Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Nov 2009
Biroul de Investigatii
În România avem un sistem de Justiţie drăguţ. Atît de drăguţ încît judecătorul Drăguţ îşi face singur comisie de concurs cînd vrea ca el însuşi să rămînă şef. Drăguţ, nu? Să detaliem: pe lîngă că e preşedintele Curţii de Apel Craiova, judecătorul Costel Drăguţ este şi membru al CSM (Consiliul Superior al Magistraturii). În perioada 2 octombrie – 15 decembrie, CSM organizează concursuri pentru ocuparea funcţiilor de şefi în magistratură.
Printre funcţiile astea e şi cea de preşedinte la Curtea de Apel Craiova, unde e şef Drăguţ. Care Drăguţ mai vrea o tură şef. CSM, care organizează concursurile de şefie, alcătuieşte şi comisiile de concurs.
Iar Drăguţ (ca membru CSM), da, da, a participat activ la alcătuirea comisiilor de concurs care-i vor evalua prestaţia lui Drăguţ care vrea să rămînă şef la Curtea de Apel Craiova. Poate ne repetăm, da’ nu-i aşa că acest conflictoi de interese e drăguţ? Da, sigur, Drăguţ avea posibilitatea să se retragă, dar nu a făcut-o. Iar colegii lui din CSM au avut şi ei nesimţirea să nu-i ceară asta. Dar nici nu aveau de ce, la valoarea şi cariera lui, din care amintim: în mai 2006, a fost instalat la şefia Curţii de Apel Craiova fără dureri de cap, după ce unicul său concurent s-a retras din competiţie chiar înainte de prima probă.
Tot în 2006, Drăguţ s-a ales cu o cerere de revocare din funcţie formulată de ministrul Justiţiei de atunci, Monica Macovei. Care, într-o vizită de lucru la Craiova, a descoperit că toate calculatoarele (trimise la Curtea de Apel în programul de informatizare a instanţelor) zăceau în subsol, în loc să fie pe birourile judecătorilor. Deh, să nu ocupe locurile tradiţionale pentru plicuri.
miercuri, 25 noiembrie 2009
Cum ajungi, din plutonier-major, general? Dai 95.000 RON la PD-L
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009
Biroul de Investigatii
În decembrie 2008, Eugen Gheorghe era plutonier-major în rezervă. Acum este general, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a avansat, pe 22 octombrie, la pachet cu Gabi Oprea, Neculai Onţanu şi Anghel Iordănescu. Deci repetăm: într-un an, un plutonier a ajuns general. General! Şi nu, Eugen Gheorghe nu a anihilat o mie de talibani în Afganistan şi nici nu l-a prins pe Bin Laden, ca să merite acum această avansare-minune. Dar are alte calităţi, mult mai profitabile. În primul rînd, e vicepreşedintele filialei PD-L sector 6 şi consilier local la acelaşi sector. În al doilea rînd, este fratele fostului şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, Constantin Gheorghe.
Totuşi, de astfel de avansări nu beneficiază nici măcar post-mortem ofiţerii care îşi pierd viaţa prin teatrele de război.
Cutuma militară prevede ca aceste avansări să fie făcute la propunerea asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, care trebuie să argumenteze meritele şi conduita morală a celui propus, urmînd ca preşedintele să semneze dacă este de acord. În acest caz, însă, propunerea a venit politic, prin Direcţia Management Resurse Umane a Ministerului Apărării. Să vedem, deci, care sînt adevăratele merite incontestabile ale plutonierului.
