Romania trebuie salvata!
Daca acest serviciu nu vunctioneaza exact pentru ce a fost creat, este un real pericol public ce vizeaza buna desfasurare a statului de drept.
Pei avem prea multe cazuri de coruptie in sistem.
Dar cel mai grav este ca ei pot folosi acest sistem pentru a opri orice alt candidat care vizeaza schibarea.
Un atac la persoana poate veni orcand la orcine.
joi, 9 iulie 2009
Timofte şi-a luat casă de la SRI cu informaţii din CSAT
Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autori Iulius CEZAR , Razvan POPA
Data: 2 iul 2009
În 2005, fostul şef al SRI a aflat când se vor scoate la vânzare locuinţele de serviciu şi a întrunit comisia care i-a aprobat cumpărarea casei. Apartamentul de lux cu şase camere de pe strada Eminescu a fost cumpărat de Radu Timofte cu 35.000 de euro, deşi preţul pieţei era de 200.000 de euro.
Fostul director al SRI, Radu Timofte (60 de ani), a folosit informaţiile din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru a-şi cumpăra ilegal un apartament de lux în centrul Capitalei.
Rechizitoriul întocmit de DNA prin care Radu Timofte a fost trimis în judecată pentru cumpărarea la un preţ subevaluat a locuinţei de serviciu arată că fostul director al SRI, folosindu-se de poziţia sa, a „premeditat” achiziţia imobilului. Jonglând cu informaţiile din interiorul CSAT, Radu Timofte a pus mâna, în 2005, pe apartamentul din centrul Capitalei, compus din şase camere, dependinţe, boxă şi terasă acoperită. În total – 224 de metri pătraţi, cu o valoare de piaţă de 200.000 de euro. Preţul plătit de Radu Timofte a fost de 35.000 de euro.
Jonglerii cu informaţii de stat
La sfârşitul lui 2004, s-a adoptat legea prin care instituţiile din sistemul de apărare şi securitate naţională vindeau personalului propriu locuinţele de serviciu pe care le administrau. La această lege se lucra din 2003, iar conducerea SRI ştia de prevederile ce urmau să fie adoptate, fiindcă actul normativ fusese elaborat în baza unei hotărâri a CSAT, instituţie din care Radu Timofte făcea parte.
Mai mult, SRI a contribuit chiar la lucrările de elaborare a legii, la nivelul comisiilor de specialitate parlamentare. Pe 14 decembrie 2004, în baza noii legi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care dădea mână liberă SRI la vânzarea de apartamente. Numai că, hotărârea a putut fi aplicată abia după 3 ianuarie 2005, când a fost publicată în Monitorul Oficial.
În acest moment, Radu Timofte a făcut prima greşeală: informat din timp, şeful SRI s-a grăbit să dea un ordin pe instituţie pentru vânzarea locuinţelor de serviciu înainte ca legea să apară în Monitorul Oficial.
Procedură inversă
În ianuarie 2005, Timofte a comis o a doua greşeală, când mai întâi a înfiinţat comisia specială de control al cererilor de cumpărare, pentru ca abia după şapte zile să-şi înregistreze solicitarea de a cumpăra apartamentul de serviciu.
„Rezultă deci că s-a aprobat componenţa comisiei înainte de a exista cererea de solicitare a cumpărării locuinţei”, arată procurorii DNA. Prin această cerere Radu Timofte face şi un fals: declară pe proprie răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru cumpărare, adică nu are în proprietate decât un apartament în care nu poate locui.
Declaraţia lui Radu Timofte, spun procurorii, a fost falsă, întrucât în municipiul Roman soţii Timofte deţineau singuri un apartament cu patru camere. Ceilalţi trei copii ai directorului SRI aveau, fiecare, apartamente în Bucureşti. După ce a reuşit să-şi cumpere locuinţa de serviciu, în 2006, Radu Timofte a emis un ordin SRI prin care a abrogat toate ordinele anterioare referitoare la vânzarea locuinţelor de serviciu.
Timofte: „Am îndeplinit condiţiile legale”
Referitor la acuzaţiile aduse de procurori în rechizitoriu, fostul şef al SRI, Radu Timofte, a declarat pentru „Adevărul”: „Apartamentul l-am luat în condiţii perfect legale şi voi demonstra acest lucru în instanţă. În cadrul SRI existau entităţi specializate care se ocupau de verificarea dosarelor de aprobare a cumpărării locuinţelor de serviciu şi le-am cerut să se respecte legalitatea în acest caz”, susţine Radu Timofte.
„Mi s-a sugerat să nu-l verific pe director”
Locotenent colonelul Ion Tudor, membru în Comisia SRI care a decis vânzarea locuinţei de serviciu către Radu Timofte, le-a declarat procurorilor că i s-a sugerat să nu verifice dacă fostul director SRI îndeplinea condiţiile pentru a i se putea vinde locuinţa de serviciu.
„La începutul anului 2005, am primit ordin să mă deplasez împreună la biroul domnului Ionete Dumitru, consilier al directorului SRI, pentru a verifica şi semna raportul de verificare a îndeplinirii condiţiilor de vânzare a locuinţei de serviciu (…) Mi s-a sugerat să nu efectuez verificări în amănunt, ci doar să mă uit pe actele aflate la dosar.
Ionete Dumitru avea funcţia şi gradul cel mai mare, iar sugestia de a nu face niciun fel de verificări a venit din partea dumnealui. Comisia avea posibilitatea efectuării în detaliu a verificărilor cu privire la îndeplinirea condiţiilor de vânzare a locuinţei de serviciu, însă precizez că nu s-a dorit acest lucru de către conducerea unităţii”, a declarat Ion Tudor în faţa procurorilor
Adevarul
Autori Iulius CEZAR , Razvan POPA
Data: 2 iul 2009
În 2005, fostul şef al SRI a aflat când se vor scoate la vânzare locuinţele de serviciu şi a întrunit comisia care i-a aprobat cumpărarea casei. Apartamentul de lux cu şase camere de pe strada Eminescu a fost cumpărat de Radu Timofte cu 35.000 de euro, deşi preţul pieţei era de 200.000 de euro.
Fostul director al SRI, Radu Timofte (60 de ani), a folosit informaţiile din Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) pentru a-şi cumpăra ilegal un apartament de lux în centrul Capitalei.
Rechizitoriul întocmit de DNA prin care Radu Timofte a fost trimis în judecată pentru cumpărarea la un preţ subevaluat a locuinţei de serviciu arată că fostul director al SRI, folosindu-se de poziţia sa, a „premeditat” achiziţia imobilului. Jonglând cu informaţiile din interiorul CSAT, Radu Timofte a pus mâna, în 2005, pe apartamentul din centrul Capitalei, compus din şase camere, dependinţe, boxă şi terasă acoperită. În total – 224 de metri pătraţi, cu o valoare de piaţă de 200.000 de euro. Preţul plătit de Radu Timofte a fost de 35.000 de euro.
Jonglerii cu informaţii de stat
La sfârşitul lui 2004, s-a adoptat legea prin care instituţiile din sistemul de apărare şi securitate naţională vindeau personalului propriu locuinţele de serviciu pe care le administrau. La această lege se lucra din 2003, iar conducerea SRI ştia de prevederile ce urmau să fie adoptate, fiindcă actul normativ fusese elaborat în baza unei hotărâri a CSAT, instituţie din care Radu Timofte făcea parte.
Mai mult, SRI a contribuit chiar la lucrările de elaborare a legii, la nivelul comisiilor de specialitate parlamentare. Pe 14 decembrie 2004, în baza noii legi, Guvernul a adoptat o hotărâre prin care dădea mână liberă SRI la vânzarea de apartamente. Numai că, hotărârea a putut fi aplicată abia după 3 ianuarie 2005, când a fost publicată în Monitorul Oficial.
