Romania trebuie salvata!
de D.T, C.P HotNews.ro
Vineri, 15 martie 2013, 13:24 Dosare Anticoruptie
HotNews.ro va prezinta cele mai relevante fragmente din referatul procurorilor DNA in cazul celor doua judecatoare de la Tribunalul Bucuresti, Antonela Costache si Viorica Dinu, arestate preventiv vineri dimineata sub acuzatia ca ar fi primit mita de la fratele omului de afaceri Dinel (Staicu) Nutu. Dosarul lui Dinel Staicu, in care este acuzat pentru fraudarea Transgaz , se judeca la Tribunalul Bucuresti. Alaturi de judecatoare, au mai fost arestati preventiv alti patru inculpati. Din referat rezulta ca judecatoarele fie rezolvau dosare personal, fie apelau la adevarate retele care implicau alti judecatori, grefieri (utilizati la manipularea sistemului informatic pentru a ocoli repartizarea aleatorie a dosarului) si avocati. Ca amanunt de culoare, o judecatoare returneaza presupusa spaga deoarece n-a reusit sa rezolve dosarul. Procurorii subliniaza in referat cum a ajuns coruptia mod de viata pentru cele doua judecatoare, care se temeau de actiunile DNA.
•„Dacă se duce la DNA., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că DNA -u’ e în foc continuu!”.
•Judecatoarea Dinu despre dosarul Nelu Iordache: „La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”
•„Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
Personajele implicate si acuzatiile procurorilor
•Dinu Viorica, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: trei infracţiuni de trafic de influenţă, trafic de influenţă, în formă continuată (2 acte materiale) şi luare de mită
•Costache Antonela Anemary, judecător la Tribunalul Bucureşti – Secţia a II-a penală: complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de luare de mită şi a infracţiunii de trafic de influenţă
•Vasilescu Sorin, grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti: luare de mită, a complicităţii la infracţiunea de luare de mită şi a complicităţii la infracţiunea de trafic de influenţă
•Petre Daniel Costel, avocat: complicitate la infracţiunea de luare de mită, pentru complicitate la infracţiunea de cumpărare a influenţei şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de dare de mită
•Petre Daniela, sotia lui Petre Daniel Costel: complicitate la infracţiunea de luare de mită şi sub aspectul săvârşirii infracţiunii de cumpărare a influenţei
•Raducan Ileana Alina avocat: două infracţiuni de dare de mită
•Staicu Marian, fratele lui Dinel Staicu: dare de mită
Cele mai relevante pasaje din referatul procurorilor:
•"In luna ianuarie 2013, Vasilescu Sorin, în calitate de grefier arhivar la Tribunalul Bucureşti, a primit suma totală de 5.000 euro, din care 1.500 euro de la Raducan Ileana Alina, avocat în Baroul Dolj, şi, respectiv, 3.500 euro, de la Petre Daniel Costel, avocat în Baroul Bucureşti, în schimbul efectuării unui act contrar îndatoririlor de serviciu, în sensul manipulării sistemului informatic de înregistrare a cauzelor penale, astfel încât dosarul nr. 19797/300/2010/a13, privind recursul declarat de Nutu (fost Staicu) Dinel împotriva unei încheieri de menţinere a stării de arest preventiv, să fie repartizat la Completul C8R, compus din judecătorii Dinu Viorica, Costache Antonela Anemary şi Sipoteanu Cleopatra Ioana (...)
•In luna ianuarie 2013, Petre Daniel Costel a primit de la Staicu Marian, fratele inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, suma de 60.000 euro, pentru ca, prin intermediul său, banii să fie daţi judecătorilor Tribunalului Bucureşti, învestiţi cu soluţionarea recursului declarat în dosarul nr. 19797/300/2010/a13, pentru pronunţarea unei hotărâri de punere în libertate a fratelui mituitorului. Din cei 60.000 de euro menţionată anterior, Petre Daniel Costel şi Raducan Ileana Alina şi-au oprit suma de 5.000 de euro, pe care o remiseseră anterior grefierului Vasilescu Sorin, pentru manipularea sistemului de repartizare aleatorie a dosarelor. Diferenţa de 55.000 de euro a fost utilizată de avocatul Petre Daniel Costel astfel: 10.000 euro i-a păstrat pentru sine iar 45.000 euro i-a remis, prin intermediul soţiei sale, Petre Daniela, judecătorului Dinu Viorica. În schimbul sumei de 45.000 de euro, primite de la Petre Daniel Costel şi Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a promis că, în calitate de membru al completului C8R al Tribunalului Bucureşti, va pronunţa o soluţie favorabilă inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel, în dosarul nr. 19797/300/2010/a13 (...)
