 883 de milioane de euro "la cheie"

Fenechiu a incercat sa explice pentru HotNews.ro de unde provin sumele inaintate de premierul Ponta.

"Sunt doua acorduri [n.r. cu BEI], 883 de milioane de euro pentru Drumul Taberei - Universitate si 1,29 miliarde pentru Universitate - Pantelimon. Poate domnul Ponta s-a referit la al doilea tronson, nu stiu. Domnul Ponta a facut o declaratie care este corecta in opinia mea, a facut o aproximatie. Lucrarea este foarte scumpa de realizat. Nu stiu daca este pretul corect, nu eu l-am negociat".

La intrebarea ce reprezinta costul de 883 de milioane de euro din acordul cu BEI, Fenechiu a explicat ca "aceasta suma reprezinta metroul la cheie", insa, apoi a declarat ca peste acest cost, pana la suma vehiculata de 1,2 miliarde de euro, mai exista si alte costuri.

"Acum ati gasit o eroare la domnul Ponta si va legati pe ea. Nu ma voi contrazice cu domnul Ponta. Sunt de acord cu dumnealui. Domnul Ponta a aproximat si poate a aproximat chiar in minus. Va spun ca de la 883 de milioane mai sunt costuri pana la 1,2 miliarde".

Care sunt acele costuri invocate de Relu Fenechiu peste suma totala?

"Costuri legate de proiectare, de consultanta. Ati vazut si dvs ce costuri s-au dat pe consultanta, informatiile din nota Corupului de Control al Primului Ministru [n.r. mai multe detalii despre acest aspect putin mai jos]", a spus Fenechiu.

Cu toate acestea, contractele de consultanta si proiectare pentru metroul din Drumul Taberei la Universitate au fost deja semnate si sunt incluse in suma de 883 de miliaone de euro stipulata in acordul cu BEI.

Fisa de date a premierului referitoare la lucrarile de la metrou prezinta o confuzie




Fisa premierului cu date despre metrou

Fisa premierului cu date despre metrou

Foto: Hotnews
HotNews.ro l-a contactat si pe premierul Victor Ponta pentru a-l intreba de unde provine suma de 1,2 miliarde de euro pe care a inaintat-o in repetate randuri. Premierul a trimis redactiei o fotografie cu fisa de date pe care o detine referitoare la magistrala 5 de metrou. (vezi foto alaturat).

In poza trimisa de premier cu informatiile pe care le detine, se observa sumele contractate pentru executie (in total circa 269 mil euro dupa calculele guvernului), precum si sumele totale estimate - 883 milioane pentru Metroul din Drumul Taberei la Universitate - tronsonul unde se lucreaza practic in prezent, si 1,29 miliarde euro pentru tronsonul Universitate Pantelimon (tronson la care nu se lucreaza deocamdata).

In fisa premierului, lucrarile la "Statia si Depoul Valea Ialomitei" este trecuta in dreptul tronsonului II al Magistralei 5 - Universitate - Pantelimon.

Cu toate acestea, in contractele semnate de Metrorex (un exemplu aici), in contractele atribuite prin SEAP pentru lucrarile in executie (vezi detalii mai jos), precum si pe panourile informative de pe santierul din cartier lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei sunt trecut drept Lotul 1.2 din Tronsonul I al Magistralei 5 si nu la Tronsonul II, cel de la Universitate la Pantelimon.

Explicatia: Magistrala 5 a fost impartita in doua tronsoane: I. Drumul Taberei - Universitate (inclusiv statia si depoul Valea Ialomitei) - cost total 883 de milioane de euro - si II. Universitate Pantelimon - cost total 1,29 miliarde euro.

Discrepanta apare in Hotararile de Guvern care aproba cele doua lucrari. Astfel, HG 1419 din 04.11.2008 a aprobat metroul din Drumul Taberei la Eroilor (fara statia si depoul Valea Ialomitei), iar HG nr. 525 din 21.05.2008 a aprobat lucrarile metroului de la Universitate la Pantelimon si lucrarile la statia si depoul Valea Ialomitei. Dar, asa cum am precizat mai sus, statia si depoul Valea Ialomitei intra in tronsonul I Drumul Taberei - Universitate si finantarea sa este cuprinsa in totalul de 883 de milioane de euro stipulat in acordul cu BEI.

Victor Ponta, intrebat daca s-a referit la contracte semnate sau nu cand a vorbit de 1,2 miliarde de euro: "Pai cand termina constructorii infrastrucutra, nu e ca merge metroul"

HotNews.ro a revenit si i-a trimis cateva intrebari premierului la care a prmit urmatoarele raspunsuri:

HotNews.ro: Cand v-ati referiti la 1,2 miliarde, 2,8 miliarde etc. v-ati referit la valoarea totala a proiectului? Nu va refereati in niciun caz doar la sumele contractate deja.

Victor Ponta: Pai cand termina ei [n.r. constructorii] infrastrucutra, nu e ca merge metroul. Mai ramane de facut finisajul inerior, cumparate trenurile etc. Aveti in fata toate cifrele.

HotNews.ro: Ati spus ca ce s-a semnat e foarte scump. Veti ataca in vreun fel contractele?

Victor Ponta: Acum, sincer, nu am date concrete de incalcare a legii. Doar ca recunosc ca am fost socat ca si Hotnewsul de suma totala. Ma gandeam ca cel mai bun lucru e sa semnezi un contract si sa vina alt guvern sa platasca. Nu, nu exista motive legal de incalcare. Nimeni nu-mi spunea toata suma pana la capat, fiecare imi spunea cate o bucatica, imi dadeau cifrele ca medicamentul la bolnav, cate putin.

HotNews.ro: Aveti banii necesari pentru lucrare?

Victor Ponta: Da, pentru lucrarile contractate deja da (Astaldi si Max Bogl). Nu-i avem pe toti, avem banii de lucru pe perioada asta. Pentru saptamana viitoare am mai gasit 100 de milioane din Fondul de Mediu si tot alimentam pe masura ce gasim alte surse.

Ce contracte s-au semnat si le plateste statul acum pentru metroul din Drumul Taberei? Executie + Consultanta = 275 milioane de euro

In prezent, potrivit informatiilor oficiale, pentru executia si consultanta metroului din Drumul Taberei pana la Opera (Facultatea de Drept sau Hasdeu - numele viitoarei statii) au fost semnate contracte de "doar" circa 275 de milioane de euro, adica putin peste 1,2 miliarde de RON (calculat dupa un curs leu/euro de 4,4 lei).

Pentru executia lucrarilor s-au semnat doua contracte (informatii disponibile fie pe pagina oficiala a proiectului, fie in Sistemul Electronic de Achizitii Publice):
•Contract semnat in martie 2011 cu Asocierea ASTALDI (Italia) - FCC Construccion (Spania) - Delta ACM (Romania) - AB Construct (Romania) pentru Lotul 1.1 - 9 statii de metrou: Raul Doamnei, Brancusi, Romancierilor, Parc Drumul Taberei, Drumul Taberei 34, Favorit, Orizont, Academia Militara, Eroilor.
Costul contractului: 918,9 milioane lei (circa 209 milioane de euro la un curs 4,4)
•Contract semnat in aprilie 2011 cu Max Boegl pentru Lotul 1.2 - galerria, statia si depoul Valea Ialomitei in valoare de 231,67 milioane lei (circa 53 milioane de euro la un curs 4,4).
La finalul lui 2012 s-a semnat inca un contract cu Max Boegl pentru "Puturi de mare adancime" la Sectiunea 1 Raul Doamnei - PS Opera si Statia, Depoul si galeria de legatura Valea Ialomitei. Valoarea contractului: 9,63 milioane lei (circa 2,2 milioane euro).

Astfel, in total pentru executie pe tronsonul Drumul Taberei - Opera (Hasdeu, Facultatea de Drept) s-au semnat contracte in valoare de circa 264,2 milioane euro.

La aceste contracte se mai adauga si contractele de consultanta semnate cu asocierea Metroul SA - Systra SA (Franta).

De pe site-ul guvernului, dintr-un document al Corpului de Control al Primului Ministru, aflam si sumele pentru consultanta si proiectare aferente M5 semnate cu MetrouL SA si Systra SA Franta - 9,631,653.05 Eur + TVA pentru Drumul Taberei-Universitate si 1,408,664.25 Eur + TVA pentru depoul Valea Ialomitei.

In total, consultanta pentru tronsonul Drumul Taberei - Universitate a costat circa 11 milioane de euro.

Astfel, exclusiv pentru tronsonul de metrou din Drumul Taberei Universitate s-au semnat in total contracte de circa 275 de milioane de euro.

Aceste contracte sunt in derulare si reprezinta lucrarile ce au loc in cartierul Drumul Taberei, lucrari care au avut de suferit ca urmare a reducerii finantarii din partea statului roman in ultimele opt luni.
Valoarea totala a metroului Drumul Taberei - Universitate "la cheie": 883 milioane de euro

In 2009, Statul Roman si BEI au semnat contractul de finantare pentru Magistrala 5 de metrou Universitate - Drumul Taberei (intreg tronsonul, nu doar pana la Opera), iar valoarea totala a investitiei - proiectare, executie, echipamente, finisare, exproprieri, 37 de trenuri noi - a fost estimata la 883 de milioane de euro din care imprumutul BEI este de 395 milioane euro.

Asadar, valoarea totala estimata a intregului proiect de metrou din Drumul Taberei pana la Universitate este de 883 de milioane de euro (o mare parte din sume nefiind contractata inca), o valoare diferita de suma pe care premierul Ponta a dat-o ca fiind semnata si contractata - 1,2 miliarde de Euro.

Contractul de finantare a fost semnat la data de 12 noiembrie 2009 intre Romania, BEI si Metrorex si a fost ratificat prin Legea nr. 133/30.06.2010.