În acest moment, Radu Timofte a făcut prima greşeală: informat din timp, şeful SRI s-a grăbit să dea un ordin pe instituţie pentru vânzarea locuinţelor de serviciu înainte ca legea să apară în Monitorul Oficial.
Procedură inversă
În ianuarie 2005, Timofte a comis o a doua greşeală, când mai întâi a înfiinţat comisia specială de control al cererilor de cumpărare, pentru ca abia după şapte zile să-şi înregistreze solicitarea de a cumpăra apartamentul de serviciu.
„Rezultă deci că s-a aprobat componenţa comisiei înainte de a exista cererea de solicitare a cumpărării locuinţei”, arată procurorii DNA. Prin această cerere Radu Timofte face şi un fals: declară pe proprie răspundere că îndeplineşte condiţiile legale pentru cumpărare, adică nu are în proprietate decât un apartament în care nu poate locui.
Declaraţia lui Radu Timofte, spun procurorii, a fost falsă, întrucât în municipiul Roman soţii Timofte deţineau singuri un apartament cu patru camere. Ceilalţi trei copii ai directorului SRI aveau, fiecare, apartamente în Bucureşti. După ce a reuşit să-şi cumpere locuinţa de serviciu, în 2006, Radu Timofte a emis un ordin SRI prin care a abrogat toate ordinele anterioare referitoare la vânzarea locuinţelor de serviciu.
Timofte: „Am îndeplinit condiţiile legale”
Referitor la acuzaţiile aduse de procurori în rechizitoriu, fostul şef al SRI, Radu Timofte, a declarat pentru „Adevărul”: „Apartamentul l-am luat în condiţii perfect legale şi voi demonstra acest lucru în instanţă. În cadrul SRI existau entităţi specializate care se ocupau de verificarea dosarelor de aprobare a cumpărării locuinţelor de serviciu şi le-am cerut să se respecte legalitatea în acest caz”, susţine Radu Timofte.
„Mi s-a sugerat să nu-l verific pe director”
Locotenent colonelul Ion Tudor, membru în Comisia SRI care a decis vânzarea locuinţei de serviciu către Radu Timofte, le-a declarat procurorilor că i s-a sugerat să nu verifice dacă fostul director SRI îndeplinea condiţiile pentru a i se putea vinde locuinţa de serviciu.
„La începutul anului 2005, am primit ordin să mă deplasez împreună la biroul domnului Ionete Dumitru, consilier al directorului SRI, pentru a verifica şi semna raportul de verificare a îndeplinirii condiţiilor de vânzare a locuinţei de serviciu (…) Mi s-a sugerat să nu efectuez verificări în amănunt, ci doar să mă uit pe actele aflate la dosar.
Ionete Dumitru avea funcţia şi gradul cel mai mare, iar sugestia de a nu face niciun fel de verificări a venit din partea dumnealui. Comisia avea posibilitatea efectuării în detaliu a verificărilor cu privire la îndeplinirea condiţiilor de vânzare a locuinţei de serviciu, însă precizez că nu s-a dorit acest lucru de către conducerea unităţii”, a declarat Ion Tudor în faţa procurorilor
SRI îl fila pe Necolaiciuc, iar familia lui Timofte făcea afaceri cu el
Romania trebuie salvata!
Adevarul
Autori Razvan POPA Iulius CEZAR Data: 9 iul 2009
În perioada în care Radu Timofte era la conducerea SRI, fratele acestuia, Ioan Băncilă Timofte, făcea afaceri cu Sînziana Rariţa Necolaiciuc, soţia „hoţului de la CFR“. Radu Timofte spune că, în timpul mandatului său, SRI îl „monitoriza” pe directorul CFR Mihai Necolaiciuc, dar pentru fuga acestuia ar trebui să răspundă Ministerul de Interne.
Ioan Băncilă Timofte (57 de ani), fratele fostului director al Serviciului Român de Informaţii, este de profesie maistru în construcţii. În afaceri a intrat după 1991, când a primit „cupoane“ la societatea Construcţii Feroviare Moldova SA. Mai târziu, în anii 2000, Ioan Băncilă Timofte a cumpărat, prin Rasdaq, cupoane la aceeaşi societate. În paralel, la şefia CFR a fost numit Mihai Necolaiciuc. În 2003, când Necolai-ciuc şi oamenii săi dădeau ultimele tunuri cu bani publici, la Iaşi se înfiinţau două societăţi comerciale cu obiect de activitate „construcţii de clădiri“, dar cu nume apropiate de sistemul CFR: Compania Construcţii Feroviare SA şi Ferovia Prest SRL. În ambele societăţi se regăseau cam aceleaşi persoane, însă numele sonore erau Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Rariţa Necolaiciuc. Firmele au fost înfiinţate în aceeaşi zi Cele două societăţi în care fratele fostului şef al SRI face parteneriat cu soţia fugarului Necolaiciuc au fost înfiinţate la Iaşi în aceeaşi zi. Numerele de ordine sunt consecutive, semn că actele de înfiinţare au fost depuse în acelaşi timp. Prima născută a fost Compania Construcţii Feroviare SA. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Băncilă Timofte apare în societatea soţiei lui Necolaiciuc ca „administrator şi membru în Consiliul de Administraţie“. Ioan Băncilă Timofte a contrazis aceste informaţii oficiale: „Nu am fost niciodată administratorul societăţii ăleia. Am fost acţionar!“. Cu alte cuvinte, fratele fostului şef al SRI confirmă că a fost asociat al Sînzianei Necolaiciuc (42 de ani). Compania Construcţii Feroviare se află, în prezent, în lichidare.
SRI îl fila pe Necolaiciuc, iar familia lui Timofte făcea afaceri cu el
În perioada în care Radu Timofte era la conducerea SRI, fratele acestuia, Ioan Băncilă Timofte, făcea afaceri cu Sînziana Rariţa Necolaiciuc, soţia „hoţului de la CFR“. Radu Timofte spune că, în timpul mandatului său, SRI îl „monitoriza” pe directorul CFR Mihai Necolaiciuc, dar pentru fuga acestuia ar trebui să răspundă Ministerul de Interne.
