Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Aug 2009 Cristian Oprea
Ce se întâmplă cu promisiunile electorale şi unde se duc ele când se duc? La această întrebare vom încerca să răspundem în cele ce urmează luând drept studiu de caz campania pentru suspendarea din funcţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Cele mai multe dintre promisiunile lansate de preşedintele României, Traian Băsescu, în campania electorală din primăvara anului 2007 nu s-au materializat. Aceea în care s-a zbătut să obţină o nouă reînvestire în funcţia supremă în stat, din partea românilor, după ce fusese suspendat prin voinţa majorităţii Parlamentului României. Reforma Constituţiei, cea a sistemului de vot, adoptarea Legii lustraţiei, alocarea a şase la sută din PIB pentru educaţie, combaterea marilor acte de corupţie şi o sumedenie de multe altele au rămas doar cuvinte pe o foaie de hârtie şi vorbe aruncate alegătorilor.
Uninominalul în două tururi
Când vorbea de „reforma sistemului politic“, Traian Băsescu propunea, în 2007, „modificarea legii electorale pentru introducerea votului uninominal, ca instrument de îmbunătăţire a calităţii vieţii democratice şi responsabilizare a politicienilor în faţa cetăţeanului”.
Un an mai târziu, sistemul de vot uninominal avea să fie adoptat. Dar cum? În orice caz, nu cum ar fi vrut Traian Băsescu. „Sistemul de vot pe care eu îl propun românilor este vot uninominal în două tururi. Altfel spus, senatorii şi deputaţii să fie aleşi aşa cum sunt aleşi primarii. Întâi, candidează o listă de 18, 16, câţi reprezentanţi au partidele. După care, după turul 1 rămân primii doi şi intră în turul 2, iar electoratul alege dintre cei doi pe cel mai bun, pe cel pe care-l consideră mai bun”, spunea Băsescu în campania din 2007, atunci când s-au votat la pachet europarlamentarele şi referendumul pentru uninominal.
Preşedintele României nu a reuşit să-i convingă pe români de utilitatea modelului său de vot uninominal. Abia peste un an, prin ordonanţă de urgenţă a guvernului liberal al lui Călin Popescu Tăriceanu, era introdusă o variantă de vot uninominal care nu era însă pe placul lui Traian Băsescu, pentru că nu era „conform variantei dorite de cetăţeni la referendumul din noiembrie 2007”.
Revizuirea Constituţiei
Tot atunci când le cerea românilor să-l readucă la Palatul Cotroceni, după suspendarea decisă de cei 322 de parlamentari, Traian Băsescu promitea şi „revizuirea Constituţiei”. Avea şi un argument: „Pentru a forma cadrul instituţional capabil să garanteze funcţionarea Statului român la standardele Uniunii Europene”. A dispus înfiinţarea unei comisii prezidenţiale în acest sens. Comisia a elaborat şi un raport. Din ianuarie 2009, de la prezentarea publică a raportului, şi până în prezent nu s-a mişcat încă nimic. Deşi are majoritatea parlamentară atât de mult visată - conform propriilor declaraţii -, şeful statului român nu a mai făcut vreun demers pe lângă Guvern pentru a prelua raportul şi a-l transforma în propunere legislativă.