Componentele proiectului sunt urmatoarele:
•Componenta 1: Imbunatatirea eficientei retelei de metrou prin construirea Magistralei 5 de metrou: Drumul Taberei - Pantelimon; Prima umul tronson Drumul Taberei - Universitate. Termen de finalizare: 31.12.2015.
•Componenta 2: Achizitia a 37 de trenuri noi de metrou pentru dotarea Magistralei 5 de metrou, (21 trenuri noi) si pentru inlocuirea trenurilor de metrou cu durata de viata depasita pe Magistralele 1 si 3 de metrou (16 trenuri noi).
In cadrul acestui proiect s-au semnat contractele prezentate mai sus privind executia metroului din drumul Taberei, dar si contracte ce vizeaza achitia de 16 noi trenuri pentru Metrorex, trenuri ce vor fi folosite pe celelalte magistrale de metrou aflate in folosinta.

Astfel, Metrorex a semnat un contract de achizitie a 16 garnituri de metrou contra sumei de 97 milioane de euro, garnituri ce vor inlocui vechile trenuri ale Metrorex, insa aceste garnituri, desi fac parte din contractul semnat cu BEI pentru finantarea lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate, vor fi folosite pentru Magistralele 1 si 3 (mai jos detalii).

Pentru a pune in functiune aceste 16 trenuri, Metrorex a mai semnat un contract pentru echipamentele necesare cu Bombardier Transportation in valoare de circa 5 milioane de euro.

Pe langa acest contracte, s-a mai semnat si contractul de consultanta pentru achizitia celor 37 de trenuri din acordul cu BEI (nu doar cele 16 deja contractate) tot cu Metroul SA, contract ce valoreaza 0,5 milioane de euro.

Astfel, in cadrul Acordului cu BEI mai sus amintit s-au mai semnat contracte de circa 102,5 milioane de euro, insa aceste contracte nu au de a face direct cu lucrarile ce se executa si contractele semnate la metroul din Drumul Taberei.



Lucrarile s-au oprit si pe santierul statiei Favorit / Foto: HotNews.ro


Exista un tronson de metrou din Magistrala 5 ce costa peste 1,2 miliarde de euro, dar nu cel invocat de premier

Pe de alta parte, exista un tronson de metrou de pe Magistrala 5 care are o valoare estimativa apropiata de cifrele inaintate de premierul Ponta, numai ca acel tronson este metroul de la Universitate la Pantelimon - un proiect la care inca nu s-au pornit lucrarile.

Pentru acel proiect - realizat de asemenea tot cu ajutorul BEI - valoarea totala estimata este de 1,29 miliarde de euro, din care 465 de milioane de euro sunt imprumut de la BEI.

Acest acord de finantare cu BEI a fost semnat pe 16 decembrie 2011 pentru tronsonul II, Universitate - Pantelimon, iar valoarea proiectului este de 1.292,96 milioane Euro, din care 465 milioane Euro (credit BEI ) si 827,96 milioane Euro (de la bugetul de stat).

Componentele Proiectului:
•Constructia Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon, in lungime de 7,4 km, 12 statii si extinderea Depoului Pantelimon.
•Achizitia a 30 trenuri noi de metrou, inclusiv servicii de consultanta aferente achizitiei acestora, pentru dotarea Magistralei 5 de metrou Drumul Taberei - Pantelimon, tronsonul Universitate - Pantelimon.
In cadrul acestui proiect - tronsonul II din magistrala 5, Universitate - Pantelimon - s-a semnat doar contractul de consultanta - tot cu Metroul SA si Systra (Franta) - de 11 milioane de euro.

ILUSTRATIE Cat valoreaza si cum se impart sumele semnate pe cele doua tronsoane de metrou de pe Magistrala 5



Ilustratie realizata de Constantin Barbu


"Capusa" de la metrou cu 135 de milioane de euro pentru consultanta, dar care pentru Magistrala 5 a primit doar 22 de milioane de euro

In prima sedinta de Guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul a prezentat si datele dintr-o ancheta a Corupului de Control al Primului Ministru si anunta ca in ultimii sapte ani Ministerul Transporturilor a incheiat contracte de consultanta cu compania Metroul SA de circa 600 de milioane de lei.

Premierul acuza atunci sumele mari care s-au cheltuit pe consultanta si proiectare in ultimii ani. Situatia constatata de corpul de control al primului ministru o puteti vedea la linkul urmator.




Lucrari la statia Valea Argesului

Lucrari sistate la statia Valea Argesului

Foto: Hotnews
Astfel, in perioada 2005-2012 Metroul SA, singura sau in asociere cu alte companii, a incheiat contracte de consultanta si asistenta tehnica in valoare de circa 586 de milioane de lei.

De mentionat ca in legatura cu subiectului acestui articol - Magistrala 5 de metrou, ambele tronsoane Drumul Taberei-Universitate si Universitate-Pantelimon - Metroul SA a primit 22 milioane de euro in contracte de consultanta.

La aceste contracte ce privesc direct magistrala 5 se mai adauga o suma nespecificata dintr-un contract de 33 de milioane de euro (cu TVA) pentru asigurarea asistentei tehnice pentru investitii aflate in curs de executie din 2009 si pana in 2012: Magistralele 1- 4, Magistrala 5 tronson 1 si 2, Tronson de legatura, compatibilizare cu Magistrala 2, cpmpatibilizare pe magistralele 1, 3 si tronson de legatura, modernizare Magistralele 1-3 si tronson de legatura, facilitati pentru persoanele cu handicap.

Victor Ponta: In 2011 Boc a dat 12 milioane de lei la metroul din Drumul Taberei / Bugetul pe 2011 spune altceva: 123 de milioane de lei alocati

In aceeasi sedinta de guvern in care Victor Ponta a pomenit de contractele de 1,2 miliarde de euro pentru metroul "de la Facultatea de Drept in Drumul Taberei, cat autostrada Comarnic - Brasov", premierul l-a atacat pe fostul prim-ministru Emil Boc spunand ca in 2011 nu a alocat bani suficienti.

•"sa stiti cat de bine este sa fii generos, sa semnezi cu 1,2 miliarde, sa afectezi, in 2011, 12 milioane de lei au fost puse in buget de Guvernul Boc si vine guvernul acesta care trebuie sa plateasca, dar lucrarea e importanta si trebuie sa o facem. Imi pare rau ca o facem atat de scump", - Victor Ponta, in timpul sedintei de Guvern din 13 martie

In realitate insa, in anul 2011, potrivit bugetului din acel an, pentru tronsonul de metrou in discutie, Guvernul de atunci a alocat 123 de milioane de lei, si nu 12 milioane de lei precum a declarat premierul Ponta. Bugetul pe 2011 (pag. 413-414)

Guvernul a gasit 100 de milioane de lei pentru metrou, dupa ce bugetul alocat lucrarilor a fost drastic redus la inceputul anului

Victor Ponta a declarat pentru HotNews.ro ca in saptamana aceasta, catre metroul din Drumul Taberei, vor fi directionati 100 de milioane de lei, bani proveniti de la Fondul de Mediu.

Acelasi anunt a fost facut si in sedinta de guvern din 13 martie, cand premierul anunta ca cei 100 de milioane vor fi transferati la metroul din Drumul Taberei in sapatamana ce a trecut, lucru ce nu s-a mai intamplat.



Lucrarile la statia Parc Drumul Taberei sunt sistate, iar santierul si-a pus amprenta asupra cartierului / Foto: HotNews.ro


Santierul din Drumul Taberei, blocat. Singura zona in care se mai lucreaza este Valea Ialomitei

Aceste declaratii au fost facute in urma unor articole aparute in presa care aratau ca lucrarile la Magistrala 5 au fost blocate, iar de mai bine de o luna, santierul este aproape parasit.

De altfel, HotNews.ro a vizitat santierul metroului din Drumul Taberei si a realizat fotografiile din actualul articol. La toate santierele de pe lotul 1.1 Raul Doamnei - Hasdeu lucrarile sunt oprite si nu exista muncitori pe santier.

Singura zona in care exista activitate este santierul de pe strada Valea Ialomitei, insa si acolo lucrarile se desfasoara la un ritm foarte incet.

Unul dintre muncitorii de pe santier a declarat reporterului HotNews.ro ca "lucrarile abia mai merg" si ca oamenii "nu si-au mai primit salariile din luna decembrie". "Daca mai continua asa si nu se dau bani, si aici se va inchide, la fel ca dincolo [n.r. celelalte statii de pe lotul 1.1 unde s-au sistat lucrarile]", a spus muncitorul care a dorit sa nu-si dezvaluiasca numele.

HotNews.ro a scris de la inceputul anului ca bugetul alocat metroului din Drumul Taberei a fost redus drastic si ca, in aceste conditii, lucrarile se vor prelungi pana in anul 2018, desi termenul de finalizare era 2014-2015.



Santierul statiei si depoului Valea Ialomitei este singura zona unde lucrarile continua, insa la limita / Foto: HotNews.ro


Probleme cu alocarile bugetare pentru metroul din Drumul Taberei, inca de la rectificarea bugetara din august 2012

In bugetul pe 2013, la capitolul dedicat lucrarilor la Magistrala 5 Drumul Taberei - Universitate (paginile 33-34), s-au alocat circa 95 de milioane de lei, mult mai putin decat cei 500 de milioane estimati pentru 2013 la rectificarea din in vara lui 2012 cand Guvernul Ponta 1 a injumatatit practic bugetul alocat investitiei. (de la 380 de milioane de lei s-a redus la la 178,9 milioane de lei).

Acest lucru s-a vazut pe teren, iar lucrarile au incetinit si n-au mai ramas in grafic.