Spre exemplu, pe 25 noiembrie 2008, a donat în nume personal 10.000 RON la PD-L. Tot în 2008 a donat, prin Spedcom SRL, 25.000 de lei noi, tot la PD-L. În sereleul ăsta, Gheorghe este asociat cu familia Mănescu, adică cu parlamentarul PNL Ramona Mănescu. Donaţiile, însă, nu s-au terminat aici. În 2008, pe cînd plutonierul era director general la Comvam Impex SRL, societatea a donat şi ea 60.000 de lei noi la puşculiţa PD-L. Deci, în total, 95.000 RON contribuţie la partid. Aşa da, astea chiar sînt merite deosebite şi sacrificiu personal.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009
Biroul de Investigatii
În decembrie 2008, Eugen Gheorghe era plutonier-major în rezervă. Acum este general, după ce preşedintele Traian Băsescu l-a avansat, pe 22 octombrie, la pachet cu Gabi Oprea, Neculai Onţanu şi Anghel Iordănescu. Deci repetăm: într-un an, un plutonier a ajuns general. General! Şi nu, Eugen Gheorghe nu a anihilat o mie de talibani în Afganistan şi nici nu l-a prins pe Bin Laden, ca să merite acum această avansare-minune. Dar are alte calităţi, mult mai profitabile. În primul rînd, e vicepreşedintele filialei PD-L sector 6 şi consilier local la acelaşi sector. În al doilea rînd, este fratele fostului şef al Statului Major al Forţelor Aeriene, Constantin Gheorghe.
Totuşi, de astfel de avansări nu beneficiază nici măcar post-mortem ofiţerii care îşi pierd viaţa prin teatrele de război.
Cutuma militară prevede ca aceste avansări să fie făcute la propunerea asociaţiilor cadrelor militare în rezervă şi în retragere, care trebuie să argumenteze meritele şi conduita morală a celui propus, urmînd ca preşedintele să semneze dacă este de acord. În acest caz, însă, propunerea a venit politic, prin Direcţia Management Resurse Umane a Ministerului Apărării. Să vedem, deci, care sînt adevăratele merite incontestabile ale plutonierului.
Spre exemplu, pe 25 noiembrie 2008, a donat în nume personal 10.000 RON la PD-L. Tot în 2008 a donat, prin Spedcom SRL, 25.000 de lei noi, tot la PD-L. În sereleul ăsta, Gheorghe este asociat cu familia Mănescu, adică cu parlamentarul PNL Ramona Mănescu. Donaţiile, însă, nu s-au terminat aici. În 2008, pe cînd plutonierul era director general la Comvam Impex SRL, societatea a donat şi ea 60.000 de lei noi la puşculiţa PD-L. Deci, în total, 95.000 RON contribuţie la partid. Aşa da, astea chiar sînt merite deosebite şi sacrificiu personal.
Cît a costat şi de ce a fost ilegal afişajul electoral al primilor patru candidaţi
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
24 Nov 2009
Mircea Toma
Aflarea scorului fraudei electorale nu este o sarcina uşoară pentru cine şi-ar propune să investigheze sistematic fenomenul. Nu există în România nici o instituţie care să dispună în acelaşi timp de capacitatea şi de credibilitatea unei întreprinderi de asemenea proporţii. Ministerul de Interne stă binişor la resurse, dar este condus de un membru de partid interesat electoral; Biroul Electoral Central poate înregistra doar ceea ce i se raportează; organizaţiile neguvernamentale au resurse pentru monitorizări parcelare iar, sub aspectul credibilităţii, o mare parte dintre acestea apar meteoric doar pentru a eroda credibilitatea celor care au reuşit, de-a lungul anilor, să atingă un nivel considerabil de încredere.
Vestea bună ar fi că există instrumente metodologice care permit estimări ale situaţiei în ansamblul ei. Singura problemă este că asemenea argumente, fundamentate statistic, nu au valoare juridică.
Pornind de la ideea că nu trebuie să mănânci tot porcul ca să faci trichineloză,
Asociaţia Pro Democraţia (APD) a monitorizat un eşantion din campania electorală afişată în stradă. Mai exact, ceea ce publicitarii numesc "outdoor": bannere, mash-uri şi alte obiecte destinate să ne zâmbească cu meclele candidaţilor. Au ales un număr de 12 oraşe, plus cele şase sectoare ale Bucureştiului. Monitorizarea publicităţii de acest gen permite estimarea chetuielilor de campanie ale partidelor şi măsura în care sumele tocate în campanie se încadrează în volumul plafonat de lege.