Legea lustraţiei
O altă temă cu care s-a jucat de-a lungul timpului a fost cea a Legii lustraţiei. În cadrul aceloraşi promisiuni din mai 2007, Traian Băsescu susţinea „adoptarea legii lustraţiei, ca urmare firească a gestului de condamnare a crimelor comunismului şi desecretizare a arhivelor fostei Securităţi”. În 18 martie 2005, întrebat de ziarul „Ziua” dacă va susţine un proiect de lege a lustraţiei, Traian Băsescu a răspuns: „Să-l facă odată”. Se referea, probabil, la Parlament. La doar câteva zile distanţă, întrebat dacă sprijină o lege a lustraţiei, şeful statului a precizat, senin, pentru „Magyar Nemzet”: „Am anumite rezerve, în sensul că după cincisprezece ani o asemenea lege a lustraţiei nu ar fi de mare folos. Dacă o astfel de lege ar fi apărut pe vremea Proclamaţiei de la Timişoara, ar fi ajutat la o dezvoltare mai rapidă a societăţii româneşti”. O lună după aceea, în aprilie 2005, la Mix FM, preşedintele ţării îşi schimba atitudinea spunând că dezbaterea despre legea lustraţiei „poate deveni o dezbatere importantă dacă ea va ajunge şi în Parlament. Dacă nu, va rămâne doar un vehicul prin care câte un politician «decedat» mai scoate capul din pământ şi spune «mai exist şi eu!»“. Traian Băsescu dădea cu acelaşi prilej asigurări: „Voi susţine o astfel de lege. Cu toate implicaţiile ei”.
Un an mai târziu, în aprilie 2006, la „Marius Tucă Show“, rămânea în acelaşi registru: „În mod categoric o lege a lustraţiei trebuie făcută. (...) Da, sunt de acord că trebuie făcută o lege a lustraţiei, s-a întârziat prea mult”. Şeful statului venea însă şi cu o precizare importantă şi extrem de interesantă: „Pentru ca o astfel de lege să fie credibilă, ea trebuie să-şi poată atinge obiectivul”. Peste un alt an, în ianuarie 2007, Traian Băsescu - acelaşi care şi-a râs de nenumărate ori de Emil Constantinescu din cauză că s-a declarat „înfrânt de structuri” - introducea în ecuaţie, pentru săptămânalul austriac „Profil”, tocmai „structurile”, luându-le apărarea: „Lustraţia este posibilă dacă are loc un an după revoluţie. Dar au trecut deja 16 ani. Mulţi angajaţi ai Securităţii sunt de mult în pensie. În actualul serviciu de informaţii al României nu mai sunt activi, mai degrabă sunt în economie sau în politică“. Ulterior, la Realitatea TV, întrebat dacă Legea lustraţiei îl interesează, a răspuns „Da”. Şi a urmat o explicaţie stranie: „Nu este prea târziu. Nu cred că cei care au făcut poliţie politică, spre exemplu ofiţeri ai fostei Securităţi care au făcut poliţie politică, nu cred că oameni care au deţinut funcţii în Partidul Comunist Român, având posibilitatea să ia decizii, sau oamenii care să ia decizii care au influenţat în rău viaţa de zi cu zi”.
6% pentru educaţie
La referendumul destinat suspendării, Traian Băsescu era adeptul „extinderii reformei în sistemul de educaţie“. El făgăduia „alocarea a 6% din PIB pentru educaţie, începând cu anul 2008, potrivit angajamentului electoral din 2004”. Încă o promisiune neonorată. Educaţia a beneficiat pentru anul în curs de un indice cu puţin peste 5% din PIB, după cum arată statisticile oficiale. Va rămâne însă în arhive discursul său din Parlament, pe 30 mai 2007, când spunea: „Poporul român va avea un viitor prosper numai dacă vom construi un sistem de educaţie competitiv, pe deplin adaptat cerinţelor unei economii în plină expansiune, iar asta înseamnă reforma curriculară, descentralizarea controlului administrativ al şcolilor şi alocarea a 6 la sută din PIB pentru educaţie începând cu anul 2008”.
Reforma în justiţie
Traian Băsescu a făcut adevărate spectacole de sunet şi lumină, în cei aproape cinci ani ai mandatului său, din tema sa favorită: reforma în justiţie. Şeful statului a susţinut „ameliorarea sistemului judiciar prin introducerea noului Cod penal şi a noului Cod de procedură penală, precum şi prin continua perfecţionare profesională a magistraţilor”. În cadrul unui discurs în Parlament se declara adeptul garantării „unui sistem juridic independent şi eficient, care să ducă la diminuarea corupţiei şi la dispariţia definitivă a stării de impunitate de care nomenclatura tranziţiei s-a bucurat în mod nedrept”. Codul penal a fost adoptat recent, prin asumarea răspunderii guvernului Boc, iar Codul de procedură penală încă aşteaptă să fie băgat în seamă.