Mai mult, in bugetul pe anul acesta, pentru anul 2014 a fost estimata o alta suma foarte mica - 65 de milioane de lei.

In prezent, dupa cum a relatat presa in mai multe instante, lucrarile de pe santierul din Drumul Taberei s-au oprit aproape complet si sunt aproape de a intra in conservare.


HARTA INTERACTIVA cu Magistrala M5 si cele doua tronsoane ale sale

Videanu a inventat asistatul social cu locuinţă de 200.000 de euro şi parcare de 10.000 de euro

Romania trebuie salvata!
de PETRE BADICA, PETRICA RACHITA
romanialibera.ro

DECIZIE. Fostul primar l-a ajutat pe un controversat om de afaceri să-şi vândă apartamentele de lux

Videanu a inventat asistatul social cu locuinţă de 200.000 de euro şi parcare de 10.000 de euro

26 Martie 2013


Cel mai dificil nu este să construieşti, ci să vinzi apartamente de lux. Dar dacă îţi sare în ajutor primăria şi cumpără toate locuinţele?

Două blocuri noi au fost ridicate de firma Glina SA, controlată de omul de afaceri Hassan Murad, pe şoseaua Bucureşti- Târgovişte, în apropiere de Centura Capitalei. Pe baza pliantelor s-au vândut, la liber, 20 de apartamente din cele 163 finalizate în 2006. Preţul pe care l-a plătit un cumpărător pentru un apartament de două camere în suprafaţă de 79 de metri pătraţi a fost de 120.000 de euro. Ca în multe alte cazuri, deşi a promis că va finaliza în zonă o grădiniţă, locuri de joacă şi o piscină acest lucru nu s-a mai întâmplat. În schimb, proprietarul a construit, ulterior, un hotel care i-a lăsat fără privelişte pe cei 20 de locuitori de bună-credinţă.

10.000 de euro, locul de parcare pentru săraci

Pentru că vânzările nu mergeau chiar ca pe roate, având în vedere preţul foarte mare, Adriean Videanu, pe atunci primar general al Capitalei, a decis să-i întindă o mână de ajutor lui Hassan Murad şi, în numai o săptămână, i-a achiziţionat toate apartamentele. Potrivit contractele, din dispoziţia primarului general Adriean Videanu, Primăria Municipiului Bucureşti a încheiat două contracte de vânzare- cumpărare cu firma Glina SA, dezvoltatorul complexului de pe Şoseaua Bucureşti – Târgovişte. Pe baza lor, primăria a cumpărat 103 apartamente la preţul de 11,7 milioane de euro într-unul dintre blocuri şi alte 40 pentru suma de 6,8 milioane de euro în celălalt imobil.

Primăria a decis să cumpere aceste apartamente pentru a le transforma în locuinţe sociale care să adăpostească oameni cu venituri mici, familii numeroase, evacuaţi. Locuinţele sociale sunt de fapt unele de lux, deoarece preţul minim al apartamentelor a fost de 80.000 de euro, iar cel mai scump a depăşit 200.000. Neruşinarea constă şi din faptul că deşi vorbim de locuinţe pentru oameni săraci, primăria le-a mai cumpărat şi 75 de locuri de parcare a 10.700 de euro bucata şi 33 de boxe pentru care Videanu a plătit câte 5.000 de euro.

Pentru a vă edifica asupra nivelului “risipei” făcute de primărie, pentru un apartament de 117 mp primăria a achitat 175.000 euro, pentru un altul de 120 mp, suma a fost de 196.000 de euro, iar pentru un altul de 160 mp s-a ajuns la suma fabuloasă de 215.000 de euro.

A semnat ca viceprimarul

Viceprimarul Răzvan Murgeanu spune că a semnat unul dintre cele două contracte pentru că Adriean Videanu era plecat din ţară şi nu s-a putut împotrivi deoarece putea fi acuzat de abuz de putere. “Nu ştiu cum s-au achiziţionat apartamentele, dar am întrebat directorul economic dacă asistaţii sociali au bani să plătească întreţinerea unor astfel de case şi dacă un apartament de 200 metri pătraţi nu e prea mare pentru un asistat social.”

Din păcate, asistaţii sociali nu au bani să plătească utilităţile. Ne-a declarat acest lucru unul dintre cei 20 de proprietari care au achiziţionat un apartament în cele două imobile înainte ca restul apartamentelor să fie vândute către primărie care să le populeze, ulterior, cu asistaţi sociali.

Când au venit în bloc asistaţii sociali, aceştia au ocupat restul de 143 de apartamente.

“De atunci nu mai avem linişte. Am avut ghivece de flori, dar asistaţii sociali le-au furat. Garajele nu mai funcţionează pentru că în câteva rânduri au folosit ranga pentru deschiderea lor. Altele au fost inundate. Acum suntem în pericol să fim deconectaţi de la curent deoarece asistaţiii sociali au mari restanţe », ne explică unul dintre puţinii proprietari. Videanu nu a putut fi contactat.

Chirie de zece ori mai mică

Cartierul de lux se află pe Şoseaua Bucureşti-Târgovişte, dincolo de şoseaua de centură. La intrare, două mame de etnie rromă împingeau două cărucioare. Ne lămuresc imediat că „aici sunt blocurile pentru asistaţi sociale“. În mijlocul cartierului, chiar în faţa scării de bloc pe un mic platou, 20 de tineri între 16 şi 25 de ani, vorbesc cu voce tare.Era o zi banală din timpul săptămânii, pe la ora 16.00.

Intrăm în vorbă cu ei:

- Cum putem să luăm un apartament aici?

- Trebuie să fi fost evacuat sau să fii caz social.

- Voi de unde sunteţi?

- Din centrul vechi al oraşului. Te duci şi depui un dosar la Cişmgiu. Plăteşti o chirie de până într-un milion cu o adeverinţă de 500 de lei.

Astfel, am aflat că chiria pentru un apartament nou care are aproximativ 100 de mp, pus la dispoziţie de primărie pentru cazuri sociale este de 20 de euro. Asta în condiţiile în care chiria în zonă nu poate fi mai mică de 300–400 de euro, dar pentru un apartament de 200 de mp poate ajunge şi la 800 de euro.

La nivelul Primăriei Generale se cunoaşte problema şi se desfăşoară o anchetă, după cum ne-au declarat surse din cadrul instituţiei. Cel care a vândut apartamentele, dezvoltatorul imobiliar Hassan Murad, s-a limitat să ne precizeze că nu vrea să discute despre preţul de achiziţie al apartamentelor, iar „în contractul de vânzare–cumpărare nu era specificat să construiasc grădiniţa şi piscina. După ce am vândut către primărie toate apartamentele, era obligaţia primăriei să finalizeze lucrarea”.

Afacerişti controversaţi

Fraţii Murad sunt unii dintre mogulii turismului românesc, cu hoteluri în zona litoralului şi a Capitalei, care însumează o capacitate totală de cazare de peste 1.200 de camere. Afacerişti de origine libaneză au devenit cunoscuţi în România prin prisma afacerilor din industria alimentară şi prin lanţul de restaurante fast-food Springtime pe care îl deţin. Mai controlează Mandy Foods. Mohammad Murad deţine, împreună cu fraţii lui, Hassan şi Ahmed, fabrici de conserve de carne şi legume în Glina, Topoloveni, Buftea şi Roman.

Printre cele mai importante investiţii ale lor se numără Phoenicia Aparthotel (zona Unirii), Phoenicia Grand Hotel (Băneasa), hotelurile Majestic din Olimp şi Jupiter, precum şi hotelul Forum din Costineşti. Hotelul Phoenicia Confort, în zona Doi Cocoşi, a fost construit printr-o investiţie în valoare de 12 milioane de euro.

SERIAL ADEVĂRUL Interviu cu deputatul condamnat penal, bacalaureat la 40 de ani: „E rău să fii prost, dar să înveţi nu e ruşine“

Romania trebuie salvata!
de Cristian Delcea , Mihai Voinea
adevarul.ro

Dumitru-Verginel Gireadă ar fi vrut să rămână primar în comuna lui natală. Dar, fiindcă instanţa l-a condamnat pentru corupţie în primărie, n-a mai putut candida. A putut candida însă la un loc în Parlament şi acum e deputat.



Ştiri pe aceeaşi temă

Călin Popescu Tăriceanu: „Pe Blaga îl acuz de lipsă de curaj în raport...

Scandalul din PDL schimbă scena politică

Alegeri în PDL. Ce calcule îşi fac PSD şi PNL pentru a forma noi major...




România are 588 de parlamentari. Pe mulţi îi ştiţi din mandatele precedente, pe alţii i-aţi văzut la televizor sau prin ziare, dar mai rămân unii – încă foarte mulţi – despre care nu ştie nimeni aproape nimic. Parlamentari excentrici, veniţi de nicăieri, şi ajunşi în legislativ cu câteva mii de voturi. Ei au fost pe ordinea de zi a mass-media câteva zile, după câştigarea mandatelor, apoi lumea i-a uitat. Între timp şi-au ocupat locurile în Parlament, au fost distribuiţi în comisii şi strunesc ţara, din Casa Poporului.

„Adevărul“ a încercat să afle ce e în mintea acestor oameni care ne conduc. Pe parcursul serialului veţi descoperi tipologii: parlamentarul care ia oameni la autostop, domnişoara care declamă „nu se mai poate aşa, au murit oameni la Revoluţie!“, deşi la Revoluţie avea un an. Veţi mai găsi parlamentara desprinsă parcă dintr-o discotecă de provincie, duduia ajunsă la rangul de om de partid şi de stat, care nu citeşte, dar căreia îi plac statusurile cu citate celebre de pe Facebook. În fine, vor mai fi deputatul toboşar, fete de taţi deştepţi, băiatul de pe stradă care se descurcă, tot felul de oameni care se cam plictisesc prin Casa Poporului în cele trei zile de muncă ale săptămânii parlamentare.

