marți, 13 ianuarie 2009

Asfalt Romanesc!

Licitatiile cu asfalt nu mai pot fi contestate la CNSC, ci doar in justitie, potrivit unei decizii a Guvernului, menita sa urgenteze lucrarile de infrastructura. Procedura este insa greoaie, iar deciziile justitiei se pot dovedi tardive.
Ministrul Berceanu vrea sa dea drumul la lucrari cat mai repede, dar a dat o lege care lasa si portite pentru smecherii.

Licitatiile pentru construirea sau repararea drumurilor, autostrazilor si cailor ferate nu vor mai putea fi contestate la Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC), a decis Guvernul prin OUG nr. 228 publicata pe 5 ianuarie 2009 in Monitorul Oficial. Daca considera ca au pierdut pe nedrept contractele cu asfalt, firmele se vor putea adresa doar Curtii de Apel Bucuresti. Procedura e greoaie si nu le va ajuta prea mult la recastigarea contractelor aranjate. Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura a fost necesara pentru urgentarea proiectelor si din cauza ca CNSC, institutie condusa de Mihai Prisacariu, incepuse sa-si depasesca atributiile.

Vechea procedura pentru licitatiile cu asfalt era prevazuta de ordonanta achizitiilor publice - OUG nr. 34. In cazul in care unul dintre participantii la licitatie se considera nedreptatit de documentatia de participare la licitatie sau de decizia comisiei de licitatie, acesta se putea adresa CNSC, fapt care bloca anuntarea castigatorului pana la pronuntarea unei decizii. Semnarea contractului cu acesta nu putea avea loc decat la zece zile dupa comunicarea rezultatului licitatiei, perioada in care nedreptatitii puteau contesta decizia la CNSC. Alternativ, nemultumitii aveau si calea unei actiuni in justitie la o instanta a Curtii de Apel de pe raza autoritatii contractante. Ordonanta publicata pe 5 ianuarie pastreaza doar a doua cale si prevede ca singura instanta de judecata e cea de la Bucuresti.

Ministrul Transporturilor, Radu Berceanu, spune ca masura va urgenta proiectele de infrastructura ale caror licitatii trenau deseori cu lunile la CNSC. „Acest CNSC incepuse sa imparta lucrari. Consiliul nu se mai marginea sa spuna ca nu s-a respectat nu stiu ce procedura, ci ajunsese sa spuna ca licitatia trebuie castigata de anumite firme. Licitatiile ajunsesera sa fie degeaba, nu mai conta ca aveai pretul cel mai mic“, spune acesta. Ministrul adauga ca prioritatea sa este solutionarea rapida a problemelor de infrastructura de interes national, si nu cea a razboiului unor firme private la CNSC. Berceanu spune ca firmele nemultumite se vor putea adresa, in prima faza, comisiei de licitatie, urmand ca apoi sa isi directioneze cererile catre Curtea de Apel. Intrebat daca totusi este normal ca solutionarea problemelor de credibilitate ale unei institutii sa aiba loc prin ocolirea acesteia, Berceanu a spus ca institutia este oricum in atentia Guvernului si ca in lunile urmatoare sunt asteptate modificari legislative.

Ordonanta are efecte asupra mai multor licitatii blocate in prezent la CNSC ca urmare a contestatiilor depuse de unii dintre regii asfaltului. Acestea privesc contractele de deszapezire a catorva judete din Moldova si nordul Capitalei, precum si modernizarea DN72 intre Gaesti si Targoviste. In opinia ministrului, ordonanta ar trebui sa priveasca si aceste licitatii. „Ar trebui ca CNSC sa le spuna: luati-va hartiile si mergeti cu ele la Curtea de Apel caci aceasta este responsabila. Ordonanta intra in vigoare de la data publicarii ei“.

In timp ce unii juristi explica masura prin nevoia de fluidizare a proiectelor de infrastructura, altii afirma ca prin ciopartirea OUG nr. 34 s-a cautat o cale pentru a se putea acorda unor firme contracte cu drumuri fara multa bataie de cap.




Sursa: Cotidianul, astazi

Banii nostri casa lor!

Peste 240 de senatori si deputati au cerut conducerii Camerei din care fac parte cazare la hotel sau decontarea cazarii in alte spatii.
Pentru hotel au optat peste 170 de "alesi", ceea ce inseamna ca doar factura lunara pentru ca acestia sa stea in Capitala se apropie de 350.000 de euro.

La fel ca in legislatura trecuta, printre cei care au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii se numara si parlamentari cu proprietati in Bucuresti.

La camera deputatilor, la secretarul general Gheorghe Barbu s-au strans peste o suta de cereri de cazare la unul dintre hotelurile de patru stele contractate, in vreme ce alti 66 de deputati au optat pentru decontarea cazarii in alte spatii.

De partea cealalta, la Senat, 74 de "alesi" au preferat sa locuiasca la hotel, iar 12 au facut cerere pentru decontare (printre care pesedistii Petre Daea, Alexandru Mazare si serban Valeca, pedelistii Dorel Jurcan si Alexandru Peres, liberalul Cezar Magureanu si udemeristul Fekete Szabo).. Rezulta ca Parlamentul va plati cazarea la hotel pentru mai mult de 170 de senatori si deputati, ceea ce inseamna, la un tarif de 268 de lei pe noapte (fara TVA si taxa hoteliera), circa 46.000 de lei pe noapte.

Cum "alesilor" li se plateste cazarea pentru sapte zile pe saptamana, chiar daca doua zile sunt dedicate, in teorie, activitatii in circumscriptiile in care au fost alesi, rezulta aproape 1,4 milioane de lei pe luna (echivalentul a aproximativ 350.000 de euro)!


La aceasta suma se adauga cea provenita din decontarea cazarii in alte spatii.



Sursa: Romania Libera, astazi