Careul de graşi în cont
1. Prima mare constatare este că nu toţi candidaţii şi-au permis outdoor: în 99,82% din afişajul stradal monitorizat – 2.830 de panouri, afişe etc. - ne privesc doar Crin Antonescu, Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Sorin Oprescu.
Băse a cîştigat detaşat la afişat
2. La competiţia stradală, în primul tur, marele câştigător este Traian Băsescu cu 42,23% din totalul afişajului; locul doi, normal, este ocupat de Mircea Geoană cu 28,83%, iar Crin Antonescu şi Sorin Oprescu urmează cu 14,84% şi, respectiv, 13,92%.
Referendum şi referendume
3. Pentru acurateţe, numărul total al panourilor în care apare Traian Băsescu trebuie să fie împărţit la doi, pentru că aproximativ 50% dintre panouri au fost dedicate aşa zisului referendum ("De ce le e frică nu scapă")
Geoană, cîştigător cu 34%
4. APD a estimat cheltuielile făcute de candidaţi - incluzînd costurile de imprimare şi chiria pentru expunere. Suma totală, pentru toate cele 2.830 de panouri afişe etc. este estimată la nivelul de 744.000 euro. La nivelul fiecărui candidat, procentul cheltuielilor a fost distribuit cam aşa: Crin Antonescu - 28%; Traian Băsescu - 28%; Mircea Geoană: 34%; Sorin Oprescu - 10%
Toate afişele electorale sînt ilegale
5. Din punctul de vedere al respectării legilor, toţi candidaţii sunt nesimţiţi. Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor prevede, la articolul 29, aliniatele a şi b, obligativitatea de a înscrie pe materialele de propagandă identităţile agentului economic care le-a tipărit şi partidul sau alianţa care le-a comandat. Niciuna dintre informaţiile prevăzute de lege nu se regăseşte pe materialele monitorizate. Conform legii, fapta este considerată a fi contravenţie şi ar trebui să fie amendată cu 5.000 – 25.000 de lei. Legea este, însă, isteţ concepută pentru că nu prevede dacă amenda se aplică pentru fiecare afiş/banner etc. aflat în afara legii sau pentru toate la un loc.
Din această evaluare se poate considera că toţi cei patru candidaţi sunt dispuşi să încalce legea cu scopuri electorale. Constatarea nu este o surpriză, monitorizările făcute de APD privind fondurile cheltuite în campanii electorale anterioare au demonstrat depăşiri importante ale plafoanelor legale. Niciodată sesizările nu au produs efecte. Aşteptăm excepţia.
Catavencu.ro
24 Nov 2009
Mircea Toma
Aflarea scorului fraudei electorale nu este o sarcina uşoară pentru cine şi-ar propune să investigheze sistematic fenomenul. Nu există în România nici o instituţie care să dispună în acelaşi timp de capacitatea şi de credibilitatea unei întreprinderi de asemenea proporţii. Ministerul de Interne stă binişor la resurse, dar este condus de un membru de partid interesat electoral; Biroul Electoral Central poate înregistra doar ceea ce i se raportează; organizaţiile neguvernamentale au resurse pentru monitorizări parcelare iar, sub aspectul credibilităţii, o mare parte dintre acestea apar meteoric doar pentru a eroda credibilitatea celor care au reuşit, de-a lungul anilor, să atingă un nivel considerabil de încredere.
Vestea bună ar fi că există instrumente metodologice care permit estimări ale situaţiei în ansamblul ei. Singura problemă este că asemenea argumente, fundamentate statistic, nu au valoare juridică.
Pornind de la ideea că nu trebuie să mănânci tot porcul ca să faci trichineloză,
Asociaţia Pro Democraţia (APD) a monitorizat un eşantion din campania electorală afişată în stradă. Mai exact, ceea ce publicitarii numesc "outdoor": bannere, mash-uri şi alte obiecte destinate să ne zâmbească cu meclele candidaţilor. Au ales un număr de 12 oraşe, plus cele şase sectoare ale Bucureştiului. Monitorizarea publicităţii de acest gen permite estimarea chetuielilor de campanie ale partidelor şi măsura în care sumele tocate în campanie se încadrează în volumul plafonat de lege.