"Radu Timofte, fost şef al SRI, „prins“ în tranzacţii dubioase / Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, un escroc de mare clasă";
Radu Timofte, fost şef al SRI, „prins“ în tranzacţii dubioase / Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, un escroc de mare clasă
Ioan Băncilă Timofte (57 de ani), fratele fostului director al Serviciului Român de Informaţii, este de profesie maistru în construcţii. În afaceri a intrat după 1991, când a primit „cupoane“ la societatea Construcţii Feroviare Moldova SA. Mai târziu, în anii 2000, Ioan Băncilă Timofte a cumpărat, prin Rasdaq, cupoane la aceeaşi societate. În paralel, la şefia CFR a fost numit Mihai Necolaiciuc. În 2003, când Necolai-ciuc şi oamenii săi dădeau ultimele tunuri cu bani publici, la Iaşi se înfiinţau două societăţi comerciale cu obiect de activitate „construcţii de clădiri“, dar cu nume apropiate de sistemul CFR: Compania Construcţii Feroviare SA şi Ferovia Prest SRL. În ambele societăţi se regăseau cam aceleaşi persoane, însă numele sonore erau Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Rariţa Necolaiciuc. Firmele au fost înfiinţate în aceeaşi zi Cele două societăţi în care fratele fostului şef al SRI face parteneriat cu soţia fugarului Necolaiciuc au fost înfiinţate la Iaşi în aceeaşi zi. Numerele de ordine sunt consecutive, semn că actele de înfiinţare au fost depuse în acelaşi timp. Prima născută a fost Compania Construcţii Feroviare SA. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Băncilă Timofte apare în societatea soţiei lui Necolaiciuc ca „administrator şi membru în Consiliul de Administraţie“. Ioan Băncilă Timofte a contrazis aceste informaţii oficiale: „Nu am fost niciodată administratorul societăţii ăleia. Am fost acţionar!“. Cu alte cuvinte, fratele fostului şef al SRI confirmă că a fost asociat al Sînzianei Necolaiciuc (42 de ani). Compania Construcţii Feroviare se află, în prezent, în lichidare. Conform datelor de la Registrul Comerţului, societatea lui Timofte şi Necolaiciuc nu a mai făcut afaceri din 2006. Falimentul a survenit la un an de la dispariţia lui Mihai Necolaiciuc din România.Necolaiciuc iese, Timofte rămâneFerovia Prest este cea de-a doua societate înfiinţată la Iaşi de fratele şefului SRI şi soţia directorului CFR. În timp, acţionariatul s-a schimbat, iar Sînziana Rariţa Necolaiciuc a ieşit din structura de conducere. A rămas pe poziţii însă Ioan Băncilă Timofte cu un portofoliu de 8%. Ferovia Prest încă funcţionează, având ca principal obiect de activitate „lucrările de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“. „De activitate să-l întrebaţi pe administratorul nostru. El ştie mai bine. Ultima lucrare a noastră cred că a fost una la un showroom din Iaşi“, a declarat Ioan Băncilă Timofte. Afacerile sunt bune pentru Ferovia Prest. Asta deoarece societatea are – conform datelor de la Registrul Comerţului – numai patru angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape un milion de lei. Ambele firme în care parteneriatul Necolaiciuc - Timofte apare ca şi numitor comun au avut o istorie tumultuoasă. Numele lor au apărut în diferite scandaluri de presă legate de tranzacţii imobiliare. Necolaiciuc şi siguranţa naţională
Radu Timofte, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Foto: Agerpres
La doi ani după înfiinţarea firmelor, Mihai Necolaiciuc alegea să părăsească ţara, evitând astfel să fie arestat pentru „tunurile“ date la CFR. La conducerea Serviciului Român de Informaţii se afla Radu Timofte (60 de ani). „La acea vreme, serviciul a făcut informări în legătură cu activitatea lui Necolaiciuc“, declară Radu Timofte pentru „Adevărul”, dezvăluind, astfel, că fostul director al CFR se afla în atenţia serviciului de informaţii. În ceea ce priveşte faptul că a părăsit România, fostul şef al SRI spune că „aceasta este problema Ministerului de Interne, şi nu a SRI. Nu era o persoană care să fi intrat în categoria celor care să pună în pericol siguranţa naţională“, susţine Radu Timofte. Despre asocierea dintre Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Necolaiciuc, fostul şef al SRI spune că nu a ştiut niciodată de acest caz. „Fratele meu este maistru în construcţii, nu ştiu să fi fost într-o companie de genul acesta. Nu l-am mai văzut pe Ioan de mulţi ani şi nu am ştiut că a fost acţionar alături de soţia lui Mihai Necolaiciuc“, a declarat Radu Timofte. Acesta a adăugat că ştia doar de faptul că Ioan Băncilă Timofte este acţionar la un srl făcut „pe banii surorii mele aflate în America“. Ioana Timofte îşi contrazice unchiul Ioana Timofte este fiica lui Ioan Băncilă Timofte şi nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. Una dintre afacerile sale a trezit interesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Ioana Timofte a fost asociată cu tatăl său în firma Computer House Invest SRL. În 2006, DNA a anchetat un contract de transfer de creanţă cu CF Moldova SRL, societate deţinută de stat, unde Ioan Băncilă Timofte devenise, în urma „cuponiadei“, unul dintre acţionari. Computer House se angaja să recupereze 400.000 de lei de la două societăţi, în contul CF Moldova. Computer House a reuşit să recupereze banii, dar nu i-ar mai fi returnat la CF Moldova. Ioana Timofte spune că scandalul a fost unul artificial, plătit de concurenţii în afaceri. „Procurorii DNA au dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Ancheta a durat două-trei săptămâni. Acţiunile deţinute de tatăl meu la Moldova SA sunt nesemnificative, poate un pic peste unu la sută”. În ceea ce priveşte cazul fugarului Necolaiciuc, Ioana Timofte îşi contrazice unchiul, fost şef al Serviciului Român de Informaţii. „Orice persoană care comite astfel de fapte reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională. Gândiţi-vă că Necolai-ciuc a devalizat o instituţie de importanţă strategică pentru România”, declara Ioana Timofte. Ioan Băncilă Timofte dă vina pe şefIoan Băncilă Timofte spune că nu a cunoscut-o niciodată pe soţia lui Necolaiciuc. „Nu am văzut-o niciodată. Nici nu o cunosc. Şi nici nu este relevant faptul că am fost coleg cu Rariţa“, declară Ioan Băncilă Timofte. El mai spune că a devenit acţionar alături de soţia lui Necolaiciuc la îndemnul şefului său, Costel Butnariu, directorul societăţii Construcţii Feroviare Moldova SA. „El a înfiinţat una dintre firme şi m-a întrebat dacă nu vreau şi eu să vin ca acţionar. Nu îi ştiu pe ceilalţi acţionari, că nu ştiu pe cine a mai ademenit domnul Butnariu. La a doua societate, la fel, am dat două milioane de lei şi am intrat ca acţionar“, a mai declarat Ioan Băncilă Timofte.
După ce a devalizat CFR, Mihai Necolaiciuc (1) a părăsit România, în timp ce Radu Timofte era şeful SRI. Tot atunci, Sînziana Rariţa Necolaiciuc (2), soţia fostului director al CFR, şi Ioan Băncilă Timofte (3), fratele fostului şef al SRI, erau parteneri de afaceri. Ioana Timofte (4) a fost anchetată de DNA într-o afacere derulată în parteneriat cu tatăl său, Ioan Băncilă Timofte
Adevarul
Autori Razvan POPA Iulius CEZAR Data: 9 iul 2009
În perioada în care Radu Timofte era la conducerea SRI, fratele acestuia, Ioan Băncilă Timofte, făcea afaceri cu Sînziana Rariţa Necolaiciuc, soţia „hoţului de la CFR“. Radu Timofte spune că, în timpul mandatului său, SRI îl „monitoriza” pe directorul CFR Mihai Necolaiciuc, dar pentru fuga acestuia ar trebui să răspundă Ministerul de Interne.
Ioan Băncilă Timofte (57 de ani), fratele fostului director al Serviciului Român de Informaţii, este de profesie maistru în construcţii. În afaceri a intrat după 1991, când a primit „cupoane“ la societatea Construcţii Feroviare Moldova SA. Mai târziu, în anii 2000, Ioan Băncilă Timofte a cumpărat, prin Rasdaq, cupoane la aceeaşi societate. În paralel, la şefia CFR a fost numit Mihai Necolaiciuc. În 2003, când Necolai-ciuc şi oamenii săi dădeau ultimele tunuri cu bani publici, la Iaşi se înfiinţau două societăţi comerciale cu obiect de activitate „construcţii de clădiri“, dar cu nume apropiate de sistemul CFR: Compania Construcţii Feroviare SA şi Ferovia Prest SRL. În ambele societăţi se regăseau cam aceleaşi persoane, însă numele sonore erau Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Rariţa Necolaiciuc. Firmele au fost înfiinţate în aceeaşi zi Cele două societăţi în care fratele fostului şef al SRI face parteneriat cu soţia fugarului Necolaiciuc au fost înfiinţate la Iaşi în aceeaşi zi. Numerele de ordine sunt consecutive, semn că actele de înfiinţare au fost depuse în acelaşi timp. Prima născută a fost Compania Construcţii Feroviare SA. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Băncilă Timofte apare în societatea soţiei lui Necolaiciuc ca „administrator şi membru în Consiliul de Administraţie“. Ioan Băncilă Timofte a contrazis aceste informaţii oficiale: „Nu am fost niciodată administratorul societăţii ăleia. Am fost acţionar!“. Cu alte cuvinte, fratele fostului şef al SRI confirmă că a fost asociat al Sînzianei Necolaiciuc (42 de ani). Compania Construcţii Feroviare se află, în prezent, în lichidare.