Dar, pentru început, vi-l prezentăm pe Dumitru-Verginel Gireadă. Condamnat la puşcărie — doi ani cu suspendare; ales în Parlament — patru ani cu executare.

Dumitru-Verginel Gireadă (44 de ani) e deputat liberal. A ales, în urmă cu 17 ani, Partidul Naţional Liberal pentru că, în concepţia lui, e partidul care face ceva „în sensul dinamic al întăririi... banului, ca să spunem aşa“. Lui Gireadă îi place banul, dar îi place şi cartea. În 2010 a luat Bac-ul, deşi îl confundă şi acum pe Mihai Eminescu cu Ion Creangă. Anul ăsta se licenţiază în ştiinţe politice şi promite că n-o să plagieze. Nici n-ar şti de unde să plagieze, pentru că nu cunoaşte niciun autor de lucrări politice. Dar, până la urmă, întrebarea este următoarea: cum a ajuns Gireadă în Parlament?

Ce mult s-a schimbat viaţa lui Dumitru Gireadă în ultimele 12 luni! Acum un an era primar al comunei Mihai Eminescu (din care face parte şi satul Ipoteşti, locul natal al marelui poet), din judeţul Botoşani, şi se afla într-un proces penal în care era acuzat de însuşirea prin fals în documente a unui teren din localitate. În aprilie 2012 a fost condamnat definitiv la doi ani de închisoare cu suspendare. Pedeapsa prevedea că nu mai poate ocupa funcţia deţinută la data comiterii infracţiunii. În iunie au fost alegerile locale. Nemaiavând voie să fie primar, în locul său a candidat soţia lui, care a şi câştigat primăria. În vara anului trecut, Gireadă, rămas fără funcţie, s-a gândit să candideze la un loc de deputat de Botoşani. Pentru că justiţia nu i-a suspendat dreptul de a alege şi de a fi ales, a candidat şi a câştigat.

„Adevărul“: Cum aţi ajuns în Parlament, domnule Gireadă?
Dumitru Gireadă: După opt ani de administraţie am considerat că ar fi cazul să fac un pas mai sus, pentru a demonstra omenilor din zonă că pot să fac şi altceva decât să fiu primar. Vă invit în Mihai Eminescu, când aveţi timp, să vedeţi ce transformări a cunoscut comuna în opt ani de zile, cât am fost eu primar.

Ce aţi făcut în Mihai Eminescu?
Păi, hai să spunem: 60% apă, canalizare. 70% asfaltat comuna. Am transformat comuna într-un orăşel. Sunt opt sate.

Sunteţi modelul de politician plecat de jos. Aţi fost mecanic...
Da, nu mi-e ruşine. Am făcut şcoala profesională de mecanici agricoli şi până în ’89 am fost mecanic agricol. După aia am lucrat la SMA (n.r. - Staţiunea de Mecanizare a Agriculturii) Botoşani şi am progresat. Că omul nu trebuie să se nască şi să se plafoneze pentru un anumit nivel. Dacă ar fi să fac o descriere a vieţii, la vremea respectivă am avut nişte greutăţi – pot să spun – în familie. Taică-meu era bolnav de cancer. Era operat la Iaşi. Nu erau posibilităţi să merg atunci într-un ritm mai galopant, să fac o facultate. Deşi am fost un elev bun. Dar m-am plafonat puţin pentru că aşa stăteau lucrurile atunci. Ulterior am mers mai departe. Cu ambiţie, cu celelalte.

Ce lucraţi la SMA?
Mecanic. Tot ce înseamnă maşini şi utilaje. Apoi, din ’91 până-n ’93, am lucrat la Centrul de Transfuzii, ca administrator. Făceam aprovizionare, de la seringi, flacoane... Şi în ’93 mi-am înfiinţat o firmă privată, Agrostar. Am făcut un credit şi am luat şase tractoare noi, combine. În doi ani le-am şi plătit, că am prins atunci inflaţia aia. Am prins-o bine! Şi am lucrat prestări servicii pentru toată comuna. M-am extins cu creşterea animalelor. Deci, o afacere foarte profitabilă. Ţin să vă spun că mi-a mers foarte bine şi chiar sunt mândru de ceea ce am realizat. M-am dus, m-am ridicat, chiar am prosperat!



Aţi pus ceva garanţii ca să luaţi creditele astea?
Da, m-au ajutat părinţii atunci, cu casa, au pus şi ei garanţii, am pus şi eu.

Părinţii dumneavoastră mai trăiesc?
Nu mai trăiesc, sunt morţi de opt şi nouă ani de zile.

Şi în PNL cum aţi ajuns?
În 1996 am intrat în PNL. Eram un om gospodar, aveam o stare, eram realizat. Am înţeles că partea lucrurilor ar fi liberală, acolo m-aş reprezenta, în latura de dreapta. Şi am acces. Am fost membru în biroul politic local, am fost consilier local. În 2004 m-am gândit să candidez la Primăria comunei Mihai Eminescu. Am candidat şi, bineînţeles, am şi câştigat-o.

Cum bineînţeles? A fost chiar aşa uşor?
Eram un om simplu, iubit de oameni. Un om al locului. Mi-au dat votul şi le-am demonstrat că am putut.

Acum aveţi foarte mult teren în comună, 45 de hectare.
Păi şi ce? E mult? Eu cumpăr pământ. Străbunicii mei au fost vătafi pe moşia boierească. Deci, am viţă de boier. Stră-străbunicul meu l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Un bunic pe care l-am mai prins şi eu îmi povestea despre Eminescu. Să mă anunţaţi când treceţi prin zonă, că vă ofer cazarea. Numai să vedeţi ce zonă frumoasă este.


Mă judecă pe mine câte unii: "Faci avere, furi!". Păi, scoală-te şi tu la 5 dimineaţa, culcă-te la 12 noaptea, când îţi cad ochii-n gură, şi după aia judecă! Statul nu e vacă de muls, du-te la treabă!

Condamnat pentru abuz în serviciu: „Am făcut banul, ca fiecare“

Vorbiţi-ne puţin despre procesul în care aţi fost condamnat la doi ani cu suspendare.
Da... ştiam că asta vreţi. Să nu scoateţi din context, cum a scos Antena 3, care m-a dat: „Plecat de la coada vacii şi ajuns parlamentar“. Îmi pare rău. Nu ştiu, adică, ce înseamnă asta. Suntem oameni şi supraoameni? Eu am o vorbă de la tata: cunosc destui care au trei facultăţi şi nu au cu ce clăti apa în ceaun. Cunosc destui! Important e să te descurci, să ai şcoala vieţii, să ştii să te comporţi, să fii educat. Să ai bun simţ. Dacă eşti nesimţit, n-ai să faci nimic.

Aşadar, terenul ăsta pe care vi l-aţi trecut în proprietate şi aţi fost condamnat. Despre el vorbeam.
Ce teren? A, terenul ăsta. Despre ce vorbim? Terenurile mele le-am cumpărat transparent şi mai cumpăr şi acum. Pentru ca să ştie toată lumea: cumpăr şi-acum, în continuare. Haideţi să vă spun: da, într-adevăr, am avut un dosar făcut pe comandă politică şi chiar puteţi să scrieţi. Pe comandă politică. Am avut un război surd, pe faţă, cu câteva persoane bine puse la Botoşani. Eu, fiind vicele la PNL Botoşani, am deranjat pe multă lume. Mihai Eminescu era galben, comună galbenă din punctul de vedere al liberalismului. Era singurul nucleu dur al PNL-ului. Şi n-am cedat. Mi s-a sugerat să cedez şi le-am zis „ia duceţi-vă în p… mamii voastre“. PDL-ul, domnule! PDL-ul au fost răi. Răi, nu aşa… Răi peste măsură! Am avut 40 de dosare şi plângeri penale. Veneau DNA-ul, Parchetul, Poliţia economică. Îmi măsurau asfaltul noaptea. Timp de doi ani de zile ştiţi cum am fost? Secat! Îmi venea să îmi iau traista şi să plec. Dar am mers la luptă şi m-am luptat cu ei. Când au văzut că nu ţine, m-au luat pe plângeri la Fondul funciar. Fondul ăsta e o nebuloasă în Botoşani.

Şi cum aţi ajuns la plângerea penală?
E unul care mi-a făcut plângere penală că fac abuz în serviciu şi că i-am luat eu pământul. Eu i-am spus: „Ce pământ ţi-am luat, bă?“. Cumpărasem un teren de la o persoană şi imediat l-am vândut mai departe. Procurorul a scris în rechizitoriu că am modificat titlurile de proprietate şi mi-am însuşit acel teren. Bă, ca să vă daţi seama, e ridicol! Bă, şi n-am făcut lucrul ăsta!

De ce aţi cumpărat terenul ăla dacă ştiaţi că sunt probleme cu el?
Păi, nu avea nicio problemă. Omul avea act de proprietate pe el. Băi, era proprietatea omului! Îl avea pe rolul agricol. Prima dată am primit NUP. Procurorul ăsta n-a avut de lucru şi mi-a făcut din nou plângere penală. Iar eu, deşi ştiam că telefoanele mi-s ascultate, i-am înjurat la telefon. Le-am dat multă sănătate. Procurorul, un pătimaş, ce-a zis: „Da, te dai artist?“. Şi m-a luat „la treabă“ şi s-a ţinut de mine. Am strămutat dosarul de la Botoşani la Satu Mare, în ideea de a nu mă mai controla procurorul ăsta. Dar el se ducea şi se interesa de dosarul meu după fiecare termen. Aţi mai văzut aşa ceva? Era un procuror în vârstă, fost securist, care făcea jocul PDL-ului. Nu doresc nici la copiii copiilor mei şi nici la ai voştri să aibă de-a face cu aşa ceva. Şi mi-a dat doi ani cu suspendare. Politic, s-a urmărit să nu mai pot deţine funcţia deţinută la data săvârşirii infracţiunii.