Careul de graşi în cont
1. Prima mare constatare este că nu toţi candidaţii şi-au permis outdoor: în 99,82% din afişajul stradal monitorizat – 2.830 de panouri, afişe etc. - ne privesc doar Crin Antonescu, Traian Băsescu, Mircea Geoană şi Sorin Oprescu.
Băse a cîştigat detaşat la afişat
2. La competiţia stradală, în primul tur, marele câştigător este Traian Băsescu cu 42,23% din totalul afişajului; locul doi, normal, este ocupat de Mircea Geoană cu 28,83%, iar Crin Antonescu şi Sorin Oprescu urmează cu 14,84% şi, respectiv, 13,92%.
Referendum şi referendume
3. Pentru acurateţe, numărul total al panourilor în care apare Traian Băsescu trebuie să fie împărţit la doi, pentru că aproximativ 50% dintre panouri au fost dedicate aşa zisului referendum ("De ce le e frică nu scapă")
Geoană, cîştigător cu 34%
4. APD a estimat cheltuielile făcute de candidaţi - incluzînd costurile de imprimare şi chiria pentru expunere. Suma totală, pentru toate cele 2.830 de panouri afişe etc. este estimată la nivelul de 744.000 euro. La nivelul fiecărui candidat, procentul cheltuielilor a fost distribuit cam aşa: Crin Antonescu - 28%; Traian Băsescu - 28%; Mircea Geoană: 34%; Sorin Oprescu - 10%
Toate afişele electorale sînt ilegale
5. Din punctul de vedere al respectării legilor, toţi candidaţii sunt nesimţiţi. Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor prevede, la articolul 29, aliniatele a şi b, obligativitatea de a înscrie pe materialele de propagandă identităţile agentului economic care le-a tipărit şi partidul sau alianţa care le-a comandat. Niciuna dintre informaţiile prevăzute de lege nu se regăseşte pe materialele monitorizate. Conform legii, fapta este considerată a fi contravenţie şi ar trebui să fie amendată cu 5.000 – 25.000 de lei. Legea este, însă, isteţ concepută pentru că nu prevede dacă amenda se aplică pentru fiecare afiş/banner etc. aflat în afara legii sau pentru toate la un loc.
Din această evaluare se poate considera că toţi cei patru candidaţi sunt dispuşi să încalce legea cu scopuri electorale. Constatarea nu este o surpriză, monitorizările făcute de APD privind fondurile cheltuite în campanii electorale anterioare au demonstrat depăşiri importante ale plafoanelor legale. Niciodată sesizările nu au produs efecte. Aşteptăm excepţia.
Baronii locali ai PSD şi PD-L, asfalt electoral de 55 de milioane de euro
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009
Silviu Apostol
De la 1 octombrie pînă în prezent, deci în campania electorală, mai multe consilii judeţene au încheiat contracte pentru reabilitări de drumuri. Nota de plată: 55 de milioane de euro. Firmele care au primit contractele sînt controlate de oameni politici, de rude şi prieteni ai acestora sau, pur şi simplu, de donatori la partid. Din cele 55 de milioane de euro, cea mai mare parte a sumei, aproximativ 49,5 milioane, a fost atribuită de consiliile conduse de PSD, iar restul de cele controlate de PD-L
De la Dragnea, pentru prietenul lui, tot banul Teleormanului
În Teleorman au loc cele mai simple licitaţii pentru lucrări de drumuri.
Orice s-ar întîmpla, numele firmei cîştigătoare este Tel Drum. Explicaţia stă-n faptul că firma de construcţii este controlată de un prieten foarte bun al baronului pesedist Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. În ultimele trei săptămîni, Tel Drum a primit alte trei contracte în valoare de 30,4 milioane de euro. Cel mai mare dintre cele trei va băga în conturile firmei 24 de milioane de euro pentru „lucrări şi servicii de întreţinere multianuală 2009-2012 pentru drumurile judeţene“.
