Romania trebuie salvata!
Percheziţionarea calculatoarelor fostului MTS, blocată din nou
PDL şi UNPR o protejează pe Monica Iacob-Ridzi
Deşi în urmă cu o săptămână se anunţase ferm că în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va fi discutată pe 16 noiembrie solicitarea procurorilor de acceptare a percheziţiei calculatoarelor utilizate în fostul MTS de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi, acest lucru nu s-a întâmplat marţi.
Surpriză de proporţii - dar numai pentru neavizaţi - marţi în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. De pe ordinea de zi au dispărut pur şi simplu dezbaterea şi votarea cererii procurorilor de percheziţionare a calculatorului utilizat de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi în primăvara anului 2009 la MTS. După ce reprezentanţii PNL în comisie au cerut discutarea cazului, vădit încurcat, preşedintele comisiei, Daniel Buda (PDL), a anunţat că subiectul respectiv nu a fost trecut pe ordinea de zi din cauză că Monica Iacob-Ridzi s-ar afla la Viena. Cum însă deputata PDL a depus înscrisuri în ceea ce priveşte poziţia sa, solicitarea procurorilor putea fi discutată. Buda s-a opus şi a supus votului amânarea cu două săptămâni a cazului. La numărarea voturilor a reieşit că 13 deputaţi s-au pronunţat pentru amânare, 12 pentru dezbatere şi unul s-a abţinut. Reprezentanţii Opoziţiei au contestat - fără succes - numărarea voturilor, menţionând că deputatul UDMR Mate Andras Levente nu se afla în sală în momentul votului, deci nu exista posibilitatea ca Puterea să însumeze 13 voturi. De menţionat că urmărirea penală împotriva Monicăi Iacob-Ridzi a fost anterior aprobată de Parlament - este vorba de dosarul privind cheltuielile fantomă pentru evenimentele din 2 mai 2009 -, dar cererea privind percheziţionarea calculatorului zace la comisie de aproape un an. În primă instanţă s-a motivat de către preşedintele comisiei că Ridzi este în concediu prenatal, iar de 6-7 luni se invocă concediul post-natal. Cu toate acestea, Ridzi a fost prezentă în plenul Camerei în ultimele luni la o serie de voturi-cheie pentru PDL, dar Daniel Buda nu a catadicsit să o cheme la comisie.
Amânare şi în cazurile Păsat şi Anastase
La cererea unor deputaţi din arcul guvernamental, tot în şedinţa de marţi a Comisiei juridice s-a amânat cu 30 de zile (!!!) discutarea cererii procurorului general de aprobare a reţinerii preventive a deputatului PDL de Giurgiu, Dan Păsat. S-a invocat de către cei care au cerut amânarea faptul că nu au avut posibilitatea să studieze dosarul. De menţionat că dosarul a zăcut o lună în biroul Robertei Anastase şi abia după ce presa a semnalat acest lucru a fost direcţionat spre Comisia juridică. Tot în şedinţa de marţi s-a cerut discutarea sesizării PNL şi PSD privind încălcarea regulamentului de către preşedinta Camerei, Roberta Anastase, cu ocazia votării Legii pensiilor pe 15 septembrie a.c. Deşi reprezentanţii PNL în comisie au cerut ca dezbaterea să aibă loc în şedinţa de miercuri, preşedintele comisiei a propus amânarea cu o săptămână pentru ca Roberta Anastase să fie înştiinţată şi să se poată prezenta la comisie. O propunere de domeniul absurdului. Sala de şedinţă a Comisiei juridice se află la 12 metri de cabinetul Robertei Anastase. De ce este necesară o săptămână pentru anunţarea Robertei Anastase, doar Daniel Buda poate să explice.
Unde sunt ONG-urile şi "deontologii"?
În legislatura trecută, când au existat o serie de amânări - mai mult sau mai puţin justificate - în aprobarea la comisiile juridice a cererilor procurorilor în dosarele lui Adrian Năstase, Miron Mitrea sau Şerban Mihăilescu, presa pro Cotroceni, ONG-urile din diferite coaliţii mai mult sau mai puţin „curate" şi autoproclamaţii deontologi Mircea Marian, Sabina Fati, Sever Voinescu, Andreea Pora, Sorin Ioniţă, Cristian Ghinea, Radu Moraru, Cristian Pătrăşconiu şi alţii din aceeaşi categorie ţipau ca din gură de şarpe, susţinând că se obstrucţionează justiţia, iar Traian Băsescu şi PDL susţineau că bilele negre din rapoartele de ţară se datorau respectivelor tergiversări din parlament. Acum, în cazurile Ridzi, Păsat şi Anastase, tăcerea este totală din partea celor de mai sus. Nu mai există nici o obstrucţionare a justiţiei.
Publicat Marţi, 16 noiembrie 2010 Lucian Gheorghiu
miercuri, 17 noiembrie 2010
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Romania trebuie salvata!
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Uite cum îşi bat joc de banii noştri! Autorităţile locale bagă milioane de euro în bănci, marcaje şi semne de circulaţie
Romania trebuie salvata!
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)