•In considerarea faptului că Dinu Viorica s-a prevalat de influenţa pe care a părut că o are asupra judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, membru în acelaşi complet de judecată, pentru a o determina să pronunţe o soluţie favorabilă inculpatului arestat Nutu (fost Staicu) Dinel, Petre Daniela a promis judecătorului Dinu Viorica şi suma de 10.000 euro, pe care, ulterior, a obţinut-o cu ajutorul lui Petre Daniel Costel. În dimineaţa zilei de 21.01.2013 Petre Daniela a remis suma de 10.000 euro judecătorului Dinu Viorica. Deoarece demersurile de punere în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel au eşuat, în cursul serii de 21.01.2013, Dinu Viorica a restituit integral sumele de bani primite (45.000 euro şi 10.000 euro) avocatului Petre Daniel Costel (...)
•În finalul discuţiei ambientale, cele două interlocutoare s-au referit la preţul unor haine de blană pe care le-au cumpărat, aspect care a evidenţiat situaţia financiară prosperă a acestora, în condiţiile în care tocmai perfectaseră detaliile privitoare la obţinerea unor foloase rezultate din desfăşurarea unor fapte de corupţie. Astfel, Dinu Viorica a remarcat cât de frumoasă era haina pe care o purta Costache Antonela Anemary, ocazie cu care aceasta a precizat că a costat „o mie şi patru sute de euro”. La rândul său, Dinu Viorica i-a făcut cunoscut că deţine şi ea o haină de blană pe care a dat „trei mii cinci sute”, însă a menţionat că „n-am îmbrăcat-o niciodată…, deoarece e mare, e grea!”. (...)
•Grefierul a promis şi că va intermedia o întâlnire între avocatul Raducan Ileana Alina şi judecătorul Costache Antonela Anemary, urmând ca cele două să discute în liftul Tribunalului Bucureşti, într-un interval de timp în care acesta se va bloca între etaje: „Şi dacă vrei să te vezi cu ea, i-a zis că, cică, s-ar bloca cu liftu’ până sus, la… aşa... Să bage avocata... ”. (...)
•Deoarece pretenţiile grefierului Vasilescu Sorin i s-au părut exagerate („Da’ ăsta e… strigător la cer ce … ce a cerut şi, oricum, ă…”), Petre Daniela a apelat la inculpata Dinu Viorica, pentru a-i solicita acesteia să discute cu Costache Antonela Anemary, scopul acestui demers fiind să o convingă să renunţe la serviciile lui Vasilescu Sorin astfel încât banii să nu mai fie remişi prin intermediul grefierului: „Da, spuneţi-i lu’ Antonela, spuneţi-i lu’ Antonela…”, „Ce spune ea şi vedeţi dacă se leagă ce v-am spus eu, ce i-a spus asta lu’ Sorin cu…”. Dinu Viorica a fost de acord că grefierul a pretins o sumă mult prea mare („Doamne! Păi, pentru ce vrea, fraţilor, cinci mii?”) şi că ar trebui să se renunţe la serviciile lui: „Mamă, Trebuie înlăturat! Înseamnă că eu am o poziţie…” (...)
•În cadrul aceleiaşi întâlniri din data de 15.01.2013, Petre Daniela i-a adus la cunoştinţă inculpatei Dinu Viorica, faptul că a introdus o cerere de eliberare şi pentru IORDACHE NELU, arestat preventiv într-un dosar penal instrumentat de Direcţia Naţională Anticorupţie („Că-i mai bine aşa, că eu mă duc, că mâine vreau să bag şi cererea pentru Iordache, că sunt …[neinteligibil]… pe el …[neinteligibil]…”), situaţie faţă de care Dinu Viorica nu s-a plasat pe poziţia exprimării unui refuz de implicare a sa în derularea unor eventuale intervenţii, ci a afirmat doar că un asemenea demers nu poate avea succes („La recurs nu ştiu, n-ai nici o şansă. Pe cuvântul meu! Ştii ce se întâmplă? Sunt foarte speriată pentru că e dosar monitorizat din afară…”). De asemenea, Dinu Viorica a motivat că ar fi fost atenţionată că intervenţiile în acest dosar sunt riscante: „…ce mi-au zis ăştia de la Curte”, „Şi au zis să: «Nu te băga, că nu, nu se…[neinteligibil]…»”. (...)