Pensii mai mari
Pensionarii - şi nu doar ei - sunt cei care pot aprecia făgăduinţa privind „sistemul de pensii şi de protecţie socială”. Traian Băsescu le cerea în 2007 votul românilor pentru a reveni la Palatul Cotroceni, promiţând: „Ridicarea gradului de protecţie socială a pensionarilor, prin raportarea pensiei medii la salariul mediu pe economie şi creşterea pensiei medii de la 32%, cât este în prezent - după patru majorări - până la circa 40% din salariul mediu, în etape succesive, dintre care prima vizează atingerea pragului de 35% din salariul mediu pe economie, în 2008-2009”. Şi la ceremonia de învestitură, pe 21 decembrie 2004, vorbea despre pensii mai mari: „Nu avem voie să mascăm sărăcia sub statistici. Prea mulţi pensionari au pensii mai mici decât factura la încălzire pe timp de iarnă”.
În mesajul adresat Parlamentului pe 24 septembrie 2008, şeful statului se îndepărta de acele promisiuni, plângându-se de faptul că „vârsta de pensionare este prea redusă” şi că „persistă îndoieli majore cu privire la sustenabilitatea sistemelor de pensii”.
În octombrie 2008, Băsescu era speriat că „România are 4,5 milioane de pensionari şi 1,5 milioane de funcţionari” şi punea o întrebare retorică. „Păi, cele două milioane de oameni care produc cât pot duce în spate?!”
O nouă lege a securităţii naţionale
Promisiune neonorată a fost şi cea din capitolul „Securitatea naţională” cu privire la „elaborarea noii legislaţii a siguranţei naţionale, în măsură să antreneze demilitarizarea rapidă a serviciilor de informaţii, să garanteze diminuarea ameninţărilor la adresa siguranţei naţionale şi a cetăţenilor, paralel cu instituirea unui control parlamentar sever, menit să garanteze drepturile şi libertăţile civile”. Şi în acest caz, Traian Băsescu aducea argumente mişcătoare în faţa Parlamentului: „Avem nevoie de legi pentru structurile de securitate naţională care să pună la dispoziţia acestora instrumente şi mijloace pentru a le face eficiente în lupta împotriva traficului de droguri, a traficului de carne vie, a corupţiei la nivel înalt, a prevenirii actelor de terorism îndreptate împotriva populaţiei, a luptei împotriva reţelelor crimei organizate transfrontaliere. Nu prin interdicţii care accentuează ineficienţa structurilor de securitate a statului în aceste domenii vom proteja libertăţile cetăţenilor, ci prin demilitarizarea acestor instituţii şi prin întărirea severă a controlului parlamentar asupra lor”.
Pachetul de legi privind securitatea naţională zace şi acum prin sertarele Parlamentului, după un ping-pong nesfârşit cu proiectul de lege între Cotroceni, Guvern şi Parlament.
vineri, 14 august 2009
Orban i-a înecat în bani pe şefii Dunării de Jos: 100.000 de lei pe lună primă de director
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
13 Aug 2009 Doru Cireasa
Şapte directori ai Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, care stăteau cu mâna întinsă la buget, şi-au împărţit anul trecut prime de peste 100.000 de euro. Directorul general şi-a dat primă de un Mercedes.
Conducerea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ Galaţi), instituţie subordonată Ministerului Transporturilor, care are în sarcină întreţinerea sectoruuil navigabil al Dunării, şi-a acordat anul trecut prime în valoare de 481.181 lei, respectiv 114.000 euro, fără a avea vreo aprobare din partea Consiliului de Administraţie al companiei. Primele au fost primite de şapte directori, arată un document realizat de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Banii nu au venit din vreun profit uriaş realizat de compania care este subvenţionată an de an de la buget. Potrivit MTI, jumătate din veniturile regiei le-a reprezentat în 2008 subvenţia de la buget.