Conţac a trădat PSD şi a primit cadou de la PD-L 5 milioane de euro
La Botoşani, CJ-ul condus de PD-L (prin preşedintele Mihai Tabuleac) arată dovezi nepreţuite de recunoştinţă trădătorilor de partid. În octombrie şi noiembrie, Transporturi Auto SA, firma la care este asociat fiul lui Constantin Conţac, a cîştigat contracte de 5,5 milioane de euro. Pînă în 2009, Conţac-tatăl a fost şeful CJ Botoşani şi lider al organizaţiei judeţene a PSD. Conţac a fost exclus din partid, a pierdut funcţia de la CJ, dar s-a repliat ca susţinător al lui Traian Băsescu.
De la Oprişan, milioane fără număr
Din 9 octombrie pînă în prezent, în Bacău şi Vrancea s-au atribuit contracte de 7,2 milioane de euro societăţilor Roman Impex Prest, Sotirex şi Vega ’93. Primele două sînt controlate de Victor Roman, consilier judeţean PSD în Vrancea. Roman Impex Prest a primit de la CJ Bacău un contract de 2,5 milioane de euro pe 15 octombrie. Consiliul de la Bacău este condus de Dragoş Benea de la PSD, fost şofer al baronului Dumitru Sechelariu. Cealaltă societate controlată de Roman, Sotirex, a primit şi ea un contract de la CJ-ul lui Oprişan, de 1,5 milioane de euro. Vega ’93 este cea despre care Academia Caţavencu v-a arătat că i-a construit o vilă pe faleza Dunării lui Dan Nica, fostul ministru de Interne. Vega a primit de la baronul Oprişan un contract de 3,23 milioane de euro pentru reabilitarea a şapte kilometri de drumuri judeţene.
Oltul, Vîlcea şi Prahova sar şi ele cu loveaua
Continuăm cu Olt, Vîlcea şi Prahova, judeţe în care CJ-urile controlate de PSD au dat contracte de aproximativ 11,5 milioane de euro. De la CJ Olt, T Dancor Romconstruct a primit în luna noiembrie contracte de 7 milioane de euro pentru reparaţia unor drumuri din judeţ. În primul rînd, preşedintele CJ Olt este pesedistul Paul Stănescu. În al doilea rînd, Dan Ciocan, fratele patronului Dancor (Cornel Ciocan), este consilier judeţean de Olt din partea PSD. Înainte să-şi mute afacerile în Olt, fraţii Ciocan au fost preferaţii lui Marean Vanghelie, care a umplut sectorul 5 al Capitalei cu asfaltul lor. În Vîlcea, norocoasa cîştigătoare a licitaţiei pentru modernizarea a şase kilometri din DJ 676A – lucrări de aproape un milion de euro – este Ghecon Construct. Atribuirea a avut loc pe 26 octombrie.
Acţionar la Ghecon este Constantin Mazilu, deputat PSD de Vîlcea. Consiliul Judeţean Vîlcea e condus de pesedistul Ion Cîlea, care este şi preşedintele organizaţiei PSD Vîlcea. În Prahova, banii de asfaltări au mers la Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti, care a cîştigat licitaţia pentru lărgirea DJ 101 D la patru benzi de circulaţie, contract de 3,35 milioane de euro. În 2008, SCT a realizat o investiţie deosebită: a donat 10.000 de lei la PSD, care conduce CJ-ul prin Mircea Cosma, preşedintele PSD Prahova.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 25 Nov 2009
Silviu Apostol
De la 1 octombrie pînă în prezent, deci în campania electorală, mai multe consilii judeţene au încheiat contracte pentru reabilitări de drumuri. Nota de plată: 55 de milioane de euro. Firmele care au primit contractele sînt controlate de oameni politici, de rude şi prieteni ai acestora sau, pur şi simplu, de donatori la partid. Din cele 55 de milioane de euro, cea mai mare parte a sumei, aproximativ 49,5 milioane, a fost atribuită de consiliile conduse de PSD, iar restul de cele controlate de PD-L
De la Dragnea, pentru prietenul lui, tot banul Teleormanului
În Teleorman au loc cele mai simple licitaţii pentru lucrări de drumuri.