•În cuprinsul discuţiei cu Petre Daniela, inculpata Dinu Viorica şi-a manifestat grija de a nu fi depistată, conştientizând că se află în rândul celor care încalcă legea şi regretând intransigenţa organelor judiciare în raport cu faptele de corupţie: „Păi, nu vezi că nu contează că a venit U.S.L.-ul la putere… Pentru şpagă te leagă”. Pe parcursul conversaţiei cu Petre Daniela, judecătorul Dinu Viorica a reiterat temerile de nu fi depistată, aşa cum a făcut-o şi cu prilejul discuţiei din ziua precedentă: „Da’, dacă asta vine mâine în Bucureşti şi-mi dă banii? Mi-e să nu-mi facă vreun flagrant, băi!”, „Dacă se duce la D.N.A., hm? De ce i-a promis sume aşa de mari?”, „Tre’ să aveţi grijă! Aveţi grijă, că D.N.A.-u’ e în foc continuu!”. (...)
•Avocatul Petre Daniel Costel a confirmat relatările soţiei sale, din cuprinsul întâlnirilor care au avut loc la datele de 15 şi 16 ianuarie 2013, privitor la modul în care Raducan Ileana Alina, avocata lui Nutu (fost Staicu) Dinel, a fost abordată de grefierul Vasilescu Sorin: „Şi zice: «Eu cu Antonela COSTACHE… este şefa mea şi sunt aşa!» şi se duce sus şi coboară, în cinci minute, zice: «Da, am vorbit cu şefa. Se rezolvă. O sută pentru ea şi cincizeci pentru mine»”, „La care asta zice: «Bine! Ok»”.
•Petre Daniel Costel a mai relatat că grefierul Vasilescu Sorin deoarece acesta ar fi lipsit de manierele din codul nescris al celor implicaţi în corupţie: „Doamnă, dacă ştiţi cum vorbeşte de ea!”, „Da. Doamnă, e nebun. I-am zis: «Mă, nu mai număra, mă, tu eşti tâmpit!»”, iar Dinu Viorica a achiesat la aceste aprecieri, argumentând că: „El nu le are cu elementele de cod, că nu ştie ce vremuri, el nu…”, „El e, săracu’, redus rău de tot!”. Totodată, Dinu Viorica şi-a exprimat regretul că nu poate discuta cu colega sa despre acest grefier: „… nu, nu pot să-i spun, pentru că Antonela e o prinţesă…”, „Îl foloseşte pentru tot felul de chestii. Are nevoie s-o ducă cu maşina, s-o…”, „Nu pot să-i spun Antonelei, pentru că dacă are imaginea despre el că, în sfârşit, o ajută şi nu-nţeleg de ce nu …[neinteligibil]…” (...)
•Discuţia cu soţii Petre a dobândit accente critice, în momentul în care interlocutorii au analizat comportamentul judecătorului Costache Antonela Anemary, Dinu Viorica apreciind că „A fost aiurea să ia Antonela jumătatea ta, fiindcă şi l-a pus pe completu’ ei”, iar Petre Daniel Costel a găsit o explicaţie pentru aceasta: „De fomistă! Că nu, eu din ce ştiu e distrusă cu banii, mie îmi plac …[neinteligibil]…”. În final, judecătorul Dinu Viorica a găsit şi „partea bună” a comportamentului colegei sale, gândindu-se că nu va refuza suma de bani pe care urma să o primească: „E cheltuitoare şi nu cred că o să…”. (...)
•Discuţia dintre judecătorul Dinu Viorica şi soţii Petre Daniela şi Petre Daniel Costel abundă în referiri la diverşi judecători, avocaţi şi intermediari implicaţi în acte de corupţie, cei trei interlocutori schimbând informaţii despre cine şi cu cine „lucrează”, dar şi despre judecători care ar fi „prea tâmpiţi” ca „să facă” bani, accentele filozofice ale conversaţiei fiind axate pe aceea că cei care dau şi primesc mită nu fac altceva decât „să mănânce o pâine”. (...)
•Astfel, Petre Daniela a reconfirmat faptul că „S-au luat şaizeci”, însă, din cele sugerate de Dinu Viorica a reieşit necesitatea de a fi oferită o sumă de bani şi pentru judecătorul Sipoteanu Cleopatra Ioana, în calitate de membru al completului de recurs, care urma să judece la termenul din 21.01.2013 dosarul lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Fiind pusă în faţa acestei situaţii, Petre Daniela a abordat-o în termeni de acceptare: „… zece mii lu’ asta, lui Sipoteanca şi mă gândeam ca să rămână şi …[neinteligibil]…”, „Păi, bun, şi să, să spunem că vă mai aduc eu zece mii pentru Ioana, să-i daţi. E OK?”, „Îi dăm zece mii …[neinteligibil]… nu e de ajuns?”. Judecătorul Dinu Viorica a dat curs ofertei primite, susţinând că banii vor ajunge la colega sa, Sipoteanu Cleopatra Ioana: „Să-i mai dau de aici. O să-i spun: «Antonela, uite ia de aici cât crezi tu! Dă-i Ioanei»”. (...)