Cum îl chema, domnule, pe procurorul ăsta?
Nu contează. Auzi? Ştii ce, m-am săturat până la gât. Procesul s-a terminat în 2012.

Terenul cui aparţine acum?
Unui om. Eu l-am vândut imediat, înainte de litigiu. A fost atunci, în 2007-2008, explozia aia de preţuri la terenuri. Am făcut banul, ca fiecare. I-am dat drumul. De ce nu? Nu e interzis.

Şi după sentinţă aţi dat înapoi banii obţinuţi pe el sau cum?
Nu există aşa ceva. Oricum, voi ataca sentinţa inclusiv la drepturile omului. Dureros e că îţi pătează imaginea.

Da, o să tot atârne de dumneavoastră tinicheaua asta: politicianul condamnat penal.
Asta este. În viaţă e ca în viaţă: cine nu e mâncat de rele nu ştie a cânta de jale. Eu am trecut prin multe şi
n-am albit degeaba la 40 de ani (n.r. – Gireadă nu a albit. Are părul negru).

Dar nu v-au interzis să candidaţi la deputăţie când v-au condamnat?
Nu. Mi-au interzis doar dreptul de a mai ocupa funcţia de primar, pe care o ocupam la data săvârşirii – chipurile – a infracţiunii.

Dacă nu ar fi venit sentinţa asta, candidaţi în continuare la primăria comunei Mihai Eminescu?
Da, candidam mai departe la primărie. Sigur că da.

Deci, condamnarea asta, se poate spune, v-a adus în Parlament.
Un şut în fund e un pas înainte. Imediat după sentinţă au venit alegerile locale. Şi în locul meu a candidat soţia mea, care a şi câştigat cu 70%.

Aţi plecat dumneavoastră, a venit soţia. Pare că familia Gireadă a ajuns stăpână pe Mihai Eminescu.
Nu e adevărat, eu sunt mic, sunt alţii care au afaceri mari. Nu cunoaşteţi Mihai Eminescu. S-a creat o psihoză şi cu ANI, şi cu alte tâmpenii. Bă, e o mare tâmpenie. Noi, ca naţie, vrem să dezvoltăm ţara asta sau vrem s-o menţinem în rahat, să mă scuzaţi de expresie? Aşa oameni n-am putut să văd... mentalităţile astea!

Fiica dumneavoastră are o firmă cu care deszăpezeşte prin Mihai Eminescu.
Nu. Ştiu că aţi citit într-un tabloid din Botoşani. Bat câmpii! Nu le-am dat taxa de şmecher şi mă atacă. Fiică-mea are o societate care se ocupă cu prestări servicii şi cu celelalte, dar nu are contracte cu statul. Ea închiriază utilaje la diverse societăţi: unul are nevoie de un buldozer, unul are nevoie de un camion. Ea le închiriază. Păi, bă, pun acum o întrebare de zece puncte: eu am cumpărat utilajele astea să le ţin în curte? Să mă uit la ele? Ce-ar trebui, după părerea voastră? Copiii de primari şi de parlamentari să-i îngropăm sau ce? N-au dreptul la viaţă? Bă, e o tâmpenie asta!

România către UE: „Bă, băiatule, uite care-i treaba...“

Domnule Gireadă, de ce a ajuns ţara asta unde a ajuns?
În ’90, Ceauşescu a lăsat România cu datorie zero. Am ajuns piaţă de desfacere. Au avut grijă să fărâmiţeze tot. Au mers pe principiul „dezbină, ca să poţi controla!“.

Şi ţara priveşte cu speranţă către dumneavoastră, către parlamentari.
Noi ne zbatem. Hai să vă dau ultimul exemplu, cu carnea de cal. Noi, România, facem lucruri de calitate şi au încercat să ne terfelească imaginea. De ce? Că suntem România.

Cine, cine a încercat? Uniunea Europeană?
Ne-au dat în cap, nu mai cumpără de la noi. Noi trebuie fim fermi, să spunem: „Bă, băiatule, uite care-i treaba...“

Putem noi să fim fermi în faţa Uniunii Europene?
De multe ori, da. Polonia a spus asta facem, asta nu facem. UE recomandă şi noi punem în practică nişte recomandări care nu sunt obligatorii. Noi respectăm. Bă, ce respecţi? Să omori omul sau să ajuţi omul? Noi suntem duri cu noi. Vrem să dezvoltăm România. Cum? Punându-i frână? Mai catolici decât Papa?


Te controlează ăştia cu serviciile secrete de te face să vorbeşti singur.

Bacalaureat la 40 de ani: „Mi-a picat din Eminescu.Harap Alb, poem“

Ce vă propuneţi în mandatul ăsta de parlamentar?
Am nişte obiective. Sper să nu plec din Parlament cu un gust amar. Fac parte din comisia pentru agricultură, iar obiectivul meu e dezvoltarea agriculturii. Nu vorbesc cu date ştiinţifice. Să finanţăm cu bani europeni. Să facem agricultură de performanţă, cu tractoare performante, cu o comasare a terenurilor. Şi cu o protecţie a producătorilor autohtoni.

Dumneavoastră şi Gigi Becali – fost liberal – aţi fost condamnaţi şi totuşi sunteţi în Parlament.
Şi la Gigi e discutabil. Nu mi se pare corect să vină unii şi să-ţi ia maşina. El şi-a trimis băieţii, au recuperat maşina. Aaa, că le-o dat vreo două la urechi, asta e. Şi meritau!

Dacă ne facem cu toţii dreptate singuri, unde ajungem?
Auzi, ştii ceva? Dacă unu’ mă fură şi îl prind, şi eu îi dau vreo două la urechi. Bă, dar în ce ţară trăim? Unde e civilizaţia, unde ne e ţara civilizată? Bă, dar nu se poate! Hoţii şi violatorii să te sfideze şi tu, care n-ai făcut nimica, îţi pune epitetul că eşti puşcăriabil. Ne mâncăm oameni pe oameni! Ne întoarcem la canibalism? La canibalism politic? La canibalism uman?

Cum arată liberalismul azi? Contemporan, nu istoric.
Ehe, timpurile nu ne aşteaptă pe noi. Lumea se transformă de la zi la zi. Iar liberalismul este latura în care oamenii fac ceva pentru oameni în sensul dinamic al dezvoltării economice, al întăririi proprietăţii, al întăririi... banului, ca să spunem aşa. Pe când latura socială e acea latură a încurajării asistenţei sociale, a încurajării oamenilor să nu muncească.

Acum, social-democraţii sunt colegii dumneavoastră de uniune...
Da, da, da. Sunt colegii noştri. Asta e cu doctrinele.

Dacă tot am ajuns la politologie, ştim că dumneavoastră sunteţi student şi urmaţi Facultatea de Ştiinţe Politice.
Da, mai am un pic, mai am nişte examene de dat.

Daţi licenţa la vară?
Da, îmi fac lucrarea...

Să nu plagiaţi!
Haideţi să fim serioşi! Ceea ce fac eu e foarte uşor, e viaţă politică, nu e ceva...

De ce Facultatea de Ştiinţe Politice?
Pentru că asta fac, deci e un lucru care îmi place. E o doctrină, e o artă, citesc foarte mult.

Ce autori de tratate politice v-au captat atenţia?
Nu contează. De obicei îmi iau cursuri electronice. Seara stau câte o oră, două, trei. Chiar îmi place.

Teza de licenţă cum se numeşte?
Nu, lăsaţi. Acuma o încep. O să v-o prezint. Ar fi aşa, nu ştiu cum, să dau ceva acuma pe care eu pregătesc... Când o să am, o să vă arăt.

Dar cu ce profesor lucraţi la ea?
Am profesor. Nu vreau să spun.

Dar mai aveţi timp să învăţaţi pentru facultate?
Dar cum? Eu dacă scanez o dată ceva, reţin. Am o memorie grozavă.

Definiţia statului ştiţi să ne-o spuneţi? Se învaţă în primul an la Ştiinţe Politice.
Băi, auzi? Devenim copii de şcoală. Hai, că nu fac şcoală nici eu cu voi, nici voi cu mine. Hai să fim serioşi! Eu vă mai spun un singur lucru, dacă aveţi posibilitatea vreodată să veniţi în Mihai Eminescu, eu vă invit cu plăcere...

Aţi făcut liceul la 40 de ani, când eraţi şi primar...
Ştiţi, ăla care e beat se mai dezbată, dar prostul niciodată. Aţi înţeles aluzia, da?

Nu.
Mai bine mai târziu decât niciodată. Am colegi studenţi mai în vârstă ca mine. Şi nu e ruşine. Ce e rău în a învăţa? E rău să fii prost, să dai în cap. Dar să înveţi nu e ruşine, mă!

V-a fost peste mână să învăţaţi pentru Bacalaureat la 40 de ani?
Nu. Chiar m-am pregătit. Chestia amuzantă e că am copiii mari. Şi fiică-mea se pregătea de Bac, şi eu mă pregăteam, la fel, de Bac. Şi ea râdea de mine. Iar eu i-am spus un singur lucru: „Tată, şcoala pe care am făcut-o noi înainte de ’89, voi nu faceţi nici 10% din câtă şcoală făceam noi atunci“. Ce, bă... nici un sfert!

Vă mai amintiţi ce v-a picat la Bacalaureat?
Da (râde înfundat). Din Eminescu. Dar, nu mai contează, lasă. Din Harap Alb. Poem. (n.r. – Harap Alb, nu e poem, ci basm, şi nu e scris de Mihai Eminescu, ci de Ion Creangă).

