Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
21 Iul 2009 Cristian Oprea
Palatul Cotroceni a decis să cumpere, pentru biserica din incintă, o serie de 10 obiecte de cult. Decizia acestei achiziţii a venit după ce guvernul Boc a trecut în proprietatea Administraţiei Prezidenţiale alte câteva zeci de obiecte similare.
Administraţia Prezidenţială a declanşat, marţi - prin portalul e-licitaţie.ro -, procedurile de achiziţie a noii catapetesme precum şi a mai multor obiecte de cult. Interesant de remarcat este faptul că procedurile de licitaţie sunt declanşate de Palatul Cotroceni cu mai puţin de o lună înainte de preconizata târnosire a sfântului lăcaş, pe 15 august de Sfânta Maria Mare (Adormirea Maicii Domnului). Această nouă biserică a fost reconstruită pe amplasamentul vechii biserici a Mănăstirii Cotroceni, care a fost demolată sub dictatura comunistă a lui Nicolae Ceauşescu.
Anterior licitaţiei, şi alte obiecte de cult au ajuns în inventarul Administraţiei Prezidenţiale pentru noua biserică.
Guvernul Emil Boc a transferat către Administraţia Prezidenţială - în luna februarie a.c. - mai multe obiecte de cult aflate în patrimoniul Muzeului Naţional de Artă. Aceste obiecte s-au aflat în vechea biserică, numai că după demolare au fost trimise spre păstrare la Muzeul Naţional de Artă. Printre obiectele trecute „în proprietatea Administraţiei Prezidenţiale“ s-au aflat: piese din argint (candele, sfeşnice, potir, chivot, paftale, cădelniţe, anaforniţă, miruitor, cruci), icoane (apostolice, împărăteşti, prăznicare), amvon din lemn sculptat aurit, policandru cu 72 de braţe, sfeşnice din alamă şi strane pentru cărţi.
Potrivit portalului e-licitaţie.ro, citat de agenţia de presă NewsIn, valoarea estimată a contractului de achiziţie pentru cele zece noi obiecte de cult din argint şi aur se ridică la 112.605 lei (27.000 de euro), între acestea numărându-se patru candele, un set de „sfinte vase“, o ferecătură pentru Sfânta Evanghelie, o candelă cu picior pentru Sfânta Masă şi un chivot (miniatura Bisericii Cotroceni). Potrivit caietului de sarcini, în total, obiectele de cult trebuie să aibă 16,88 kilograme de argint şi 125 de grame de aur, termenul de execuţie şi de livrare fiind de şapte zile de la semnarea contractului şi o garanţie de 24 de luni de la predarea obiectelor.
O altă procedură de achiziţie a fost declanşată, fără a fi precizată valoarea estimativă, pentru realizarea unei catapetesme „Memorial Biserica Cotroceni - replică după catapeteasma originală“. Administraţia Prezidenţială mai scrie că „noua catapeteasmă urmează să fie realizată în stilul cantacuzin, păstrându-se tradiţia materialului şi broderia din lemn, alcătuită din motive ornamentale specifice stilului menţionat“.
Un alt contract pe care l-au anunţat Cotrocenii, în valoare de 75.631 de lei (aproximativ 18.000 de euro), se referă la „execuţia a 4 icoane împărăteşti - lucrare de artă realizată prin prestarea de servicii de pictură pe lemn -, replică după icoanele originale de secol XVII, aparţinând fostei Mănăstiri Cotroceni, dar şi la „pictarea pe ambele feţe a crucii de altar“.
Criticul de artă Pavel Şuşară a explicat pentru Cotidianul că suma anunţată de Cotroceni este una „modestă, cu care nu pot cumpăra lucruri de vârf din epocă, ci doar unele decente. La aceşti bani, în orice caz nu pot fi capodopere, aşa cum este vechiul iconostas“. Cotrocenii pot achiziţiona astfel de obiecte, în opinia criticului de artă, din colecţii, de pe piaţa de artă ori din centrele de depozitare de pe lângă protoieriile din ţară. După decizia Guvernului de a transfera la Cotroceni obiectele de cult pentru noua biserică, Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a iniţiat o petiţie online, pe 18 martie, care a obţinut 2.291 de semnături pentru a împiedica acest transfer. Petiţia, adresată Guvernului şi premierului Emil Boc, precizează că „iconostasul bisericii fostei Mănăstiri Cotroceni, databil către 1682, este piesa cea mai importantă din ansamblul ce face obiectul transferului, fiind singurul păstrat din perioada cantacuzină în colecţii publice muzeale“. Specialiştii au avertizat că această piesă rară ar fi fost într-un serios pericol de degradare chiar şi numai cu prilejul transportului, subliniind că în biserica de la Cotroceni nu i s-ar fi putut asigura microclimatul în care este păstrată, acum, la Muzeul Naţional de Artă.