•În vederea înmânării sumei de 10.000 euro, destinată judecătorului Sipoteanu Cleopatra Ioana, Petre Daniela şi Dinu Viorica au stabilit să se întâlnească a doua zi, 21.01.2013, ora 09:30, în spatele Tribunalului Bucureşti, pe strada pe care se află Banca Feroviară, în apropierea Administraţiei Financiare: „Ne vedem, nu vorbim nimic, o iau înainte şi o cotesc undeva unde-i puţină lume, aveţi geanta pregătită, i-am aruncat şi… Să ştiţi că sunt tot mari, aşa, ca să nu…”. În schimbul sumei de 55.000 de euro, Petre Daniela a subliniat că trebuie dată o soluţie „Să nu bată la ochi!”, adică „Şi daţi-i obligarea de a nu părăsi ţara”. (...)
•Tangenţial discuţiilor mai sus menţionate, Dinu Viorica i-a relatat interlocutoarei sale faptul că grefierul Vasilescu Sorin l-a denigrat pe avocatul Petre Daniel Costel în faţa colegei sale Costache Antonela Anemary: „Mi l-a descris în nişte culori, parcă era din mafia siciliană…”, „Deci, o să-i facă o publicitate negativă, ascultă-mă! Nici nu ştiu, nici nu ştiu cum să fac, să mă creadă pe mine!”. De asemenea, pe parcursul conversaţiei, a reieşit disponibilitatea judecătorului Dinu Viorica de a soluţiona favorabil, în sensul dorit de soţii Petre , şi alte cauze penale, care i-ar fi repartizate în acelaşi mod „aleatoriu”, în discuţie fiind particularizate numele unora dintre părţi. (...)
•Dinu Viorica a manifestat o atitudine înţelegătoare pentru colega sa Sipoteanu Cleopatra Ioana, care ar fi mai „fricoasă”, explicându-i interlocutoarei sale Petre Daniela că „Tu… tu să fii în meseria asta, ştii cum ai fi de fricoasă?”, „Şi eu eram la fel. Până să cunosc…”, „Care sunt adevăratele…”, „… realităţi. Şi până să citesc foarte multe dosare. Exact ca medicii care-şi găsesc boli…”, „Şi mai ales că D.N.A.-u’ e cu ochii pe… toţi.”. (...)
•În seara zilei de 21.01.2013, Dinu Viorica i-a restituit, la locuinţa sa, avocatului Petre Daniel Costel suma de 55.000 euro, dialogul fiind înregistrat audio, conform art. 911 şi urm. C.p.p. Cu prilejul acestei întâlniri, judecătorul Dinu Viorica a oferit mai multe explicaţii pentru faptul că îşi onorase promisiunea, de a soluţiona în mod favorabil recursul formulat de Nutu (fost Staicu) Dinel. Astfel, o primă explicaţie a fost aceea că judecătorul Costache Antonela Anemary ar fi fost „atenţionată” de un avocat Tocan, cu privire la faptul că în penitenciar exista deja zvonul că Nutu (fost Staicu) Dinel va fi eliberat şi că ar fi bine „să aibă grijă”. (...)
•În final, Dinu Viorica a relatat că judecătorului Costache Antonela Anemary i-a fost frică să primească suma de bani oferită, cu titlu de mită, pentru eliberarea lui Nutu (fost Staicu) Dinel, deoarece ar fi a avut coşmaruri: „Şi Antonela: «Nu şi nu» şi că ea a visat urât azi’noapte şi că se ştie în penitenciar şi că-i e frică. Numai aşa o ţinea!”, „I-am şi arătat banii de dimineaţă”. (...)
•În final, judecătorul Dinu Viorica a subliniat că eşecul era oarecum previzibil, în condiţiile în care s-au suprapus două „filiere”, situaţie care contravine unor principii fundamentale de acţiune, respectate cu sfinţenie de către magistraţii corupţi: „Cu cât ştiu mai mulţi, cu atât iese un fâs! Eu ştiu de la fetele astea de la Curte. În momentul în care au venit două pile, nu servesc niciuna”.
•Pe fondul acestor dezvăluiri, Dinu Viorica a accentuat că regretul său cu privire la neputinţa de a fi onorat promisiunea admiterii recursului este cu atât mai mare cu cât „Şi mergea, mergea… motivat aşa de mişto ăsta…”, „Mergea pe termen rezonabil, mergea…”, iar avocatul Petre Daniel Costel a afirmat că soluţia ar fi putut fi dată şi de un judecător care nu ar fi primit mită: „E de pus liber, din picioare, ăsta! Ăsta e de pus liber la un complet fără nimic”. (...)