Şi aţi ştiut?
Băi, îţi dai seama, cum să nu ştiu? Născut în Mihai Eminescu, să nu ştiu Eminescu? Las-o-n pisicii mă-sii! Pe-ăsta chiar l-am citit. (n.r. - pe site-ul Ministerului Educaţiei, elevul Gireadă D. Verginel Dumitru figurează cu nota 5 la proba scrisă de Limba şi Literatura Română, Bacalaureat 2010).

Şi n-aţi scris în compunere acolo „sunt primar în satul Mihai Eminescu...“?
Eee, du-te băăă! Era cu supraveghere, hai să fim serioşi.

S-a copiat la dumneavoastră la Bac?
Nu (râde ruşinat). Erau unii de 18 ani care n-au scris nimic. Cum i-au trimis părinţii ăia la şcoală, nu ştiu! Vă spun cinstit. Copiii ăştia sunt o problemă în ziua de azi. Li se pare că-s vedete,
că-s fiţă, că-s cutare. Bă, da’ nu învaţă deloc!

Aţi făcut şi meditaţii?
Ce meditaţii, bă? Eu când eram la şcoală, singur lucram suplimentar. Aveam un profesor de matematică... Intra în clasă şi nu clinteam, nici musca nu se auzea. Bentiţa pusă pe fete... Îţi pocnea două după cap, învăţai de... „Măi, da tu de ce ai venit, să dormi în bancă?“. Şi te lua de perciuni şi îţi trăgea două. Acuma, „Vai, nu-mi atinge copilul!“. Acuma şcoala e aşa... se duce cu blugii rupţi în fund...

Cine a luat Bac-ul cu notă mai mare? Dumneavoastră sau fiica?
Ea a luat. Ea făcea şi pregătire.

Aţi luat Bac-ul, dar deja aţi reuşit în viaţă şi fără ultimele două clase de liceu. Le-aţi cam făcut doar aşa, să fie, oricum eraţi deja primar.
Eu cunosc destui oameni de succes care fac afaceri fără... Uite, Bill Gates, cutare. Hai să fim realişti. Oamenii care au minţi...


Dacă eu plecam de acolo, se spărgea tot în judeţul Botoşani. Eram o nucă tare. Am ţinut 24 de primari liberali lângă mine. Le-am spus: "Bă, staţi aici, nu se poate! Se schimbă, sunt alternanţe la guvernare. Nu se poate. Chiar ne călăreşte ca pe Iisus?!?"

Nu daţi banii pe prostii, angajaţi-i pe copii!
Dumitru Gireadă are un prieten: pe Costel Şoptică. Şoptică e şi el deputat de Botoşani. Parlamentul suportă cheltuielile pentru cabinetele parlamentare ale aleşilor, deci şi ale celor doi botoşăneni. Gireadă şi Şoptică s-au gândit să facă în aşa fel încât banii ăştia să ajungă tot în sânul familiilor lor. Aşa că şi-au angajat copiii la cabinetele parlamentare. Dar, ca să nu bată la ochi, Şoptică a angajat-o la cabinetul lui pe fata lui Gireadă, iar Gireadă l-a angajat la cabinetul lui pe băiatul lui Şoptică. Toate bune până când s-a sesizat Institutul de Politici Publice. Cineva a trebuit să se sacrifice: sacrificatul a fost fiul lui Şoptică; el şi-a dat demisia. Fata lui Gireadă a rămas pe funcţie, pentru că acum nu se mai poate vorbi de un schimb de amabilităţi.

TUNUL RADET. Oprescu privatizează căldura!

Romania trebuie salvata!
Autor: Antoaneta Etves
evz.ro

Noii membri ai Consiliului de Administrație al RADET vor fi aleși azi. Pe listă sunt favoriții primarului general, dar și directori ai Regiei anchetați că ar fi atribuit ilegal contracte. Următorul pas va fi privatizarea serviciului de distribuire a căldurii.

Polițiștii au demarat o amplă anchetă după ce au descoperit că mai multe contracte de lucrări au fost atribuite ilegal cu girul mai multor directori RADETSursa: RĂZVAN PETRESCUSoarta instituţiei care distribuie căldură în 600.000 de apartamente din Capitală se decide zilele acestea. În timp ce la Guvern se pun la punct ultimele detalii privind transformarea Regiei Autonome de Distribuţie a Energiei Termice (RADET) într-o societatea comercială, prin unirea cu ELCEN, aleşii generali vor vota astăzi noul Consiliu de Administraţie al Regiei.

Pe listă sunt şi doi actuali directori ai Regiei care sunt anchetaţi pentru atribuirea ilegală a unor contracte: Ion Voicu, directorul general, şi Nicolae Nicolăescu-şeful Direcţiei tehnice. Totodată, un membru CA actual, Valentin Timnea, este şi el pe listă. „În condiţiile în care este în derulare o anchetă, atât cei doi directori cât şi membrul CA nu au ce căuta pe lista noilor membri”, este de părere consilierul general al Capitalei, Mircea Raicu.

Gaură istorică de 220 de milioane de euro. Oprescu pozează în salvatorul RADET
„Cine împarte, parte îşi face”

Aceştia au fost aleşi de către o comisie formată în Primăria Capitalei, în urma candidaturilor depuse. După ce trec de acest „filtru” numit de edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, ei trebuie validaţi de aleşii generali. Şi, după zicala „cine împarte, parte îşi face”, preşedintele CA-ului ar urma să fie Costin Brevoianu, un apropiat şi consilier personal al lui Oprescu. Acesta a fost pe statul de plată al firmei Veolia, grupul care a concesionat serviciile publice de alimentare cu apă şi cele de canalizare din Municipiul Bucureşti.

Potrivit surselor EVZ, după numirea noului CA şi ştergerea datoriilor istorice ale Regiei- 250 de milioane de euro, edilul-şef va demara procedura de privatizare a RADET, pe motiv că o firmă privată ar manageria mai bine „căldura”. Coincidenţă sau nu, în noiembrie 2012, când edilu-lşef a anunţat că vrea concesionarea căldurii, el a făcut plângere penală împotriva mai marilor Regiei.. Asta, după ce a avut în subordine instituţia cinci ani, timp în care nu a cerut nicio anchetă.

Primarul general al Capitalei susţine concesionarea RADET după modelul Apa Nova

ANCHETĂ la RADET. Polițiștii au descoperit 500.000 de euro la domiciliile directorilor Regiei
PNL a vegheat „bine” Regia

Din CA ar urma să mai facă parte şi Marian Agiu, Gheorghe Amza, Tudor Popescu, „oamenii de partid” ai PNL şi PSD, potrivit surselor EVZ. În vara anului trecut, viceprimarul Capitalei, Marcel Nicolaescu (foto), a recunoscut public că serviciile vitale pentru Capitală - transportul public şi furnizarea de căldură - sunt gestionate după interesul politic. „RADET este subordonat PNL-ului, iar RATB este subordonat PSD-ului”, a spus acesta. Poliţiştii au descins, vinerea trecută, acasă la directorii Regiei, la care s-au găsit sute de mii de euro cash, în Regie şi la sediile unor firme care ar fi câştigat ilegal contracte de lucrări.

După această acţiune, aleşii generali PSD au spus că o să-l întrebe pe viceprimar cum a gestionat RADET, având în vedere că anchetatorii verifică, cu precădere, ultimul an de activitate al Regiei. Contactat de EVZ, Nicolaescu a făcut din nou o declaraţie uimitoare: „S-a exagerat un pic la TV, cu ilegalităţile”. Acesta a mai precizat că transformarea Regiei într-o societate comercială este pe ultima sută de metri.



EVZ.ro

"Judecatori de onoare" - stenogramele coruptiei. Au luat 55.000 de euro spaga si i-au dat inapoi pentru ca n-au rezolvat dosarul/ Judecatoarea Dinu Viorica: Pai, nu vezi ca nu conteaza ca a venit USL -ul la putere. Pentru spaga te leaga

Romania trebuie salvata!
de D.T, C.P HotNews.ro

Vineri, 15 martie 2013, 13:24 Dosare Anticoruptie



HotNews.ro va prezinta cele mai relevante fragmente din referatul procurorilor DNA in cazul celor doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, Antonela Costache si Viorica Dinu, arestate preventiv vineri dimineata sub acuzatia ca ar fi primit mita de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nutu. Dosarul lui Dinel Staicu, in care este acuzat pentru fraudarea Transgaz , se judeca la Tribunalul Bucuresti. Alaturi de judecatoare, au mai fost arestati preventiv alti patru inculpati. Din referat rezulta ca judecatoarele fie rezolvau dosare personal, fie apelau la adevarate retele care implicau alti judecatori, grefieri (utilizati la manipularea sistemului informatic pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului) si avocati. Ca amanunt de culoare, o judecatoare returneaza presupusa spaga deoarece n-a reusit sa rezolve dosarul. Procurorii subliniaza in referat cum a ajuns coruptia mod de viata pentru cele doua judecatoare, care se temeau de actiunile DNA.
•„Dacă se duce la DNA., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că DNA -u’ e în foc continuu!”.
•Judecatoarea Dinu despre dosarul Nelu Iordache: „La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”
•„Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.