De departe cel mai scandalos caz este cel al lui Teodor Iulian Gheorghe, fost director general al AFDJ Galaţi în perioada septembrie-decembrie 2008.
Teodor Gheorghe, totodată consilier local PNL, a primit în ultimele trei luni ale anului prime în valoare însumată de 132.000 lei, respectiv 31.000 de euro. Venitul directorului s-a rotunjit în octombrie cu 30.000 de lei, în noiembrie cu 2.000 lei, iar vârful a fost atins în decembrie când, ştiind că vin alegerile, Gheorghe a simţit că şi-ar putea pierde scaunul şi şi-a dat o primă de 100.000 de lei.
Fără a avea vreo aprobare din partea Consiliului de Administraţie al AFDJ Galaţi, Gheorghe a aprobat în decembrie prime pentru şapte directori, printre care şi el, în valoare de 250.000 de lei. Petre Cornelia, director economic al AFDJ Galaţi, a încasat prime în valoare de 107.394 euro. Acesteia i-au urmat directorul de căi navigabile, Florinel Mihalache, care a primit 73.422 de lei, directorul comercial Cristian Şendrea, cu 57.150 de lei, directorul tehnic Radu Rus, cu 52.650 de lei. Melania Vecinu, director de patrimoniu al regiei, a fost mai modestă cu prime de doar 49.372 de lei. Director general până la numirea lui Gheorghe, Ionel Malenda a încasat în 2008 numai 9.193 de lei, faţă de 57.860 de lei în 2007. În total, nivelul primelor primite de şapte-opt directori ai AFDJ a crescut de la 362.758 lei, nivel acordat în 2007, la 481.181 lei anul trecut.
Teodor Gheorghe este un tânăr promiţător. În vârstă de 32 de ani, Gheorghe se află în conducerea locală a PNL Galaţi şi se mândreşte pe site-ul neogen.ro cu o poză în care îşi strânge mâna călduros cu fostul premier Tăriceanu. Faptul că presa l-a atenţionat pe Teodor Gheorghe că funcţia sa de consilier local PNL este incompatibilă cu cele pe care acesta le ocupa anul trecut în diferite consilii de administraţie, pe unde îşi rotunjea veniturile, nu l-a deranjat. Potrivit declaraţiei sale de avere, Gheorghe a câştigat anul trecut 239.000 de lei, adică 56.000 de euro, din salariile de consilier local PNL, de şef de cabinet al fostului secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre, dar şi din indemnizaţiile de şedinţă primite pentru participarea sa la Consiliul de Administraţie al APM Constanţa şi la cel al Şantierului Naval 2 Mai Mangalia.
Dorin Otrocol, noul director general al AFDJ Galaţi, spune că primele au fost acordate pe baza unui raport de premiere făcut de fostul director, pe care figura şi el. “În mod normal, primele trebuiau acordate în anul următor celui care s-a închis financiar doar dacă bilanţul societăţii permitea şi pe baza unei aprobări a Consiliului de Administraţie”, spune Otrocol. Potrivit acestuia, AFDJ a sesizat Poliţia Transporturi şi Curtea de Conturi asupra ilegalităţii. Teodor Gheorghe nu a putut fi contactat pentru a comenta situaţia. Fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban spune că primele sunt normale. “S-au mărit salariile celor de acolo pentru că nu erau conforme cu contractul colectiv de muncă şi nu erau conforme cu legislaţia. Mărirea salariilor a condus şi la mărirea fondului de peremiere”, a declarat Orban.
Cotidianul.ro
13 Aug 2009 Doru Cireasa
Şapte directori ai Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos, care stăteau cu mâna întinsă la buget, şi-au împărţit anul trecut prime de peste 100.000 de euro. Directorul general şi-a dat primă de un Mercedes.