•Vasilescu Sorin a motivat că a urmat indicaţiile primite de la Costache Antonela Anemary şi, astfel, a venit la Dinu Viorica, pentru a-i solicita sprijinul în vederea înmânării unei sume de bani către judecătorul Bombos Ana Otilia, cu ajutorul judecătorului Terceanu (fostă Teodorovici) Geanina: „Şi mi-a zis ca să vorbim pe scurt cu dumneavoastră, să-i spuneţi lu’ doamna Teodorovici, ca să-i dau eu banu’ …[neinteligibil]… Bombos şi ăsta... doamna Bombos”. Grefierul a relatat că a primit asigurări de la şefa sa că demersul este sigur: „Lu’ Antonela.”, „Şi am întrebat-o: «E sigură? Să nu facem tâmpenie» A zis că: «Da, e sută la sută sigur»”. Se înţelege, din cuprinsul discuţiei, că Vasilescu Sorin ar fi oferit o sumă de bani judecătorului Dinu Viorica: „Şi vroiam să vorbesc cu dumneavoastră, să-i luaţi dumneavoastră... legătura cu doamna… Se poate?”, aceasta din urmă acceptând propunerea primită. (...)
•În totală contradicţie cu cele afirmate la întâlnirile avute anterior, cu soţii Petre , Dinu Viorica a pus eşecul demersurilor de punere în libertate a inculpatului Nutu (fost Staicu) Dinel pe seama avocatei Raducan Ileana Alina care, în mod greşit a apelat la avocatul Petre Daniel Costel, în detrimentul „filierei” Vasilescu Sorin: „Deci, blonda a greşit”, „Nu! E mafiot. E clar [n.n. Petre Dan]”, „... e un escroc”, „Şi proasta aia de nevastă-sa care n-are nicio preocupare”, „Deci, au trei copii. Şi ei trag ca să poa... să trăiască. Şi ei cred că merge aşa cu...”. (.....)
•Întrucât Raducan Ileana Alina era nemulţumită de serviciile lui Petre Daniel Costel, căruia îi remisese anterior suma de 150.000 euro pentru a „rezolva” problema lui Nutu (fost Staicu) Dinel şi care, în pofida neonorării promisiunii făcute, nu a restituit integral suma primită, reţinând pentru sine 62.000 euro, a apelat la „serviciile” lui Vasilescu Sorin. Astfel, Raducan Ileana Alina i-a propus ca, în schimbul sumei de 150.000 euro, să asigure el punerea în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorin a acceptat această propunere, după ce, în prealabil a obţinut acordul preşedintelui Secţiei a II-a penale, în persoana inculpatei Costache Antonela Anemary. Înţelegerea dintre grefier şi preşedintele Secţiei a II-a penale a fost aceea ca Vasilescu Sorin să încaseze suma de 150.000 euro de la mituitori, după care să o împartă între ei, în felul următor: 50.000 euro urmau să fie reţinuţi de către Vasilescu Sorin, iar diferenţa de 100.000 euro trebuia remisă judecătorului Costache Antonela Anemary.
•Ulterior, acestor ultime înţelegeri, privind remiterea sumei de 150.000 euro, Vasilescu Sorin nu a mai fost contactat de către mituitori, iar soluţia Tribunalului Bucureşti a fost aceea de respingere a recursului declarat de inculpatul Nutu (fost Staicu) Dinel. În luna februarie 2013, Raducan Ileana Alina, de această dată însoţită de partenerul său „Bogdan”, a reluat cu insistenţă demersurile de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel. I-a promis lui Vasilescu Sorin suma de 60.000 euro, în schimbul intervenţiei la judecătorii Tribunalului Bucureşti, în vederea punerii în libertate a lui Nutu (fost Staicu) Dinel. Vasilescu Sorina acceptat şi a apelat din nou la Costache Antonela Anemary, care, la rândul său, a apelat la Dinu Viorica, în vederea influenţării deciziei membrilor completului de recurs, în persoanele judecătorului Terceanu Geanina şi Bombos Ana Otilia. Vasilescu Sorin a încasat de la Raducan Ileana Alina şi „Bogdan” suma de 60.000 euro, care a fost împărţită în felul următor: 10.000 euro a păstrat pentru sine, 10.000 euro i-a remis inculpatei Costache Antonela Anemary, iar 40.000 euro inculpatei Dinu Viorica. Vasilescu Sorin a constatat că acest ultim demers de „rezolvare” a problemelor lui Nutu (fost Staicu) Dinel a constituit un succes, din moment ce susnumitul a fost eliberat din starea de arest preventiv.