Personajele implicate si acuzatiile procurorilor
•Dinu Viorica, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: trei infracţiuni de trafic de influenţă, trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi luare de mită
•Costache Antonela Anemary, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă
•Vasilescu Sorin, grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti: luare de mită, a complicităţii la infracţiunea de luare de mită şi a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă
•Petre Daniel Costel, avocat: complicitate la infracţiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită
•Petre Daniela, sotia lui Petre Daniel Costel: complicitate la infracţiunea de luare de mită şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei
•Raducan Ileana Alina avocat: două infracţiuni de dare de mită
•Staicu Marian, fratele lui Dinel Staicu: dare de mită

Cele mai relevante pasaje din referatul procurorilor:
•"In luna ianuarie 2013, Vasilescu Sorin, în calitate de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a primit suma totală de 5.000 euro, din care 1.500 euro de la Raducan Ileana Alina, avocat în Baroul Dolj, şi, respectiv, 3.500 euro, de la Petre Daniel Costel, avocat în Baroul Bucureşti, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât dosarul nr. 19797/300/2010/a13, privind recursul declarat de Nutu (fost Staicu) Dinel împotriva unei încheieri de menţinere a stării de arest preventiv, să fie repartizat la Completul C8R, compus din judecătorii Dinu Viorica, Costache Antonela Anemary şi Sipoteanu Cleopatra Ioana (...)

•In luna ianuarie 2013, Petre Daniel Costel a primit de la Staicu Marian, fratele inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, suma de 60.000 euro, pentru ca, prin intermediul său, banii să fie daţi judecătorilor Tribunalului Bucureşti, învestiţi cu soluţionarea recursului declarat în dosarul nr. 19797/300/2010/a13, pentru pronunţarea unei hotărâri de punere în libertate a fratelui mituitorului. Din cei 60.000 de euro menţionată anterior, Petre Daniel Costel şi Raducan Ileana Alina şi-au oprit suma de 5.000 de euro, pe care o remiseseră anterior grefierului Vasilescu Sorin, pentru manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Diferenţa de 55.000 de euro a fost utilizată de avocatul Petre Daniel Costel astfel: 10.000 euro i-a păstrat pentru sine iar 45.000 euro i-a remis, prin intermediul soţiei sale, Petre Daniela, judecătorului Dinu Viorica. În schimbul sumei de 45.000 de euro, primite de la Petre Daniel Costel şi Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a promis că, în calitate de membru al completului C8R al Tribunalului Bucureşti, va pronunţa o soluţie favorabilă inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, în dosarul nr. 19797/300/2010/a13 (...)
•In considerarea faptului că Dinu Viorica s-a prevalat de influenţa pe care a părut că o are asupra judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, membru în acelaşi complet de judecată, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului arestat Nutu (fost Staicu) Dinel, Petre Daniela a promis judecătorului Dinu Viorica şi suma de 10.000 euro, pe care, ulterior, a obţinut-o cu ajutorul lui Petre Daniel Costel. În dimineaţa zilei de 21.01.2013 Petre Daniela a remis suma de 10.000 euro judecătorului Dinu Viorica. Deoarece demersurile de punere în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel au eşuat, în cursul serii de 21.01.2013, Dinu Viorica a restituit integral sumele de bani primite (45.000 euro şi 10.000 euro) avocatului Petre Daniel Costel (...)
•În finalul discuţiei ambientale, cele două interlocutoare s-au referit la preţul unor haine de blană pe care le-au cumpărat, aspect care a evidenţiat situaţia financiară prosperă a acestora, în condiţiile în care tocmai perfectaseră detaliile privitoare la obţinerea unor foloase rezultate din desfăşurarea unor fapte de corupţie. Astfel, Dinu Viorica a remarcat cât de frumoasă era haina pe care o purta Costache Antonela Anemary, ocazie cu care aceasta a precizat că a costat „o mie şi patru sute de euro”. La rândul său, Dinu Viorica i-a făcut cunoscut că deţine şi ea o haină de blană pe care a dat „trei mii cinci sute”, însă a menţionat că „n-am îmbrăcat-o niciodată…, deoarece e mare, e grea!”. (...)
•Grefierul a promis şi că va intermedia o întâlnire între avocatul Raducan Ileana Alina şi judecătorul Costache Antonela Anemary, urmând ca cele două să discute în liftul Tribunalului Bucureşti, într-un interval de timp în care acesta se va bloca între etaje: „Şi dacă vrei să te vezi cu ea, i-a zis că, cică, s-ar bloca cu liftu’ până sus, la… aşa... Să bage avocata... ”. (...)
•Deoarece pretenţiile grefierului Vasilescu Sorin i s-au părut exagerate („Da’ ăsta e… strigător la cer ce … ce a cerut şi, oricum, ă…”), Petre Daniela a apelat la inculpata Dinu Viorica, pentru a-i solicita acesteia să discute cu Costache Antonela Anemary, scopul acestui demers fiind să o convingă să renunţe la serviciile lui Vasilescu Sorin astfel încât banii să nu mai fie remişi prin intermediul grefierului: „Da, spuneţi-i lu’ Antonela, spuneţi-i lu’ Antonela…”, „Ce spune ea şi vedeţi dacă se leagă ce v-am spus eu, ce i-a spus asta lu’ Sorin cu…”. Dinu Viorica a fost de acord că grefierul a pretins o sumă mult prea mare („Doamne! Păi, pentru ce vrea, fraţilor, cinci mii?”) şi că ar trebui să se renunţe la serviciile lui: „Mamă, Trebuie înlăturat! Înseamnă că eu am o poziţie…” (...)
•În cadrul aceleiaşi întâlniri din data de 15.01.2013, Petre Daniela i-a adus la cunoştinţă inculpatei Dinu Viorica, faptul că a introdus o cerere de eliberare şi pentru IORDACHE NELU, arestat preventiv într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie („Că-i mai bine aşa, că eu mă duc, că mâine vreau să bag şi cererea pentru Iordache, că sunt …[neinteligibil]… pe el …[neinteligibil]…”), situaţie faţă de care Dinu Viorica nu s-a plasat pe poziţia exprimării unui refuz de implicare a sa în derularea unor eventuale intervenţii, ci a afirmat doar că un asemenea demers nu poate avea succes („La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”). De asemenea, Dinu Viorica a motivat că ar fi fost atenţionată că intervenţiile în acest dosar sunt riscante: „…ce mi-au zis ăştia de la Curte”, „Şi au zis să: «Nu te băga, că nu, nu se…[neinteligibil]…»”. (...)
•În cuprinsul discuţiei cu Petre Daniela, inculpata Dinu Viorica şi-a manifestat grija de a nu fi depistată, conştientizând că se află în rândul celor care încalcă legea şi regretând intransigenţa organelor judiciare în raport cu faptele de corupţie: „Păi, nu vezi că nu contează că a venit U.S.L.-ul la putere… Pentru şpagă te leagă”. Pe parcursul conversaţiei cu Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a reiterat temerile de nu fi depistată, aşa cum a făcut-o şi cu prilejul discuţiei din ziua precedentă: „Da’, dacă asta vine mâine în Bucureşti şi-mi dă banii? Mi-e să nu-mi facă vreun flagrant, băi!”, „Dacă se duce la D.N.A., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că D.N.A.-u’ e în foc continuu!”. (...)
•Avocatul Petre Daniel Costel a confirmat relatările soţiei sale, din cuprinsul întâlnirilor care au avut loc la datele de 15 şi 16 ianuarie 2013, privitor la modul în care Raducan Ileana Alina, avocata lui Nutu (fost Staicu) Dinel, a fost abordată de grefierul Vasilescu Sorin: „Şi zice: «Eu cu Antonela COSTACHE… este şefa mea şi sunt aşa!» şi se duce sus şi coboară, în cinci minute, zice: «Da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine»”, „La care asta zice: «Bine! Ok»”.
•Petre Daniel Costel a mai relatat că grefierul Vasilescu Sorin deoarece acesta ar fi lipsit de manierele din codul nescris al celor implicaţi în corupţie: „Doamnă, dacă ştiţi cum vorbeşte de ea!”, „Da. Doamnă, e nebun. I-am zis: «Mă, nu mai număra, mă, tu eşti tâmpit!»”, iar Dinu Viorica a achiesat la aceste aprecieri, argumentând că: „El nu le are cu elementele de cod, că nu ştie ce vremuri, el nu…”, „El e, săracu’, redus rău de tot!”. Totodată, Dinu Viorica şi-a exprimat regretul că nu poate discuta cu colega sa despre acest grefier: „… nu, nu pot să-i spun, pentru că Antonela e o prinţesă…”, „Îl foloseşte pentru tot felul de chestii. Are nevoie s-o ducă cu maşina, s-o…”, „Nu pot să-i spun Antonelei, pentru că dacă are imaginea despre el că, în sfârşit, o ajută şi nu-nţeleg de ce nu …[neinteligibil]…” (...)
•Discuţia cu soţii Petre a dobândit accente critice, în momentul în care interlocutorii au analizat comportamentul judecătorului Costache Antonela Anemary, Dinu Viorica apreciind că „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta, fiindcă şi l-a pus pe completu’ ei”, iar Petre Daniel Costel a găsit o explicaţie pentru aceasta: „De fomistă! Că nu, eu din ce ştiu e distrusă cu banii, mie îmi plac …[neinteligibil]…”. În final, judecătorul Dinu Viorica a găsit şi „partea bună” a comportamentului colegei sale, gândindu-se că nu va refuza suma de bani pe care urma să o primească: „E cheltuitoare şi nu cred că o să…”. (...)
•Discuţia dintre judecătorul Dinu Viorica şi soţii Petre Daniela şi Petre Daniel Costel abundă în referiri la diverşi judecători, avocaţi şi intermediari implicaţi în acte de corupţie, cei trei interlocutori schimbând informaţii despre cine şi cu cine „lucrează”, dar şi despre judecători care ar fi „prea tâmpiţi” ca „să facă” bani, accentele filozofice ale conversaţiei fiind axate pe aceea că cei care dau şi primesc mită nu fac altceva decât „să mănânce o pâine”. (...)
•Astfel, Petre Daniela a reconfirmat faptul că „S-au luat şaizeci”, însă, din cele sugerate de Dinu Viorica a reieşit necesitatea de a fi oferită o sumă de bani şi pentru judecătorul Sipoteanu Cleopatra Ioana, în calitate de membru al completului de recurs, care urma să judece la termenul din 21.01.2013 dosarul lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Fiind pusă în faţa acestei situaţii, Petre Daniela a abordat-o în termeni de acceptare: „… zece mii lu’ asta, lui Sipoteanca şi mă gândeam ca să rămână şi …[neinteligibil]…”, „Păi, bun, şi să, să spunem că vă mai aduc eu zece mii pentru Ioana, să-i daţi. E OK?”, „Îi dăm zece mii …[neinteligibil]… nu e de ajuns?”. Judecătorul Dinu Viorica a dat curs ofertei primite, susţinând că banii vor ajunge la colega sa, Sipoteanu Cleopatra Ioana: „Să-i mai dau de aici. O să-i spun: «Antonela, uite ia de aici cât crezi tu! Dă-i Ioanei»”. (...)
•În vederea înmânării sumei de 10.000 euro, destinată judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, Petre Daniela şi Dinu Viorica au stabilit să se întâlnească a doua zi, 21.01.2013, ora 09:30, în spatele Tribunalului Bucureşti, pe strada pe care se află Banca Feroviară, în apropierea Administraţiei Financiare: „Ne vedem, nu vorbim nimic, o iau înainte şi o cotesc undeva unde-i puţină lume, aveţi geanta pregătită, i-am aruncat şi… Să ştiţi că sunt tot mari, aşa, ca să nu…”. În schimbul sumei de 55.000 de euro, Petre Daniela a subliniat că trebuie dată o soluţie „Să nu bată la ochi!”, adică „Şi daţi-i obligarea de a nu părăsi ţara”. (...)
•Tangenţial discuţiilor mai sus menţionate, Dinu Viorica i-a relatat interlocutoarei sale faptul că grefierul Vasilescu Sorin l-a denigrat pe avocatul Petre Daniel Costel în faţa colegei sale Costache Antonela Anemary: „Mi l-a descris în nişte culori, parcă era din mafia siciliană…”, „Deci, o să-i facă o publicitate negativă, ascultă-mă! Nici nu ştiu, nici nu ştiu cum să fac, să mă creadă pe mine!”. De asemenea, pe parcursul conversaţiei, a reieşit disponibilitatea judecătorului Dinu Viorica de a soluţiona favorabil, în sensul dorit de soţii Petre , şi alte cauze penale, care i-ar fi repartizate în acelaşi mod „aleatoriu”, în discuţie fiind particularizate numele unora dintre părţi. (...)
•Dinu Viorica a manifestat o atitudine înţelegătoare pentru colega sa Sipoteanu Cleopatra Ioana, care ar fi mai „fricoasă”, explicându-i interlocutoarei sale Petre Daniela că „Tu… tu să fii în meseria asta, ştii cum ai fi de fricoasă?”, „Şi eu eram la fel. Până să cunosc…”, „Care sunt adevăratele…”, „… realităţi. Şi până să citesc foarte multe dosare. Exact ca medicii care-şi găsesc boli…”, „Şi mai ales că D.N.A.-u’ e cu ochii pe… toţi.”. (...)
•În seara zilei de 21.01.2013, Dinu Viorica i-a restituit, la locuinţa sa, avocatului Petre Daniel Costel suma de 55.000 euro, dialogul fiind înregistrat audio, conform art. 911 şi urm. C.p.p. Cu prilejul acestei întâlniri, judecătorul Dinu Viorica a oferit mai multe explicaţii pentru faptul că îşi onorase promisiunea, de a soluţiona în mod favorabil recursul formulat de Nutu (fost Staicu) Dinel. Astfel, o primă explicaţie a fost aceea că judecătorul Costache Antonela Anemary ar fi fost „atenţionată” de un avocat Tocan, cu privire la faptul că în penitenciar exista deja zvonul că Nutu (fost Staicu) Dinel va fi eliberat şi că ar fi bine „să aibă grijă”. (...)
•În final, Dinu Viorica a relatat că judecătorului Costache Antonela Anemary i-a fost frică să primească suma de bani oferită, cu titlu de mită, pentru eliberarea lui Nutu (fost Staicu) Dinel, deoarece ar fi a avut coşmaruri: „Şi Antonela: «Nu şi nu» şi că ea a visat urât azi’noapte şi că se ştie în penitenciar şi că-i e frică. Numai aşa o ţinea!”, „I-am şi arătat banii de dimineaţă”. (...)
•În final, judecătorul Dinu Viorica a subliniat că eşecul era oarecum previzibil, în condiţiile în care s-au suprapus două „filiere”, situaţie care contravine unor principii fundamentale de acţiune, respectate cu sfinţenie de către magistraţii corupţi: „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
•Pe fondul acestor dezvăluiri, Dinu Viorica a accentuat că regretul său cu privire la neputinţa de a fi onorat promisiunea admiterii recursului este cu atât mai mare cu cât „Şi mergea, mergea… motivat aşa de mişto ăsta…”, „Mergea pe termen rezonabil, mergea…”, iar avocatul Petre Daniel Costel a afirmat că soluţia ar fi putut fi dată şi de un judecător care nu ar fi primit mită: „E de pus liber, din picioare, ăsta! Ăsta e de pus liber la un complet fără nimic”. (...)