Cotidianul s-a alăturat campaniei somităţilor din domeniul culturii şi a reuşit să oprească transferarea catapetesmei la Cotroceni.
miercuri, 22 iulie 2009
Alistar a fost doborît la Parchet!
Romania trebuie salvata!
Academia Catavencu
21 Iul 2009 | Biroul de Investigatii
Chiar nu ne-am propus să vă plictisim toată vara cu noi detalii din viaţa celui care se vrea părintele transparenţei în România, numitul Alistar Teodor - Victor. Dar se întîmplă că detaliile astea au fost trimise spre cercetare la Parchet, deci o sa fie o vară fierbinte. Banda, vă rog!
Declar că nu declar nimic de avere
Iată, de exemplu, ce spune ANI (instituţia care l-a trimis pe marele oengist la Parchet): “Teodor - Victor Alistar nu a respectat, în calitate de funcţionar public, obligaţia legală de declarare a averii şi a intereselor (...), deoarece a completat şi depus declaraţia de avere şi declaraţia de interese doar la data de 03.06.2009, după încetarea activităţii sale în cadrul ANFP (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici), la data de 01.03.2009.” Plus că, şi aici completăm noi, Alistar a depus acele documente doar pentru că am trimis noi o solicitare la ANFP, solicitare în care întrebam de sănătatea documentelor depuse au ba.
Mic papagal local cu aere internaţionale
La începutul lui iulie (pe 2, respectiv 3 iulie), ANI a trimis nişte plicuri voluminoase pe adresa lui Victoraş. Documentele trimise îl înştiinţează pe domnul avocat că a fost declanşată procedura de verificare a respectării dispoziţiilor legale referitoare la conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor. Adică nişte angajaţi ai ANI, curioşi din fire, s-au apucat să scormonească prin documentele lui Alistar, pitite care pe unde.
Concluziile trase nu sînt taman în favoarea directoraşului de la Transparency International (TI) România. În primul rînd, Alistar s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 23.01.2007 – 01.03.2009, perioadă în care a fost avocat definitiv în Baroul Bucureşti, şi purtător de cuvînt – suspendat, ce-i drept - la ANFP. Plus că ANI certifică: Alistar nu a avut nici un suport legal atunci cînd s-a suspendat din funcţia deţinută la ANFP şi asta deoarece nu putea să fie şi suspendat pe hîrtie şi în funcţie la TI.
O altă acuză adusă lui Victor este cea de infracţiune în fals în declaraţii. Şi asta deoarece, spune ANI, directoraşul de la TI a minţit atunci cînd a obţinut suspendarea de la ANFP, “aceste aprobări (suspendări repetate din funcţia deţinută la ANFP - n.r) le putea obţine doar dacă Asociaţia Română pentru Transparenţă ar fi avut statutul juridic de organism sau instituţie internaţională, ori de filială a unei astfel de entităţi. Faţă de acest aspect numai organele judiciare au competenţa de a se pronunţa.”
Alistar, Codru şi Prună se visau deja pe lună
Cei care l-au ajutat pe Alistar să depună documente trunchiate pentru a obţine prelungirea suspendării de la ANFP sînt acuzaţi de fals în declaraţii. Astfel, Codru Vrabie şi Raluca Alexandrina Prună, fost preşedinte, respectiv fost director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă, au emis nişte documente false, zice ANI. Care a sesizat Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti. Şi se vor întîlni toţi trei – Alistar, Codru şi Prună - , ca să dea cu subsemnatul la Parchet. Vor stabili ei între ei care, cît şi cum a instigat la fals intelectual. Deocamdată, acuzat este doar Victoraş. De asemenea, a fost sesizat şi Baroul Bucureşti, pentru a lua măsurile necesare exercitării disciplinare împotriva avocatului Alistar. Şi asta deoarece la art. 14, litera a) din Lgea 51/1995 se menţionează clar că: “exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decît cea de avocat.”