SRI îl fila pe Necolaiciuc, iar familia lui Timofte făcea afaceri cu el
În perioada în care Radu Timofte era la conducerea SRI, fratele acestuia, Ioan Băncilă Timofte, făcea afaceri cu Sînziana Rariţa Necolaiciuc, soţia „hoţului de la CFR“. Radu Timofte spune că, în timpul mandatului său, SRI îl „monitoriza” pe directorul CFR Mihai Necolaiciuc, dar pentru fuga acestuia ar trebui să răspundă Ministerul de Interne.
"Radu Timofte, fost şef al SRI, „prins“ în tranzacţii dubioase / Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, un escroc de mare clasă";
Radu Timofte, fost şef al SRI, „prins“ în tranzacţii dubioase / Mihai Necolaiciuc, fost şef al CFR, un escroc de mare clasă
Ioan Băncilă Timofte (57 de ani), fratele fostului director al Serviciului Român de Informaţii, este de profesie maistru în construcţii. În afaceri a intrat după 1991, când a primit „cupoane“ la societatea Construcţii Feroviare Moldova SA. Mai târziu, în anii 2000, Ioan Băncilă Timofte a cumpărat, prin Rasdaq, cupoane la aceeaşi societate. În paralel, la şefia CFR a fost numit Mihai Necolaiciuc. În 2003, când Necolai-ciuc şi oamenii săi dădeau ultimele tunuri cu bani publici, la Iaşi se înfiinţau două societăţi comerciale cu obiect de activitate „construcţii de clădiri“, dar cu nume apropiate de sistemul CFR: Compania Construcţii Feroviare SA şi Ferovia Prest SRL. În ambele societăţi se regăseau cam aceleaşi persoane, însă numele sonore erau Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Rariţa Necolaiciuc. Firmele au fost înfiinţate în aceeaşi zi Cele două societăţi în care fratele fostului şef al SRI face parteneriat cu soţia fugarului Necolaiciuc au fost înfiinţate la Iaşi în aceeaşi zi. Numerele de ordine sunt consecutive, semn că actele de înfiinţare au fost depuse în acelaşi timp. Prima născută a fost Compania Construcţii Feroviare SA. Potrivit datelor de la Registrul Comerţului, Ioan Băncilă Timofte apare în societatea soţiei lui Necolaiciuc ca „administrator şi membru în Consiliul de Administraţie“. Ioan Băncilă Timofte a contrazis aceste informaţii oficiale: „Nu am fost niciodată administratorul societăţii ăleia. Am fost acţionar!“. Cu alte cuvinte, fratele fostului şef al SRI confirmă că a fost asociat al Sînzianei Necolaiciuc (42 de ani). Compania Construcţii Feroviare se află, în prezent, în lichidare. Conform datelor de la Registrul Comerţului, societatea lui Timofte şi Necolaiciuc nu a mai făcut afaceri din 2006. Falimentul a survenit la un an de la dispariţia lui Mihai Necolaiciuc din România.Necolaiciuc iese, Timofte rămâneFerovia Prest este cea de-a doua societate înfiinţată la Iaşi de fratele şefului SRI şi soţia directorului CFR. În timp, acţionariatul s-a schimbat, iar Sînziana Rariţa Necolaiciuc a ieşit din structura de conducere. A rămas pe poziţii însă Ioan Băncilă Timofte cu un portofoliu de 8%. Ferovia Prest încă funcţionează, având ca principal obiect de activitate „lucrările de construcţii ale clădirilor rezidenţiale şi nerezidenţiale“. „De activitate să-l întrebaţi pe administratorul nostru. El ştie mai bine. Ultima lucrare a noastră cred că a fost una la un showroom din Iaşi“, a declarat Ioan Băncilă Timofte. Afacerile sunt bune pentru Ferovia Prest. Asta deoarece societatea are – conform datelor de la Registrul Comerţului – numai patru angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape un milion de lei. Ambele firme în care parteneriatul Necolaiciuc - Timofte apare ca şi numitor comun au avut o istorie tumultuoasă. Numele lor au apărut în diferite scandaluri de presă legate de tranzacţii imobiliare. Necolaiciuc şi siguranţa naţională
Radu Timofte, fostul şef al Serviciului Român de Informaţii Foto: Agerpres
La doi ani după înfiinţarea firmelor, Mihai Necolaiciuc alegea să părăsească ţara, evitând astfel să fie arestat pentru „tunurile“ date la CFR. La conducerea Serviciului Român de Informaţii se afla Radu Timofte (60 de ani). „La acea vreme, serviciul a făcut informări în legătură cu activitatea lui Necolaiciuc“, declară Radu Timofte pentru „Adevărul”, dezvăluind, astfel, că fostul director al CFR se afla în atenţia serviciului de informaţii. În ceea ce priveşte faptul că a părăsit România, fostul şef al SRI spune că „aceasta este problema Ministerului de Interne, şi nu a SRI. Nu era o persoană care să fi intrat în categoria celor care să pună în pericol siguranţa naţională“, susţine Radu Timofte. Despre asocierea dintre Ioan Băncilă Timofte şi Sînziana Necolaiciuc, fostul şef al SRI spune că nu a ştiut niciodată de acest caz. „Fratele meu este maistru în construcţii, nu ştiu să fi fost într-o companie de genul acesta. Nu l-am mai văzut pe Ioan de mulţi ani şi nu am ştiut că a fost acţionar alături de soţia lui Mihai Necolaiciuc“, a declarat Radu Timofte. Acesta a adăugat că ştia doar de faptul că Ioan Băncilă Timofte este acţionar la un srl făcut „pe banii surorii mele aflate în America“. Ioana Timofte îşi contrazice unchiul Ioana Timofte este fiica lui Ioan Băncilă Timofte şi nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. Una dintre afacerile sale a trezit interesul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Ioana Timofte a fost asociată cu tatăl său în firma Computer House Invest SRL. În 2006, DNA a anchetat un contract de transfer de creanţă cu CF Moldova SRL, societate deţinută de stat, unde Ioan Băncilă Timofte devenise, în urma „cuponiadei“, unul dintre acţionari. Computer House se angaja să recupereze 400.000 de lei de la două societăţi, în contul CF Moldova. Computer House a reuşit să recupereze banii, dar nu i-ar mai fi returnat la CF Moldova. Ioana Timofte spune că scandalul a fost unul artificial, plătit de concurenţii în afaceri. „Procurorii DNA au dat rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale. Ancheta a durat două-trei săptămâni. Acţiunile deţinute de tatăl meu la Moldova SA sunt nesemnificative, poate un pic peste unu la sută”. În ceea ce priveşte cazul fugarului Necolaiciuc, Ioana Timofte îşi contrazice unchiul, fost şef al Serviciului Român de Informaţii. „Orice persoană care comite astfel de fapte reprezintă un pericol pentru siguranţa naţională. Gândiţi-vă că Necolai-ciuc a devalizat o instituţie de importanţă strategică pentru România”, declara Ioana Timofte. Ioan Băncilă Timofte dă vina pe şefIoan Băncilă Timofte spune că nu a cunoscut-o niciodată pe soţia lui Necolaiciuc. „Nu am văzut-o niciodată. Nici nu o cunosc. Şi nici nu este relevant faptul că am fost coleg cu Rariţa“, declară Ioan Băncilă Timofte. El mai spune că a devenit acţionar alături de soţia lui Necolaiciuc la îndemnul şefului său, Costel Butnariu, directorul societăţii Construcţii Feroviare Moldova SA. „El a înfiinţat una dintre firme şi m-a întrebat dacă nu vreau şi eu să vin ca acţionar. Nu îi ştiu pe ceilalţi acţionari, că nu ştiu pe cine a mai ademenit domnul Butnariu. La a doua societate, la fel, am dat două milioane de lei şi am intrat ca acţionar“, a mai declarat Ioan Băncilă Timofte.