•Vasilescu Sorin a motivat că a urmat indicaţiile primite de la Costache Antonela Anemary şi, astfel, a venit la Dinu Viorica, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul Bombos Ana Otilia, cu ajutorul judecătorului Terceanu (fostă Teodorovici) Geanina: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna Teodorovici, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… Bombos şi ăsta... doamna Bombos”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ Antonela.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că Vasilescu Sorin ar fi oferit o sumă de bani judecătorului Dinu Viorica: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră... legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită. (...)

•În totală contradicţie cu cele afirmate la întâlnirile avute anterior, cu soţii Petre , Dinu Viorica a pus eşecul demersurilor de punere în libertate a inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel pe seama avocatei Raducan Ileana Alina care, în mod greşit a apelat la avocatul Petre Daniel Costel, în detrimentul „filierei” Vasilescu Sorin: „Deci, blonda a greşit”, „Nu! E mafiot. E clar [n.n. Petre Dan]”, „... e un escroc”, „Şi proasta aia de nevastă-sa care n-are nicio preocupare”, „Deci, au trei copii. Şi ei trag ca să poa... să trăiască. Şi ei cred că merge aşa cu...”. (.....)
•Întrucât Raducan Ileana Alina era nemulţumită de serviciile lui Petre Daniel Costel, căruia îi remisese anterior suma de 150.000 euro pentru a „rezolva” problema lui Nutu (fost Staicu) Dinel şi care, în pofida neonorării promisiunii făcute, nu a restituit integral suma primită, reţinând pentru sine 62.000 euro, a apelat la „serviciile” lui Vasilescu Sorin. Astfel, Raducan Ileana Alina i-a propus ca, în schimbul sumei de 150.000 euro, să asigure el punerea în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorin a acceptat această propunere, după ce, în prealabil a obţinut acordul preşedintelui Secţiei a II-a penale, în persoana inculpatei Costache Antonela Anemary. Înţelegerea dintre grefier şi preşedintele Secţiei a II-a penale a fost aceea ca Vasilescu Sorin să încaseze suma de 150.000 euro de la mituitori, după care să o împartă între ei, în felul următor: 50.000 euro urmau să fie reţinuţi de către Vasilescu Sorin, iar diferenţa de 100.000 euro trebuia remisă judecătorului Costache Antonela Anemary.
•Ulterior, acestor ultime înţelegeri, privind remiterea sumei de 150.000 euro, Vasilescu Sorin nu a mai fost contactat de către mituitori, iar soluţia Tribunalului Bucureşti a fost aceea de respingere a recursului declarat de inculpatul Nutu (fost Staicu) Dinel. În luna februarie 2013, Raducan Ileana Alina, de această dată însoţită de partenerul său „Bogdan”, a reluat cu insistenţă demersurile de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel. I-a promis lui Vasilescu Sorin suma de 60.000 euro, în schimbul intervenţiei la judecătorii Tribunalului Bucureşti, în vederea punerii în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorina acceptat şi a apelat din nou la Costache Antonela Anemary, care, la rândul său, a apelat la Dinu Viorica, în vederea influenţării deciziei membrilor completului de recurs, în persoanele judecătorului Terceanu Geanina şi Bombos Ana Otilia. Vasilescu Sorin a încasat de la Raducan Ileana Alina şi „Bogdan” suma de 60.000 euro, care a fost împărţită în felul următor: 10.000 euro a păstrat pentru sine, 10.000 euro i-a remis inculpatei Costache Antonela Anemary, iar 40.000 euro inculpatei Dinu Viorica. Vasilescu Sorin a constatat că acest ultim demers de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel a constituit un succes, din moment ce susnumitul a fost eliberat din starea de arest preventiv.


Nota: Sublinierile din referat apartin redactiei. Precizam ca informatiile de mai sus reprezinta extrase din referatul de arestare intocmit de procurorii DNA si ca toate persoanele mentionate in referat beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la pronuntarea unei condamnari in instanta.

Superofertă imobiliară pentru partide: sedii de la stat în rate, cu avans 10%. Hrebenciuc: “Nu-s palate. E ici-colo câte o casă, voi îi ziceţi vilă”

Romania trebuie salvata!

de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36


Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.

Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.



Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.

Marile avantaje ale noii legi

Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.

Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.

Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.

Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"

Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.

Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.

"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".



Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax

Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.

În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.

Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"

Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.



Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax

Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".

Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.

În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.

Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu

Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.

“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.



Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax

El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.

„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.



Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax

Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"

Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.



Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax

Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.

Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.

UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.

Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici

Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.

Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.

Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.

PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.

Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.

PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.