Acuzaţiile ANI de fals în declaraţii şi incompatibilitate la adresa lui Victor – Teodor Alistar sînt argumentate cu următoarele litere de lege. Astfel, Art.94, alin.2, lit. c) din Legea nr. 161/2003: “funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi remunerate sau neremunerate, în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată.”
Academia Catavencu
21 Iul 2009 | Biroul de Investigatii
Chiar nu ne-am propus să vă plictisim toată vara cu noi detalii din viaţa celui care se vrea părintele transparenţei în România, numitul Alistar Teodor - Victor. Dar se întîmplă că detaliile astea au fost trimise spre cercetare la Parchet, deci o sa fie o vară fierbinte. Banda, vă rog!
Declar că nu declar nimic de avere
Iată, de exemplu, ce spune ANI (instituţia care l-a trimis pe marele oengist la Parchet): “Teodor - Victor Alistar nu a respectat, în calitate de funcţionar public, obligaţia legală de declarare a averii şi a intereselor (...), deoarece a completat şi depus declaraţia de avere şi declaraţia de interese doar la data de 03.06.2009, după încetarea activităţii sale în cadrul ANFP (Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici), la data de 01.03.2009.” Plus că, şi aici completăm noi, Alistar a depus acele documente doar pentru că am trimis noi o solicitare la ANFP, solicitare în care întrebam de sănătatea documentelor depuse au ba.
Mic papagal local cu aere internaţionale
La începutul lui iulie (pe 2, respectiv 3 iulie), ANI a trimis nişte plicuri voluminoase pe adresa lui Victoraş. Documentele trimise îl înştiinţează pe domnul avocat că a fost declanşată procedura de verificare a respectării dispoziţiilor legale referitoare la conflictul de interese şi regimul incompatibilităţilor. Adică nişte angajaţi ai ANI, curioşi din fire, s-au apucat să scormonească prin documentele lui Alistar, pitite care pe unde.
Concluziile trase nu sînt taman în favoarea directoraşului de la Transparency International (TI) România. În primul rînd, Alistar s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 23.01.2007 – 01.03.2009, perioadă în care a fost avocat definitiv în Baroul Bucureşti, şi purtător de cuvînt – suspendat, ce-i drept - la ANFP. Plus că ANI certifică: Alistar nu a avut nici un suport legal atunci cînd s-a suspendat din funcţia deţinută la ANFP şi asta deoarece nu putea să fie şi suspendat pe hîrtie şi în funcţie la TI.
O altă acuză adusă lui Victor este cea de infracţiune în fals în declaraţii. Şi asta deoarece, spune ANI, directoraşul de la TI a minţit atunci cînd a obţinut suspendarea de la ANFP, “aceste aprobări (suspendări repetate din funcţia deţinută la ANFP - n.r) le putea obţine doar dacă Asociaţia Română pentru Transparenţă ar fi avut statutul juridic de organism sau instituţie internaţională, ori de filială a unei astfel de entităţi. Faţă de acest aspect numai organele judiciare au competenţa de a se pronunţa.”
Alistar, Codru şi Prună se visau deja pe lună
Cei care l-au ajutat pe Alistar să depună documente trunchiate pentru a obţine prelungirea suspendării de la ANFP sînt acuzaţi de fals în declaraţii. Astfel, Codru Vrabie şi Raluca Alexandrina Prună, fost preşedinte, respectiv fost director executiv al Asociaţiei Române pentru Transparenţă, au emis nişte documente false, zice ANI. Care a sesizat Parchetul de pe lîngă Judecătoria Sectorului 1, Bucureşti. Şi se vor întîlni toţi trei – Alistar, Codru şi Prună - , ca să dea cu subsemnatul la Parchet. Vor stabili ei între ei care, cît şi cum a instigat la fals intelectual. Deocamdată, acuzat este doar Victoraş. De asemenea, a fost sesizat şi Baroul Bucureşti, pentru a lua măsurile necesare exercitării disciplinare împotriva avocatului Alistar. Şi asta deoarece la art. 14, litera a) din Lgea 51/1995 se menţionează clar că: “exercitarea profesiei de avocat este incompatibilă cu activitatea salarizată în cadrul altor profesii decît cea de avocat.”