După ce a devalizat CFR, Mihai Necolaiciuc (1) a părăsit România, în timp ce Radu Timofte era şeful SRI. Tot atunci, Sînziana Rariţa Necolaiciuc (2), soţia fostului director al CFR, şi Ioan Băncilă Timofte (3), fratele fostului şef al SRI, erau parteneri de afaceri. Ioana Timofte (4) a fost anchetată de DNA într-o afacere derulată în parteneriat cu tatăl său, Ioan Băncilă Timofte
Alti 175.000 de euro dati de Nemirschi fara licitatie
Romania trebuie salvata!
Gardianul
Eduard Pascu
• „Gardianul“ prezinta un alt treilea contract oferit prin atribuire directa de ministerul condus de Nicolae Nemirschi. Este vorba de 175.000 de euro directionati catre firma ieseana NESS Romania, in schimbul unor softuri pentru sistemul de monitorizare a documentelor POS Mediu. Reprezentantii Ministerului Mediului au argumentat ca lucrarea a fost data cu “dedicatie”, iar schimbarea furnizorului, in cazul serviciilor electronice, le-ar fi putut crea probleme in sistemul informatic• Aceeasi reteta a fost aplicata de minister si in cazul controversatului contract incheiat cu Ars Advertising pentru vanzarea de spatii publicitare. Ministerul a justificat, in acest caz, ca este vorba de un contract semnat pe vremea fostului ministru al mediului Attila Korodi si continuat. Ministerul se contrazice insa. Contractul de creatie publicitara nu a mai fost prelungit cu firma LKD Consultants and Engineers and Planner SA, ci a fost dat firmei Still Print Forward pentru suma de 15.000 de euro, element cercetat si el acum de Comisia Parlamentara• Demersul “Gardianul”, prin care a fost scos la lumina contractul direct de 500.000 de euro oferit Ars Advertising in iunie, a avut ca efect constituirea unei comisii parlamentare de ancheta. Audiat, ieri, pe aceasta tema, ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, a tinut sa sublinieze ca toate contractele sunt legal acordate. In acest sens, ministrul a precizat ca intelegerea incheiata cu Still Print Forward nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul incheiat “in contextul celui cu Ars Advertising”Cu o luna inainte ca Ministerul Mediului sa atribuie, fara organizarea unei licitatii, un contract in valoare de 500.000 de euro firmei Ars Advertising, institutia mai oferise o suma consistenta unei alte societati. Mai precis, ministerul lui Nicolae Nemirschi a dat 740.180 de lei cu TVA inclus (circa 175.000 de euro la un curs mediu de 4,2 lei) firmei NESS Romania din Iasi, pentru monitorizarea inregistrarii documentelor la nivelul Autoritatii de management (AM) si Organismelor Intermediare (OI) ale Programului Operational Sectorial (POS) Mediu. Prin contract, castigatorul “se obliga sa furnizeze, respectiv sa vanda, sa livreze si, dupa caz, sa instaleze si sa intretina «Sistemul de monitorizare a inregistrarii documentelor la nivel de AM si OI POS Mediu»”. Mai precis, acesta trebuia sa ofere un sistem electronic de gestionare a documentatiilor privind POS Mediu. In procedura de atribuire, ministerul justifica alegerea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare prin faptul ca lucrarile sau serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice, si, de asemenea, ca acestea constituie o repetare a lucrarilor/serviciilor existente si solicitate in conformitate cu conditiile stricte conforme cu cele stabilite in directiva. De altfel, in anunt se arata ca este o continuare a unui contract atribuit prin licitatie, in 28 ianuarie 2009. La acea data, din trei ofertanti, NESS Romania a reusit sa obtina contractul de 1.492.301,4 lei (circa 355.000 de euro) pentru aceeasi activitate. Ambele contracte sunt finantate cu bani de la stat, urmand ca 75% din cheltuielile eligibile sa fie rambursate din Fondul European de Dezvoltare Regionala.Schimbarea furnizorului ar fi creat problemeReprezentantii AM POS Mediu sustin ca primul contract, cel din decembrie 2008, prevedea implementarea unui sistem electronic de management al documentelor, respectiv pentru gestiunea documentelor aferente activitatilor institutiei si fluxurilor asociate acestora. “Sistemul trebuia sa permita: transpunerea documentelor din format fizic în format electronic – registratura, formalizarea fluxurilor pe care circula aceste documente, gestiunea volumului de lucru pe fiecare functionar în parte, generarea de notificari catre persoanele interesate, monitorizarea si controlul activitatilor derulate pe fluxuri si a documentelor, rapoarte detaliate, periodice sau la cerere, arhivarea în format electronic atât într-o baza de date, cât si direct pe sistemul de fisiere”, ne-au precizat reprezentantii institutiei. Ulterior, s-a identificat necesitatea întregirii sistemului de monitorizare si înregistrare a documentelor pâna la nivelul ultimei semnaturi din procesul de aprobare a documentelor, ne-au mai comunicat acestia. Ei justifica atribuirea directa a contractului prin faptul ca schimbarea furnizorului ar fi putut crea probleme bazei de date. “Prin atribuirea contractului printr-o alta procedura, ar putea sa fie propuse alte solutii software, fapt ce ar duce la distorsionarea caracterului unitar al SMID. Totodata, selectarea unui alt operator economic ar conduce la nerespectarea considerentelor mentionate mai sus, prin înregistrarea unor inconveniente majore, ceea ce ar conduce la scaderea randamentului SMID si la aparitia unor erori soft în functionalitatea sistemului”, arata reprezentantii Autoritatii de Management POS Mediu: Mentionam ca a fost propusa ca procedura de atribuire sa fie negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare având în vedere prevederile art. 122, lit. ,,b” si ,,e” din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora, ,,atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic” si ,,atunci când este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse destinate înlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/ instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente determina incompatibilitati sau dificultati tehnice sporite de operare si întretinere. Perioada în care astfel de contracte pot fi atribuite sa depaseasca, de regula, 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare initial”. Serviciile suplimentare privind SMID nu pot fi separate de contractul initial, tinând cont de urmatoarele considerente: Se utilizeaza aceleasi aplicatii-platforma care sunt instalate pe echipamentele existente în cadrul AM POS Mediu, achizitionate în cadrul contractului initial. Pentru respectarea principiului omogenitatii SMID, trebuie ca la implementarea serviciilor suplimentare sa se mentina aceeasi abordare logica în configurarea lor. Drepturile de proprietate intelectuala pentru aplicatiile software dezvoltate si/sau pentru modulele aditionale prin care aplicatiile software au fost adaptate pentru specificul beneficiarului sunt ale operatorului economic care implementeaza contractul initial, ele urmând sa fie transferate Autoritatii Contractante din momentul în care se va semna acceptanta pe modulele respective. Fluxurile suplimentare sunt extinderi ale fluxurilor create în cadrul contractului initial. Prin atribuirea contractului printr-o alta procedura, ar putea sa fie propuse alte solutii software, fapt ce ar duce la distorsionarea caracterului unitar al SMID. Totodata, selectarea unui alt operator economic ar conduce la nerespectarea considerentelor mentionate mai sus, prin înregistrarea unor inconveniente majore, ceea ce ar conduce la scaderea randamentului SMID si la aparitia unor erori soft în functionalitatea sistemului. Pretul contractului, respectiv pretul produselor livrate si al serviciilor conexe prestate, este de 622.000 de