Nota: Sublinierile din referat apartin redactiei. Precizam ca informatiile de mai sus reprezinta extrase din referatul de arestare intocmit de procurorii DNA si ca toate persoanele mentionate in referat beneficiaza de prezumtia de nevinovatie pana la pronuntarea unei condamnari in instanta.
marți, 19 martie 2013
Superofertă imobiliară pentru partide: sedii de la stat în rate, cu avans 10%. Hrebenciuc: “Nu-s palate. E ici-colo câte o casă, voi îi ziceţi vilă”
Romania trebuie salvata!
de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36
Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.
Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.
Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.
Marile avantaje ale noii legi
Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.
Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.
Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.
Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"
Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.
Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.
"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".
Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax
Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.
În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.
Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"
Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.
Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax
Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".
Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.
În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.
Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu
Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.
“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.
Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax
El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.
„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.
Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax
Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"
Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.
Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax
Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.
Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.
UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.
Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici
Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.
Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.
Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.
PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.
Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.
PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.
de Anca SIMINA, Cristian ANDREI
Publicat la: 17.03.2013 20:00Ultima actualizare: 18.03.2013 11:36
Înainte ca Guvernul să scoată la vânzare casele de protocol ale statului, parlamentarii au luat-o înainte, asigurându-le propriilor partide dreptul de a-şi cumpăra sediile închiriate de la stat prin negociere directă, fără concurenţă. Şi pentru că încercările de a se împrumuta pe la bănci au eşuat în ultimii ani, partidele au primit, printr-o lege promulgată miercuri de preşedintele Traian Băsescu, o alternativă avantajoasă: posibilitatea de a-şi cumpăra sediile în rate, întinse pe trei ani, cu avans de 10%, ocolind creditele.
Legea a fost votată cu o largă majoritate în Camera Deputaţilor - 250 de voturi pentru, deşi avea nevoie doar de 207 pentru a fi adoptată.
Partidele politice au primit, în ultimii 20 de ani, cel puţin pentru sediile centrale, unele dintre cele mai impozante vile din centrul Capitelei în care au stat foarte mulţi ani cu chirii modice. PSD şi PNL s-au instalat în Kiseleff, lângă Arcul de Triumf, PDL pe Aleea Modrogan, în apropiere de sediul Guvernului, PC pe strada Muzeul Zambaccian, UDMR pe Alexandru Puşkin, în cartierul Primăverii. Liderii politici contactaţi de gândul au confirmat interesul partidelor de a-şi cumpăra sediile de la stat, cu atât mai mult în noile condiţii.
Marile avantaje ale noii legi
Noua lege, trecută prin Senat în legistatura trecută şi preluată de noii deputaţi, include, pe lângă primării, şi regiile autonome în lista celor care pot vinde imobilele acum închiriate partidelor. Astfel, sunt puse practic la dispoziţia partidelor politice nu doar sediile mici din teritoriu, luate cu chirie de la primărie, ci şi cele centrale, atribuite prin Regia Autonomă - Administrarea Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Pentru a le achiziţiona, fără licitaţie, partidele au două variante: plata integrală a preţului stabilit de evaluator sau plata în rate, timp de trei ani, cu avans de 10%.
Partidele nu trebuie să caute însă bani şi pentru terenuri. Dacă nu au cu ce să le cumpere la valoarea de piaţă, noua reglementare le oferă varianta concesiunii pe durata existenţei clădirii. Terenurile de pe Kiselleff, Modrogan sau din Primăverii sunt printre cele mai scumpe din Bucureşti.
Dacă până acum exista obligaţia de a nu înstrăina o astfel de proprietate timp de şapte ani, perioada se reduce la trei. Singura condiţie pentru ca actualul chiriaş la stat să devină proprietar este aceea ca spaţiul să fi fost închiriat cel puţin trei luni înainte de vânzare. După publicarea în Monitorul Oficial a noii legi, Guvernul are 30 de zile să reglementeze normele de vânzare.
Preda (PDL): "Unii cred că fac legi pentru ei, dar ajung să le facă pentru aţii"
Legea are ca autori un grup de 9 PDL-işti şi un deputat din partea minorităţilor din care doar doi au fost realeşi în actualul parlament şi numai unul - Mircea Grosaru de la minorităţi - a mai votat favorabil. PDL-ul a depus iniţiativa în 2011, când era la putere şi făcea planuri pentru achiziţionarea sediului filialei Bucureşti, o fostă casă boierească folosită mai ales ca sediu de campanie. Pe atunci, iniţiatorii PDL-işti din care doar Daniel Geantă mai figurează azi ca deputat - includeau şi asociaţiile şi fundaţiile pe lista chiriaşilor favorizaţi, atât Institutul de Studii Popolare cât şi Fundaţia Creştin-Democrată, cele două tink-tank-uri ale partidului stând cu chirie la RA-APPS în sedii centrale.