Conducerea Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos Galaţi (AFDJ Galaţi), instituţie subordonată Ministerului Transporturilor, care are în sarcină întreţinerea sectoruuil navigabil al Dunării, şi-a acordat anul trecut prime în valoare de 481.181 lei, respectiv 114.000 euro, fără a avea vreo aprobare din partea Consiliului de Administraţie al companiei. Primele au fost primite de şapte directori, arată un document realizat de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii (MTI). Banii nu au venit din vreun profit uriaş realizat de compania care este subvenţionată an de an de la buget. Potrivit MTI, jumătate din veniturile regiei le-a reprezentat în 2008 subvenţia de la buget.
De departe cel mai scandalos caz este cel al lui Teodor Iulian Gheorghe, fost director general al AFDJ Galaţi în perioada septembrie-decembrie 2008.
Teodor Gheorghe, totodată consilier local PNL, a primit în ultimele trei luni ale anului prime în valoare însumată de 132.000 lei, respectiv 31.000 de euro. Venitul directorului s-a rotunjit în octombrie cu 30.000 de lei, în noiembrie cu 2.000 lei, iar vârful a fost atins în decembrie când, ştiind că vin alegerile, Gheorghe a simţit că şi-ar putea pierde scaunul şi şi-a dat o primă de 100.000 de lei.
Fără a avea vreo aprobare din partea Consiliului de Administraţie al AFDJ Galaţi, Gheorghe a aprobat în decembrie prime pentru şapte directori, printre care şi el, în valoare de 250.000 de lei. Petre Cornelia, director economic al AFDJ Galaţi, a încasat prime în valoare de 107.394 euro. Acesteia i-au urmat directorul de căi navigabile, Florinel Mihalache, care a primit 73.422 de lei, directorul comercial Cristian Şendrea, cu 57.150 de lei, directorul tehnic Radu Rus, cu 52.650 de lei. Melania Vecinu, director de patrimoniu al regiei, a fost mai modestă cu prime de doar 49.372 de lei. Director general până la numirea lui Gheorghe, Ionel Malenda a încasat în 2008 numai 9.193 de lei, faţă de 57.860 de lei în 2007. În total, nivelul primelor primite de şapte-opt directori ai AFDJ a crescut de la 362.758 lei, nivel acordat în 2007, la 481.181 lei anul trecut.
Teodor Gheorghe este un tânăr promiţător. În vârstă de 32 de ani, Gheorghe se află în conducerea locală a PNL Galaţi şi se mândreşte pe site-ul neogen.ro cu o poză în care îşi strânge mâna călduros cu fostul premier Tăriceanu. Faptul că presa l-a atenţionat pe Teodor Gheorghe că funcţia sa de consilier local PNL este incompatibilă cu cele pe care acesta le ocupa anul trecut în diferite consilii de administraţie, pe unde îşi rotunjea veniturile, nu l-a deranjat. Potrivit declaraţiei sale de avere, Gheorghe a câştigat anul trecut 239.000 de lei, adică 56.000 de euro, din salariile de consilier local PNL, de şef de cabinet al fostului secretar de stat din Ministerul Administraţiei şi Internelor, Victor Paul Dobre, dar şi din indemnizaţiile de şedinţă primite pentru participarea sa la Consiliul de Administraţie al APM Constanţa şi la cel al Şantierului Naval 2 Mai Mangalia.
Dorin Otrocol, noul director general al AFDJ Galaţi, spune că primele au fost acordate pe baza unui raport de premiere făcut de fostul director, pe care figura şi el. “În mod normal, primele trebuiau acordate în anul următor celui care s-a închis financiar doar dacă bilanţul societăţii permitea şi pe baza unei aprobări a Consiliului de Administraţie”, spune Otrocol. Potrivit acestuia, AFDJ a sesizat Poliţia Transporturi şi Curtea de Conturi asupra ilegalităţii. Teodor Gheorghe nu a putut fi contactat pentru a comenta situaţia. Fostul ministru al Transporturilor Ludovic Orban spune că primele sunt normale. “S-au mărit salariile celor de acolo pentru că nu erau conforme cu contractul colectiv de muncă şi nu erau conforme cu legislaţia. Mărirea salariilor a condus şi la mărirea fondului de peremiere”, a declarat Orban.
