Raportul Departamentului american de Stat privind situatia drepturilor omului in 2008, dat publicitatii miercuri, constata ca in Romania coruptia continua sa fie o problema si, pe baza concluziilor Comisiei Europene, noteaza ca Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt.
La capitolul "Coruptia Guvernului si transparenta", raportul american mentioneaza ca legislatia anticoruptie nu este implementata eficient, iar Romania este supusa unui mecanism special al Comisiei Europene de monitorizare regulata a progreselor facute pentru reformarea justitiei, relateaza NewsIn."Reactia ineficienta a autoritatilor in ceea ce priveste coruptia a ramas in centrul criticilor publicului si in centrul atentiei dezbaterilor politice si mediatice. ONG-urile si presa au continuat sa semnaleze faptul ca niciunul dintre cazurile majore de coruptie la nivel inalt nu au avut ca rezultat sentinte care prevedeau inchisoarea. Au existat anumite condamnari pentru coruptie ale unor oficiali mai putin importanti, iar Comisia Europeana a subliniat in raportul pe justitie din iulie ca sentintele judiciare sunt lipsite de consistenta si prea blande. In plus, potrivit CE, Parlamentul nu este ferm angajat in eliminarea coruptiei la nivel inalt si au existat eforturi de a slabi codurile de procedura penala, parlamentarii cerand ca suspectii sa fie notificati ca sunt interceptati sau urmariti", arata raportul.
Citand in continuare din raportul Comisiei Europene, Departamentul de Stat arata ca sistemul prin care populatia poate semnala cazuri de coruptie nu a fost accesibil si nici inteligibil, iar implementarea masurilor de protectie pentru cei care denunta acte de coruptie a fost deficitara.
In plus, s-au facut progrese mult prea mici in cele zece cazuri de coruptie care implica fosti ministri, din cauza deciziei fostului parlament de a bloca investigatiile si din cauza faptului ca acele cazuri au fost suspendate de Inalta Curte de Casatie si Justitie. Decizia Inaltei Curti s-a bazat pe necesitatea de a returna dosarele ministrilor catre Parlament pentru obtinerea aprobarilor. Pana la sfarsitul anului, doua dintre cele zece cazuri au fost trimise in justitie, trei erau la DNA, unul a fost respins de Parlament, iar trei erau inca blocate in Parlament.
ONG-urile si oficialii au criticat frecvent sistemul judiciar in timpul anului. "Una dintre cauze a fost esecul institutiei de supraveghere a justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), de a crea proceduri pentru rezolvarea potentialelor conflicte de interes intre membri. Practica CSM de a delega magistrati pe pozitii nejudiciare catre agentii guvernamentale a afectat si mai tare curtile si procuraturile care se confrunta cu problema lipsei de personal. Procurorul general a criticat Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru returnarea frecventa a cazurilor catre procurori pentru investigatii suplimentare, in loc sa judece cazul cum este prezentat. Observatorii si-au exprimat ingrijorarea legata de lipsa impartialitatii juridice, din moment ce unii membri ai Parlamentului au continuat sa practice avocatura, atat personal, cat si prin asociatii de la firma lor de avocatura", potrivit raportului.
Conditiile din inchisori au ramas in continuare dure si nu au indeplinit standardele internationale, dar autoritatile au imbunatatit conditiile in unele inchisori. La sfarsitul lui decembrie, 26.291 de persoane, inclusiv 434 minori, erau in inchisoare sau detentie juvenila intr-un sistem cu o capacitate de 34.299. Chiar daca, teoretic, supraaglomerarea nu a reprezentat o problema serioasa, au exista inchisori cu mai putin de 13 metri patrati pentru fiecare prizonier. Nici igiena din inchisori nu a indeplinit standardele internationale, iar facilitatile medicale nu erau suficiente pentru a ingriji toti detinutii. Incalzirea si apa calda nu erau disponibile imn numeroase facilitati, iar iluminarea lasa de dorit.
Impunitatea politiei a ramas o problema. Plangerile privind comportamentul inadecvat al politistilor au fost gestionate de o comisie disciplinara interna a unitatilor unde lucrau cei reclamati. In timpul anului, au existat 54 de dosare penale impotriva ofiterilor de politie, dintre care 44 pentru mita si trafic de influenta, iar zece pentru abuz in serviciu.
Reforma politiei a continuat in timpul anului, iar Guvernul a oferit politistilor, cu sprijinul agentiilor straine de implementare a legii, antrenamente si cursuri despre dreptruile omului si tratamentul suspectilor. Politia a continuat sa angajeze femei si minoritati, numarul femeilor din politie ajungand la 5.255, reprezentand peste 10% din totalul fortei de lucru. Exista si 176 de ofiteri romi, iar politistii au folosit mediatori romi pentru a facilita comunicarea cu aceasta etnie si pentru a oferi asistenta in situatii de criza.
Raportul constata ca nu au fost semnalate cazuri de violenta sociala impotriva romilor, dar atrage atentia ca 1,5% din populatia roma nu are certificat de nastere, iar intre 1,9 si 6 procente nu au carti de identitate.
Ca si in anul precent, raportul din 2009 arata ca in Romana exista in continuare probleme cu retrocedarea cladirilor si despagubirile. "Dintre cele 201.750 de cereri de restituire de cladiri, 110.481 au fost rezolvate, 39.871 au fost respinse, 7.172 s-au calificat pentru masuri mixte (restituirea si compensatii constand in actiuni la fondul Proprietatea sau in alte servicii), 47.076 de cazuri s-au calificat pentru restituirea echivalentului, iar 16.362 de cereri au fost rezolvate prin restituirea proprietatii", se arata in raport.
Publicat: astazi