lei, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata. (Florina Andronache, Gabriel Burlacu)Nemirschi recunoaste incheierea unui al doilea contract de creatie publicitara in valoare de 15.000 de euroAudiat, ieri, de comisia parlamentara de ancheta in legatura cu un contract de reclama, atribuit prin negociere directa de Ministerul Mediului catre firma ARS Advertising, in valoare de 500.000 de euro, ministrul Nicolae Nemirschi a dezvaluit ca mai exista si alt contract de creatie publicitara in valoare de 15.000 de euro atribuit firmei Still Print Forward. Nemirschi a precizat ca acest al doilea contract nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul incheiat “in contextul celui cu Ars Advertising”.Existenta contractului de creatie publicitara, atribuit firmei Still Print Forward, a fost mentionata în premiera, ieri, de ministrul Nicolae Nemirschi, în fata comisiei parlamentare de ancheta, cu ocazia audierii sale pe tema încheierii unui act aditional în valoare de jumatate de milion de euro la un contract din 2008 între Ministerul Mediului si firma Ars Advertising, act aditional despre care “Gardianul” a relatat ca ar fi fost încheiat cu nereguli. Ministrul mediului a mentionat existenta unui contract de 15.000 de euro atunci când a fost întrebat daca institutia pe care o conduce a mai încheiat si alte acte aditionale la contractul cu Ars Advertising, în afara celui de 500.000 de euro despre care fusese chemat sa dea detalii. Nemirschi a precizat ca acel contract de 15.000 de euro nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul încheiat “în contextul celui cu Ars Advertising”. “Prin anexa de jumatate de milion de euro despre care am fost chemat sa dau detalii se cumpara spatiu publicitar, spatiu de difuzare. Trebuia sa avem însa ce difuza, iar contractul de creatie publicitara expirase, asa ca era nevoie de unul nou“, a declarat Nemirschi.(C.D.)Ness Romania, abonata la bani publiciNess Romania SRL (fosta Radix Company SRL) activeaza din 2005 ca filiala a companiei israeliano-americane Ness Technologies, furnizor de servicii si solutii IT. In februarie 2009, Senatul Romaniei a achizitionat calculatoare in valoare totala de 1.890.000 de lei (fara TVA), prin licitatie deschisa. Contractul, care vizeaza cumpararea de calculatoare cu monitor si licenta, a fost atribuit in 29 septembrie 2008, dar trimis spre publicare la Sistemul Electronic de Achizitii Publice in data de 23 februarie 2009. Printre cele trei firme care au castigat licitatia se numara si Ness Romania SRL. Conform unui comunicat al Ness Romania SRL, firma deserveste peste 500 de firme atat din sectorul public, cat si privat. Conform datelor de pe site-ul firmei, printre clienti se numara SNTFM CFR Marfa Bucuresti, Autoritatea Rutiera Romana, Societatea Romana de Radiodifuziune, C.N. CFR S.A., CFR IASI Branch, Administratia Nationala Apele Romane, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, Casa de Asigurari de Sanatate Iasi, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Agentia SAPARD, Consiliul Judetean Iasi, Ministerul Administratiei si Internelor, Directia Generala de Pasapoarte, Directia de Asistenta Sociala, Grup Feroviar Roman, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sanatatii, Primaria Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, Parlamentul Romaniei (Senatul si Camera Deputatilor), Inspectoratul de Stat in Constructii, Romatsa, Autoritatea Nationala a Vamilor si Primaria Bucuresti. In anul 2005, bucurestenii au platit 20 de miliarde de lei firmei Radix Company SA din Iasi. Radix Company a semnat contractul cu Primaria Generala in iulie 2005 si apare cu aceasta denumire ca fiind castigatoarea licitatiei, desi fuzionase de luni bune cu Ness Technologies. Cu un an inainte, Radix Company SA primise un grant finantat din bugetul de stat de 73.000 de euro pentru infiintarea unor centre regionale IT in zona de nord-est a Romaniei.
Gardianul
Eduard Pascu
• „Gardianul“ prezinta un alt treilea contract oferit prin atribuire directa de ministerul condus de Nicolae Nemirschi. Este vorba de 175.000 de euro directionati catre firma ieseana NESS Romania, in schimbul unor softuri pentru sistemul de monitorizare a documentelor POS Mediu. Reprezentantii Ministerului Mediului au argumentat ca lucrarea a fost data cu “dedicatie”, iar schimbarea furnizorului, in cazul serviciilor electronice, le-ar fi putut crea probleme in sistemul informatic• Aceeasi reteta a fost aplicata de minister si in cazul controversatului contract incheiat cu Ars Advertising pentru vanzarea de spatii publicitare. Ministerul a justificat, in acest caz, ca este vorba de un contract semnat pe vremea fostului ministru al mediului Attila Korodi si continuat. Ministerul se contrazice insa. Contractul de creatie publicitara nu a mai fost prelungit cu firma LKD Consultants and Engineers and Planner SA, ci a fost dat firmei Still Print Forward pentru suma de 15.000 de euro, element cercetat si el acum de Comisia Parlamentara• Demersul “Gardianul”, prin care a fost scos la lumina contractul direct de 500.000 de euro oferit Ars Advertising in iunie, a avut ca efect constituirea unei comisii parlamentare de ancheta. Audiat, ieri, pe aceasta tema, ministrul mediului, Nicolae Nemirschi, a tinut sa sublinieze ca toate contractele sunt legal acordate. In acest sens, ministrul a precizat ca intelegerea incheiata cu Still Print Forward nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul incheiat “in contextul celui cu Ars Advertising”Cu o luna inainte ca Ministerul Mediului sa atribuie, fara organizarea unei licitatii, un contract in valoare de 500.000 de euro firmei Ars Advertising, institutia mai oferise o suma consistenta unei alte societati. Mai precis, ministerul lui Nicolae Nemirschi a dat 740.180 de lei cu TVA inclus (circa 175.000 de euro la un curs mediu de 4,2 lei) firmei NESS Romania din Iasi, pentru monitorizarea inregistrarii documentelor la nivelul Autoritatii de management (AM) si Organismelor Intermediare (OI) ale Programului Operational Sectorial (POS) Mediu. Prin contract, castigatorul “se obliga sa furnizeze, respectiv sa vanda, sa livreze si, dupa caz, sa instaleze si sa intretina «Sistemul de monitorizare a inregistrarii documentelor la nivel de AM si OI POS Mediu»”. Mai precis, acesta trebuia sa ofere un sistem electronic de gestionare a documentatiilor privind POS Mediu. In procedura de atribuire, ministerul justifica alegerea procedurii de negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare prin faptul ca lucrarile sau serviciile pot fi furnizate numai de un anumit ofertant, din motive tehnice, si, de asemenea, ca acestea constituie o repetare a lucrarilor/serviciilor existente si solicitate in conformitate cu conditiile stricte conforme cu cele stabilite in directiva. De altfel, in anunt se arata ca este o continuare a unui contract atribuit prin licitatie, in 28 ianuarie 2009. La acea data, din trei ofertanti, NESS Romania a reusit sa obtina contractul de 1.492.301,4 lei (circa 355.000 de euro) pentru aceeasi activitate. Ambele contracte sunt finantate cu bani de la stat, urmand ca 75% din cheltuielile eligibile sa fie rambursate din Fondul European de Dezvoltare Regionala.Schimbarea furnizorului ar fi creat problemeReprezentantii AM POS Mediu sustin ca primul contract, cel din decembrie 2008, prevedea implementarea unui sistem electronic de management al documentelor, respectiv pentru gestiunea documentelor aferente activitatilor institutiei si fluxurilor asociate acestora. “Sistemul trebuia sa permita: transpunerea documentelor din format fizic în format electronic – registratura, formalizarea fluxurilor pe care