Acuzaţiile ANI de fals în declaraţii şi incompatibilitate la adresa lui Victor – Teodor Alistar sînt argumentate cu următoarele litere de lege. Astfel, Art.94, alin.2, lit. c) din Legea nr. 161/2003: “funcţionarii publici nu pot deţine alte funcţii şi nu pot desfăşura alte activităţi remunerate sau neremunerate, în cadrul regiilor autonome, societăţilor comerciale ori în alte unităţi cu scop lucrativ, din sectorul public sau privat, în cadrul unei asociaţii familiale sau ca persoană fizică autorizată.”
Ministresa Plăcintă deţine ilegal funcţia de senator
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
21 Iul 2009 | Alexandru Cristorian
Conform Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor, Capitolul IV – Incompatibilităţi, Interdicţii şi Declaraţii de Interese, calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu următoarele funcţii: a) preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv instituţii de credit, la societăţi de asigurare şi cele financiare, precum şi instituţii publice”.
Doamna ministru Sorina Luminiţa Plăcintă a fost aleasă în Senatul României în 30 noiembrie 2008 şi validată în data de 19 decembrie, acelaşi an, dată la care renunţase deja la posturile de administrator al societăţilor din România, chit că femeia nici măcar nu-şi declarase unele din firme.
Surpriză, însă, la data respectivă, doamna senator era administrator al unei societăţi din Elveţia, Maya Textiles S.A., à Villars-sur-Glâne, CH-217-0137770-9. Firmă care, deloc surprinzător, nici nu apare în vreo declaraţie de avere a ministrei. De altfel, doamna Plăcintă a devenit administrator al respectivei societăţi în martie 1997 şi nu a părăsit postul pînă în data de 25 martie 2009. Adică, la mai bine de trei luni de la confirmarea în postul de senator. Ceea ce, în conformitate cu legea menţionată la începutul textului, ar fi trebui să însemne încetarea mandatului de senator al doamnei ministru.
Pentru că, în termen de 15 zile de la constatarea incompatibilităţii, adică de la validarea în funcţia de senator a doameni Plăcintă, aceasta ar fi trebuit să opteze pentru una din cele două calităţi. Şi, dacă nici după alte 30 de zile nu a optat între mandatul de senator şi cel de administrartor, conducerea Senatului ar fi trebuit să constate încetarea de drept a mandatului doamnei senator.
Catavencu.ro
21 Iul 2009 | Alexandru Cristorian
Conform Legii privind statutul deputaţilor şi senatorilor, Capitolul IV – Incompatibilităţi, Interdicţii şi Declaraţii de Interese, calitatea de deputat sau senator este incompatibilă cu următoarele funcţii: a) preşedinte, vicepreşedinte, director general, director, administrator, membru al consiliului de administraţie sau cenzor la societăţi comerciale, inclusiv instituţii de credit, la societăţi de asigurare şi cele financiare, precum şi instituţii publice”.
Doamna ministru Sorina Luminiţa Plăcintă a fost aleasă în Senatul României în 30 noiembrie 2008 şi validată în data de 19 decembrie, acelaşi an, dată la care renunţase deja la posturile de administrator al societăţilor din România, chit că femeia nici măcar nu-şi declarase unele din firme.
Surpriză, însă, la data respectivă, doamna senator era administrator al unei societăţi din Elveţia, Maya Textiles S.A., à Villars-sur-Glâne, CH-217-0137770-9. Firmă care, deloc surprinzător, nici nu apare în vreo declaraţie de avere a ministrei. De altfel, doamna Plăcintă a devenit administrator al respectivei societăţi în martie 1997 şi nu a părăsit postul pînă în data de 25 martie 2009. Adică, la mai bine de trei luni de la confirmarea în postul de senator. Ceea ce, în conformitate cu legea menţionată la începutul textului, ar fi trebui să însemne încetarea mandatului de senator al doamnei ministru.
Pentru că, în termen de 15 zile de la constatarea incompatibilităţii, adică de la validarea în funcţia de senator a doameni Plăcintă, aceasta ar fi trebuit să opteze pentru una din cele două calităţi. Şi, dacă nici după alte 30 de zile nu a optat între mandatul de senator şi cel de administrartor, conducerea Senatului ar fi trebuit să constate încetarea de drept a mandatului doamnei senator.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)