Orice s-ar întîmpla, numele firmei cîştigătoare este Tel Drum. Explicaţia stă-n faptul că firma de construcţii este controlată de un prieten foarte bun al baronului pesedist Liviu Dragnea, preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman. În ultimele trei săptămîni, Tel Drum a primit alte trei contracte în valoare de 30,4 milioane de euro. Cel mai mare dintre cele trei va băga în conturile firmei 24 de milioane de euro pentru „lucrări şi servicii de întreţinere multianuală 2009-2012 pentru drumurile judeţene“.
Conţac a trădat PSD şi a primit cadou de la PD-L 5 milioane de euro
La Botoşani, CJ-ul condus de PD-L (prin preşedintele Mihai Tabuleac) arată dovezi nepreţuite de recunoştinţă trădătorilor de partid. În octombrie şi noiembrie, Transporturi Auto SA, firma la care este asociat fiul lui Constantin Conţac, a cîştigat contracte de 5,5 milioane de euro. Pînă în 2009, Conţac-tatăl a fost şeful CJ Botoşani şi lider al organizaţiei judeţene a PSD. Conţac a fost exclus din partid, a pierdut funcţia de la CJ, dar s-a repliat ca susţinător al lui Traian Băsescu.
De la Oprişan, milioane fără număr
Din 9 octombrie pînă în prezent, în Bacău şi Vrancea s-au atribuit contracte de 7,2 milioane de euro societăţilor Roman Impex Prest, Sotirex şi Vega ’93. Primele două sînt controlate de Victor Roman, consilier judeţean PSD în Vrancea. Roman Impex Prest a primit de la CJ Bacău un contract de 2,5 milioane de euro pe 15 octombrie. Consiliul de la Bacău este condus de Dragoş Benea de la PSD, fost şofer al baronului Dumitru Sechelariu. Cealaltă societate controlată de Roman, Sotirex, a primit şi ea un contract de la CJ-ul lui Oprişan, de 1,5 milioane de euro. Vega ’93 este cea despre care Academia Caţavencu v-a arătat că i-a construit o vilă pe faleza Dunării lui Dan Nica, fostul ministru de Interne. Vega a primit de la baronul Oprişan un contract de 3,23 milioane de euro pentru reabilitarea a şapte kilometri de drumuri judeţene.
Oltul, Vîlcea şi Prahova sar şi ele cu loveaua
Continuăm cu Olt, Vîlcea şi Prahova, judeţe în care CJ-urile controlate de PSD au dat contracte de aproximativ 11,5 milioane de euro. De la CJ Olt, T Dancor Romconstruct a primit în luna noiembrie contracte de 7 milioane de euro pentru reparaţia unor drumuri din judeţ. În primul rînd, preşedintele CJ Olt este pesedistul Paul Stănescu. În al doilea rînd, Dan Ciocan, fratele patronului Dancor (Cornel Ciocan), este consilier judeţean de Olt din partea PSD. Înainte să-şi mute afacerile în Olt, fraţii Ciocan au fost preferaţii lui Marean Vanghelie, care a umplut sectorul 5 al Capitalei cu asfaltul lor. În Vîlcea, norocoasa cîştigătoare a licitaţiei pentru modernizarea a şase kilometri din DJ 676A – lucrări de aproape un milion de euro – este Ghecon Construct. Atribuirea a avut loc pe 26 octombrie.
Acţionar la Ghecon este Constantin Mazilu, deputat PSD de Vîlcea. Consiliul Judeţean Vîlcea e condus de pesedistul Ion Cîlea, care este şi preşedintele organizaţiei PSD Vîlcea. În Prahova, banii de asfaltări au mers la Societatea de Construcţii în Transporturi Bucureşti, care a cîştigat licitaţia pentru lărgirea DJ 101 D la patru benzi de circulaţie, contract de 3,35 milioane de euro. În 2008, SCT a realizat o investiţie deosebită: a donat 10.000 de lei la PSD, care conduce CJ-ul prin Mircea Cosma, preşedintele PSD Prahova.