circula aceste documente, gestiunea volumului de lucru pe fiecare functionar în parte, generarea de notificari catre persoanele interesate, monitorizarea si controlul activitatilor derulate pe fluxuri si a documentelor, rapoarte detaliate, periodice sau la cerere, arhivarea în format electronic atât într-o baza de date, cât si direct pe sistemul de fisiere”, ne-au precizat reprezentantii institutiei. Ulterior, s-a identificat necesitatea întregirii sistemului de monitorizare si înregistrare a documentelor pâna la nivelul ultimei semnaturi din procesul de aprobare a documentelor, ne-au mai comunicat acestia. Ei justifica atribuirea directa a contractului prin faptul ca schimbarea furnizorului ar fi putut crea probleme bazei de date. “Prin atribuirea contractului printr-o alta procedura, ar putea sa fie propuse alte solutii software, fapt ce ar duce la distorsionarea caracterului unitar al SMID. Totodata, selectarea unui alt operator economic ar conduce la nerespectarea considerentelor mentionate mai sus, prin înregistrarea unor inconveniente majore, ceea ce ar conduce la scaderea randamentului SMID si la aparitia unor erori soft în functionalitatea sistemului”, arata reprezentantii Autoritatii de Management POS Mediu: Mentionam ca a fost propusa ca procedura de atribuire sa fie negociere fara publicarea prealabila a unui anunt de participare având în vedere prevederile art. 122, lit. ,,b” si ,,e” din OUG nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica, cu modificarile si completarile ulterioare, conform carora, ,,atunci când, din motive tehnice, artistice sau pentru motive legate de protectia unor drepturi de exclusivitate, contractul de achizitie publica poate fi atribuit numai unui anumit operator economic” si ,,atunci când este necesara achizitionarea, de la furnizorul initial, a unor cantitati suplimentare de produse destinate înlocuirii partiale sau extinderii echipamentelor/ instalatiilor livrate anterior, si numai daca schimbarea caracteristicilor tehnice diferite de cele deja existente determina incompatibilitati sau dificultati tehnice sporite de operare si întretinere. Perioada în care astfel de contracte pot fi atribuite sa depaseasca, de regula, 3 ani de la atribuirea contractului de furnizare initial”. Serviciile suplimentare privind SMID nu pot fi separate de contractul initial, tinând cont de urmatoarele considerente: Se utilizeaza aceleasi aplicatii-platforma care sunt instalate pe echipamentele existente în cadrul AM POS Mediu, achizitionate în cadrul contractului initial. Pentru respectarea principiului omogenitatii SMID, trebuie ca la implementarea serviciilor suplimentare sa se mentina aceeasi abordare logica în configurarea lor. Drepturile de proprietate intelectuala pentru aplicatiile software dezvoltate si/sau pentru modulele aditionale prin care aplicatiile software au fost adaptate pentru specificul beneficiarului sunt ale operatorului economic care implementeaza contractul initial, ele urmând sa fie transferate Autoritatii Contractante din momentul în care se va semna acceptanta pe modulele respective. Fluxurile suplimentare sunt extinderi ale fluxurilor create în cadrul contractului initial. Prin atribuirea contractului printr-o alta procedura, ar putea sa fie propuse alte solutii software, fapt ce ar duce la distorsionarea caracterului unitar al SMID. Totodata, selectarea unui alt operator economic ar conduce la nerespectarea considerentelor mentionate mai sus, prin înregistrarea unor inconveniente majore, ceea ce ar conduce la scaderea randamentului SMID si la aparitia unor erori soft în functionalitatea sistemului. Pretul contractului, respectiv pretul produselor livrate si al serviciilor conexe prestate, este de 622.000 de lei, la care se adauga taxa pe valoarea adaugata. (Florina Andronache, Gabriel Burlacu)Nemirschi recunoaste incheierea unui al doilea contract de creatie publicitara in valoare de 15.000 de euroAudiat, ieri, de comisia parlamentara de ancheta in legatura cu un contract de reclama, atribuit prin negociere directa de Ministerul Mediului catre firma ARS Advertising, in valoare de 500.000 de euro, ministrul Nicolae Nemirschi a dezvaluit ca mai exista si alt contract de creatie publicitara in valoare de 15.000 de euro atribuit firmei Still Print Forward. Nemirschi a precizat ca acest al doilea contract nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul incheiat “in contextul celui cu Ars Advertising”.Existenta contractului de creatie publicitara, atribuit firmei Still Print Forward, a fost mentionata în premiera, ieri, de ministrul Nicolae Nemirschi, în fata comisiei parlamentare de ancheta, cu ocazia audierii sale pe tema încheierii unui act aditional în valoare de jumatate de milion de euro la un contract din 2008 între Ministerul Mediului si firma Ars Advertising, act aditional despre care “Gardianul” a relatat ca ar fi fost încheiat cu nereguli. Ministrul mediului a mentionat existenta unui contract de 15.000 de euro atunci când a fost întrebat daca institutia pe care o conduce a mai încheiat si alte acte aditionale la contractul cu Ars Advertising, în afara celui de 500.000 de euro despre care fusese chemat sa dea detalii. Nemirschi a precizat ca acel contract de 15.000 de euro nu este o anexa a celui cu Ars Advertising, ci unul încheiat “în contextul celui cu Ars Advertising”. “Prin anexa de jumatate de milion de euro despre care am fost chemat sa dau detalii se cumpara spatiu publicitar, spatiu de difuzare. Trebuia sa avem însa ce difuza, iar contractul de creatie publicitara expirase, asa ca era nevoie de unul nou“, a declarat Nemirschi.(C.D.)Ness Romania, abonata la bani publiciNess Romania SRL (fosta Radix Company SRL) activeaza din 2005 ca filiala a companiei israeliano-americane Ness Technologies, furnizor de servicii si solutii IT. In februarie 2009, Senatul Romaniei a achizitionat calculatoare in valoare totala de 1.890.000 de lei (fara TVA), prin licitatie deschisa. Contractul, care vizeaza cumpararea de calculatoare cu monitor si licenta, a fost atribuit in 29 septembrie 2008, dar trimis spre publicare la Sistemul Electronic de Achizitii Publice in data de 23 februarie 2009. Printre cele trei firme care au castigat licitatia se numara si Ness Romania SRL. Conform unui comunicat al Ness Romania SRL, firma deserveste peste 500 de firme atat din sectorul public, cat si privat. Conform datelor de pe site-ul firmei, printre clienti se numara SNTFM CFR Marfa Bucuresti, Autoritatea Rutiera Romana, Societatea Romana de Radiodifuziune, C.N. CFR S.A., CFR IASI Branch, Administratia Nationala Apele Romane, Agentia Nationala pentru Substante si Preparate Chimice Periculoase, Casa de Asigurari de Sanatate Iasi, Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare, Agentia SAPARD, Consiliul Judetean Iasi, Ministerul Administratiei si Internelor, Directia Generala de Pasapoarte, Directia de Asistenta Sociala, Grup Feroviar Roman, Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Sanatatii, Primaria Iasi, Inspectoratul Scolar Judetean Iasi, Parlamentul Romaniei (Senatul si Camera Deputatilor), Inspectoratul de Stat in Constructii, Romatsa, Autoritatea Nationala a Vamilor si Primaria Bucuresti. In anul 2005, bucurestenii au platit 20 de miliarde de lei firmei Radix Company SA din Iasi. Radix Company a semnat contractul cu Primaria Generala in iulie 2005 si apare cu aceasta denumire ca fiind castigatoarea licitatiei, desi fuzionase de luni bune cu Ness Technologies. Cu un an inainte, Radix Company SA primise un grant finantat din bugetul de stat de 73.000 de euro pentru infiintarea unor centre regionale IT in zona de nord-est a Romaniei.