Între timp, PDL a rămas după campania electorală cu datorii estimate, după unele calcule interne, la 2 milioane de euro. Cert este că la votul din 19 februarie din Camera Deputaţilor Geantă a anunţat că nu îşi mai susţine proiectul, iar PDL-iştii au votat contra. Legea a primit în schimb, voturile actualei puteri (121 de la PSD, 82 de la PNL, 13 de la PC, 13 de la minorităţi), dar şi ale unor "disidenţi" ai opoziţiei - 15 de la UDMR, 4 de la PPDD şi 2 de la PDL. În total, 250 din 325 de voturi.
"Aşa-i în politică. Unii cred că fac legi pentru ei, dar de fapt ajung să le facă pentru alţii", constată prim-vicepreşedintele PDL Cezar Preda care a votat împotrivă întrucât "aşa a decis grupul, în condiţiile în care iniţiatorul nu şi-a mai susţinut propriul proiect". Admite însă avantajul net al partidelor de care inclusiv PDL poate acum profita. "Cred că sunt condiţii avantajoase. Dacă mergi să te împrumuţi la bancă, banca îţi cere garanţii. Ce garanţii să ofere un partid? Este un mare interes peste tot în a cumpăra sediile. Am avut în partid preşedinţi de consilii judeţene, baroni cu bani, care au preferat să stea cu chirie, în timp ce noi ăştilalţi am strâns bani şi le-am cumpărat. Dar dacă stai într-un sediu cu chirie şi vine altul la putere îţi poate rezilia oricând contractul", explică Cezar Preda, în opinia căruia "stabilirea unui patrimoniu clar al partidelor poate crea un cadru transparent şi pentru finanţarea partidelor".
Sediul central al PDL din Aleea Modrogan nr. 1. Sursa foto: Mediafax
Cu toate datoriile din campanie ale PDL, liderul filialei Bucureşti, Adriean Videanu, a reconfirmat pentru gândul interesul partidului pentru a cumpăra clădirea din Modrogan 22, chiar dacă, spune el, valoarea la care ar putea fi scoasă la vânzare nu se cunoaşte încă.
În 2010, Guvernul Boc a trecut vila de la Ministerul de Externe, la care PDL fusese chiriaş 17 ani, la RA-APPS. Prin aceeaşi ordonanţă de urgenţă a scos din evidenţa contabilă jumatate din suprafaţa de 2.000 de metri pătraţi a terenului aferent şi a redus cu 300 de metri pătraţi suprafaţa construită, invocând măsurătorile cadastrale. În felul acesta a scăzut practic şi valoarea de piaţă a clădirii. O procedură similară a fost aplicată şi pentru sediul din Bucureşti al UDMR, de pe strada Alexandru Puskin nr. 5.
Hrebenciuc (PSD): "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central"
Noua formulă aduce şi PSD mai aproape de visul mai vechi de a cumpăra vila din Kiseleff nr 10, evaluată din 2010 la 900.000 de euro, pentru care social-democraţii nu au reuşit însă nicoi până acum să ia uin credit bancar. "Interesul în PSD e mai mare pentru sediul central. E mult zgomot pentru nimic", spune Viorel Hrebenciuc, care a votat la rândul său pentru, conducând chiar şedinţa Camerei în ziua trecerii legii.
Sediul central al PSD de pe Şoseaua Kiseleff. Sursa foto: Mediafax
Deputatul PSD spune însă că "îşi aminteşte vag" de detaliile procesului de vânzare, votând legea cu valul: "Am votat-o dacă tot au vrut colegii, n-am văzut o problemă. Dacă vrem să avem democraţie în România trebuie să şi plătim pentru asta".
Cât despre condiţiile preferenţiale pentru partide, Viorel Hrebenciuc nu vede în asta un chilipir. "Având în vedere că avansul e de 10%, condiţiile sunt similare cu cele ale unui credit bancar. Nu văd un avantaj deosebit. Să nu-şi închipuie lumea acum că sediile partidelor sunt palate. Sunt câte două-trei camere acolo. Sediul central da, e altceva. Dar în provincie nu e mare lucru. E ici colo câte o casă la care îi ziceţi voi vilă", a explicat el pentru gândul.
În mod concret, dacă se păstrează preţul deja stabilit, PSD va putea însă să cumpere sediul din Kiseleff în rate cu avans de 90.000 de euro, fără a se mai împrumuta la bancă.
Sediul central al PNL se află în litigiu. Liberalii caută un alt sediu
Secretarul general al PNL, Eduard Hellvig, a declarat pentru gândul că sediul central al partidului se află în litigiu, fiind revendicat de foştii proprietari.
“La momentul acesta, există un proces de revendicare pe rol pentru clădirea din Aviatorilor. Dacă justiţia va considera că trebuie retrocedat, evident că se pierde sediul din Aviatorilor şi probabil în acel moment vom solicita un nou sediu la RAAPPS”, a spus pentru gândul secretarul general al PNL.