Lapte cu larve in programul "Laptele si Cornul"
Romania trebuie salvata!
Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului (CJPC) Cluj a amendat firma Dorna care distribuie laptele in toate scolile din judetul Cluj, dupa ce au fost gasite cutii cu larve si musculite.
Potrivit comisarului sef al CJPC Cluj, Mircea Radu, sesizarea sapte cutii cu lapte stricat a venit din partea unui profesor al Liceului de Muzica din Cluj-Napoca, insa la un control mai amplu in depozitele societatii au fost gasite 100 de cutii a 200 de ml de lapte, in aceeasi stare de degradare, relateaza NewsIn.
"Am fost sesizati de catre profesorii Liceului de Muzica din Cluj-Napoca cu privire la existenta unor cutii de lapte primite de la producatorul Dorna, care prezentau larve si musculite. Din unele cutii se varsase laptele si au fost duse asa pentru a fi distribuite elevilor. In depozitele societatii s-a descoperit un lot de 100 de astfel de cutii de lapte, care a fost retras de la consum. A fost aplicata, marti, o amenda de 10.000 de lei pentru societatea Dorna, urmand sa se verifice in continuare modul de distribuire a laptelui pentru elevi", a declarat Radu.
Explicatia data de conducerea CJPC pentru starea cutiilor de lapte este ca ambalajul a fost deteriorat in timpul transportului.
Inspectorii pentru protectia consumatorului clujeni au mai amendat si firma Boromir, care distribuie cornul in cadrul programului "Laptele si Cornul", pentru o parte din scolile clujene. Amenda, tot in cuantum de 10.000 de lei, a fost data la inceputul lunii noiembrie, deoarece societatea a vrut sa distribuie elevilor cornuri tari.
"Atragem atentia profesorilor si Inspectoratului Scolar Judetean Cluj cand exista cazuri de alimente degradate in cadrul programului Laptele si Cornul sa ne anunte si pe noi", a subliniat comisarul sef al CJPC.
Publicat: astazi
9am.ro
Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorului (CJPC) Cluj a amendat firma Dorna care distribuie laptele in toate scolile din judetul Cluj, dupa ce au fost gasite cutii cu larve si musculite.
Potrivit comisarului sef al CJPC Cluj, Mircea Radu, sesizarea sapte cutii cu lapte stricat a venit din partea unui profesor al Liceului de Muzica din Cluj-Napoca, insa la un control mai amplu in depozitele societatii au fost gasite 100 de cutii a 200 de ml de lapte, in aceeasi stare de degradare, relateaza NewsIn.
"Am fost sesizati de catre profesorii Liceului de Muzica din Cluj-Napoca cu privire la existenta unor cutii de lapte primite de la producatorul Dorna, care prezentau larve si musculite. Din unele cutii se varsase laptele si au fost duse asa pentru a fi distribuite elevilor. In depozitele societatii s-a descoperit un lot de 100 de astfel de cutii de lapte, care a fost retras de la consum. A fost aplicata, marti, o amenda de 10.000 de lei pentru societatea Dorna, urmand sa se verifice in continuare modul de distribuire a laptelui pentru elevi", a declarat Radu.
Explicatia data de conducerea CJPC pentru starea cutiilor de lapte este ca ambalajul a fost deteriorat in timpul transportului.
Inspectorii pentru protectia consumatorului clujeni au mai amendat si firma Boromir, care distribuie cornul in cadrul programului "Laptele si Cornul", pentru o parte din scolile clujene. Amenda, tot in cuantum de 10.000 de lei, a fost data la inceputul lunii noiembrie, deoarece societatea a vrut sa distribuie elevilor cornuri tari.
"Atragem atentia profesorilor si Inspectoratului Scolar Judetean Cluj cand exista cazuri de alimente degradate in cadrul programului Laptele si Cornul sa ne anunte si pe noi", a subliniat comisarul sef al CJPC.
Publicat: astazi
9am.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)