Orban: Elena Udrea a cheltuit ilegal banii pentru publicitate
Romania trebuie salvata!
Presedintele Comisiei de ancheta in cazul MT, Ludovic Orban, a declarat joi ca ministerul a cheltuit fara baza legala sumele pentru publicitate si reclama si ca a incalcat Legea achizitiilor publice, nepublicand in termenul legal anunturile de atribuire a contractelor.
"Prima concluzie este insusita de toti membrii Comisiei de ancheta si constata ca in conformitate cu legislatia in vigoare - Legea finantelor publice, Legea bugetului de stat - Ministerul Turismului nu a avut baza legala pentru a efectua cheltuieli pentru activitatea de publicitate si reclama, ca urmare a faptului ca nu avea nicio prevedere bugetara la articolul referitor la publicitate si reclama din clasificatia bugetara. Ca atare, toate cheltuielile de publicitate care au fost efectuate de minister nu au avut baza legala, au fost trecute la <>, in acest fel incalcandu-se grav art. 4 din Legea finantelor publice si toate celelalte articole care reglementeaza modul in care pot fi cheltuiti banii publici, realizandu-se practic cheltuieli fara prevederi bugetare", a declarat Orban la finalul sedintei Comisiei, potrivit NewsIn.
De asemenea, liberalul a afirmat ca "in mod evident deja exista nereguli in procedurile de achizitie publica si, in mod evident, deja sunt sesizate public aceste nereguli". "Neregula principala care a fost sesizata, - clara, precisa -, a fost aceea ca nu au fost publicate contractele in termenul de 48 de zile prevazut de lege din momentul semnarii contractelor pana la publicarea pe sistemul electronic de achizitii publice", a explicat Orban.
El a mai anuntat ca in cursul saptamanii viitoare va fi invitat la audieri responsabilul IT din minister, directorul Directiei de dezvoltare si reprezentantii unor firme implicate in contractele cu Ministerul Turismului, mai exact Media Investment, DBV Media House, Eventures, Media Pro Pictures si Stage Expert.
Publicat: astazi 9am
Presedintele Comisiei de ancheta in cazul MT, Ludovic Orban, a declarat joi ca ministerul a cheltuit fara baza legala sumele pentru publicitate si reclama si ca a incalcat Legea achizitiilor publice, nepublicand in termenul legal anunturile de atribuire a contractelor.
"Prima concluzie este insusita de toti membrii Comisiei de ancheta si constata ca in conformitate cu legislatia in vigoare - Legea finantelor publice, Legea bugetului de stat - Ministerul Turismului nu a avut baza legala pentru a efectua cheltuieli pentru activitatea de publicitate si reclama, ca urmare a faptului ca nu avea nicio prevedere bugetara la articolul referitor la publicitate si reclama din clasificatia bugetara. Ca atare, toate cheltuielile de publicitate care au fost efectuate de minister nu au avut baza legala, au fost trecute la <
De asemenea, liberalul a afirmat ca "in mod evident deja exista nereguli in procedurile de achizitie publica si, in mod evident, deja sunt sesizate public aceste nereguli". "Neregula principala care a fost sesizata, - clara, precisa -, a fost aceea ca nu au fost publicate contractele in termenul de 48 de zile prevazut de lege din momentul semnarii contractelor pana la publicarea pe sistemul electronic de achizitii publice", a explicat Orban.
El a mai anuntat ca in cursul saptamanii viitoare va fi invitat la audieri responsabilul IT din minister, directorul Directiei de dezvoltare si reprezentantii unor firme implicate in contractele cu Ministerul Turismului, mai exact Media Investment, DBV Media House, Eventures, Media Pro Pictures si Stage Expert.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)