Sediul PNL de lângă Arcul de Triumf din Bucureşti. Sursa foto: Mediafax
El a precizat că, în acest moment, PNL plăteşte lunar pentru ambele sedii o chirie către RAAPPS.
„Dacă sediul din Aviatorilor este în litigiu, sediul din Kiseleff nu este contestat. E prematur să discutăm dacă vom cumpăra sediul din Kiseleff pentru că nu ştim care ar fi suma exactă pentru sediu, dacă avem capacitatea financiară să-l achiziţionăm. Se va face o evaluare”, a precizat Eduard Hellvig.
Sediul central al PNL din Bd. Aviatorilor, aflat în litigiu. Sursa Foto: Mediafax
Constantin (PC): "Suntem interesaţi să cumpărăm"
Mai hotărâţi sunt liderii PC, chiriaşi din 2007 într-o vilă din strada Muzeul Zambaccian, nr 17. “Suntem interesaţi!”, a confirmat pentru gândul preşedintele PC, Daniel Constantin, care spune că "încă nu a fost făcută o evaluare" privind preţul.
Sediul cental al PC. Sursa foto: Mediafax
Cât despre cumpărarea de la stat fără concurent pe piaţă, pentru care inclusiv PC a votat în plen, purtătorul de cuvânt al partidului e convins că "nu va pune probleme". "E o modalitate uzuală pe piaţă. Dreptul de preemţiune nu mi se pare extraordinar cât timp securizăm statul că îşi primeşte banii. Dacă partidul are bani, poate să facă această investiţie. De ce nu?", spune deputatul PC Bogdan Ciucă.
Cumpărarea sediilor a fost o ţintă permanentă şi pentru UDMR. "În principiu, este o idee bună. Dă partidelor posibilitatea să facă întâlniri într-un sediu pus la punct. Nu am discutat despre cumpărare, dar nu excludem acaestă variantă. Noi am cumpărat în ultimii ani sedii în mai multe judeţe acolo unde ne-am permis. Unde nu ne-am permis am rămas cu chirie”, a explicat Peter Kovacs, secretarul general al UDMR.
UDMR are în Bucureşti trei sedii: unul pe str. Dr Lister, în zona Eroilor, cumpărat de Uniune, altul pe str. Silvestru şi cel mai recent închiriat de la RA-APPS - pe str. Puşkin, în apropierea vilelor de protocol Lac2 şi Lac 3.
Partidele chiriaşe la stat. Marii datornici
Dincolo de sediile partidelor parlamentare, RA-APPS a dat sedii bine plasate mai tuturor formaţiunilor politice. Partidul Ecologist Român îşi are cartierul general pe Calea Victoriei, PIN deţine un spaţiu în Piaţa Presei Libere nr 1, UNPR a primit încă de la înfiinţare două sedii ale Regiei, unul în strada Gheorghe Brătianu nr. 7 altul în strada Crângului nr. 11.
Partida Romilor Pro Europa a închiriat un spaţiu în Piaţa Valter Mărăcineanu, lângă Parcul Cişmigiu, P.S.D. „Constantin Titel Petrescu” a primit spaţiu la aceeaşi adresă, Asociaţia Italienilor din România a luat în chirie de la RA-APPS un sediu pe strada Lipscani, Asociaţia Macedonenilor beneficiază de un sediu pe strada Thomas Masarik, iar Uniunea Ucrainienilor din România s-a instalat pe Calea Victoriei.
Partidele nu sunt însă şi cei mai corecţi chiriaşi. Datele guvernului arată că PSD Bucureşti nu şi-a mai plătit chiria de 14 ani. Filiala preluată în 2011 de Ecaterina Andronescu de la Marian Vanghelie are cea mai mare datorie în rândul partidelor - 719.444 de lei, în condiţiile în care chiria lunară este de 4.265 de lei pentru mai bine de 1.300 de metri pătraţi.
PNL Ilfov are 258.099 de lei datorie, echivalentul pe 250 de luni al chiriei de 1.003 lei pe care filiala de partid o are de plătit la RA-APPS. Pe listă se află şi PC, partidul fondat de Dan Voiculescu fiind dator cu 210.352 de lei la stat, chiria pe 8 ani şi jumătate.
Alte datorii apar în dreptul Partidului Ecologist Român - 330.050 de lei, invitat la conciliere cu statul ca şi PIN, fondat de Cozmin Guşă şi de Lavinia Şandru şi restant cu 156.342 de lei.
PDL pe de altă parte are de achitat contravaloarea chiriei pe trei ani (74.953 de lei) pentru filiala Ilfov, preluată de fostul deputat Mircea Marin, cu tot cu datorii, de la Cristache Rădulescu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)