Ai dreptul să taci!
Romania trebuie salvata!
GSP.ro
9 July, 2009
Finalul ministrului Ridzi. MTS a pierdut 500.000 de euro in organizarea evenimentului 2 Mai
investigatieDupă trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit firmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.
Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.
Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcontractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.
Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Probabil în jur de 100.000 de euro.
Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.
Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.
Ieșirea din scenă
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu degetul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.
Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.
Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!
“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile . Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”avocatDănuţ Bugnariu (foto) a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.
Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.
Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chiriţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.
Iată mostre de dialog:
1. — Credeţi că e normal ca oamenii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.
“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu
“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu
2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?avocatbasescu
— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!
3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
— Nu am ştiut acest lucru!
— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
— N-am ştiut.
Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.
“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu
Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.
Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizează.
GSP.ro
9 July, 2009Catalin Tolontan
Finalul ministrului Ridzi. MTS a pierdut 500.000 de euro in organizarea evenimentului 2 Mai
investigatieDupă trei săptămîni de investigaţie jurnalistică, gsp publică azi ecuaţia de adio: MTS a plătit firmelor 730.000 de euro, iar acestea au dat mai departe 220.000 de euro! Atît a costat real 2 Mai, restul e pierdere a banului public prin risipă sau prin deturnare de fonduri.
Avem cifrele. Şi le aveţi şi voi. Pe 22 aprilie, MTS oferea, fără licitaţie, 730.000 de euro, sumă care include TVA, unui duet de firme cu acţionari comuni, cu sediu social comun şi cu administratori comuni.
Mark dă bani lui Artisan
Artisan ia două contracte cumulînd 400.000 de euro, iar puiul său, Mark, primeşte 330.000 de euro.
Mark îi dă 265.000 de euro lui Artisan ca să organizeze evenimentul în locul său. Artisan subcontractează alte 13 firme, cărora le plăteşte 220.000 de euro. În total!
Sumele sînt obţinute de gsp din surse de primă mînă.
Risipă sau deturnare
Cei mai multi bani din cei 220.000 de euro îi încasează Loco, care cumpără publicitate la televiziuni. Aceasta suma nu e certă. Probabil în jur de 100.000 de euro.
Restul e reprezentat de scena şi de concertul de la Bucureşti (30.000 de euro), parteneriatul de la Costineşti (15.000 de euro), postere (2.000 de euro), tricouri, brichete, cadouri şi alte costuri. Total 220.000 de euro.
Atît au făcut evenimentele
Restul pînă la 730.000 de euro reprezintă măsura apasata prin care ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi a risipit sau a deturnat banii publici. Asta o va exprima instanţa, singura care poate stabili in Romania vinovatia unui om. Responsabilitatea ca ministru, ca ordonator de credite, ca membru al Guvernului, ca sef al unor oameni plimbati azi intre DNA, Parlament si toaletele unde vomita de frica si tensiune, toate acestea sint insa altceva. Nu tin de penal.
Ieșirea din scenă
În acest moment, lucrurile sînt clare. La trei săptămîni după declanşarea investigaţiei gsp si la 70 de zile dupa ce zimbea in cele 304 stiri care poleiau televizoarele, Monica Ridzi va parasi scena arătata cu degetul de jumătate de milion de euro. Daca nu demisioneaza o va ejecta PD-L, convins ca “pierdem sustinerea publicului nostru exigent”.
Are 32 de ani, nu se epuizeaza un destin, poate ca nici o cariera, dar, in momentul inchiderii simbolice a acestei usi, are sansa sa tresara o noua lume, in care sa nu mai fie oferite bugete publice de peste o suta de milioane de euro unor oameni care se legitimeaza profesional cu fraza “sint un soldat credincios al partidului” si care parasesc functia cu obsesia ca tot ce-si poate dori cineva in viata e sa devina secretar de stat.
Asta in timp ce, intr-o sala din Cluj, o tinara e rosie de furie pentru ca, pentru prima oara de cind se stie, nu mai are indemnizatie de lot. Nu e secretar de stat. E campioana olimpica la judo. Doua tricouri facute de Artisan oricarui semnatar de contracte daca-i stie numele!
“Mark şi Artisan, adică ce mai, Artisan, că e o singură firmă!”
Gelu Vişan, deputat PD-L, in sedinta de ieri, sătul să-şi tot cenzureze gîndurile . Avocatul lui Artisan şi Mark a consiliat apărarea lui Băsescu în cazul “Flota”avocatDănuţ Bugnariu (foto) a apărut acum două zile în faţa comisiei ca un apărător cu experienţă. “Am mandat limitat”, a punctat el chiar de la început, stabilind perimetrul jocului. Bugnariu a reprezentat firmele Artisan şi Mark, cele două companii cărora MTS le-a dat 630.000 de euro.
Deputaţii n-au scos nimic de la el. A adus argumente inclusiv de ordin constituţional prin care a reclamat ilegalitatea Comisiei de Anchetă.
Bugnariu este un avocat cu clientelă selectă. L-a apărat pe Sorin Ovidiu Vântu în dosarul BID, pe primarul Andrei Chiliman şi a făcut parte din echipa mai amplă, dar rămasă în bună măsură secretă, care i-a asigurat lui Traian Băsescu suportul legal în “Dosarul Flota”. Rugat de gsp să comenteze cum se derulează audierile clienţilor săi de la DNA, el a spus “sînt intense”. “Intense peste media cu care sînteţi obişnuit?”. “Da” a fost răspunsul lui Bugnariu.
Ultima audiere
Fără să fie de faţă, Emeric Ienei a aşezat motoul nevăzut al audierii de ieri a ministrului Monica Ridzi prin vorba sa preferata: “Nu-mi fac iluzii ca să n-am deziluzii”.
Deputaţii şi-au făcut. Pe rînd, Olteanu, Bănicioiu, Negoiţă, Chiriţă, Voinescu, Visan, Vasile şi aproape toţi ceilalţi au sperat că vor primi răspunsuri.
Iată mostre de dialog:
1. — Credeţi că e normal ca oamenii din comisia de evaluare să nu observe că firmele au acelaşi sediu, acţionari şi administratori comuni?
— Dar hîrtiile au fost semnate cu nume diferite.
— Nu e vorba de semnături, ci de actele oficiale ale firmelor care erau în plicul deschis de oamenii dumneavoastră.
— Nu ştiu. Vă legaţi de chestiuni minore.
“Sîntem în faţa unei licitaţii trucate”
Alina Gorghiu
“Sper că vom avea înţelepciunea de a oferi un raport bipartizan. Ar fi un semn bun pentru România şi pentru încrederea oamenilor în noi”
Sever Voinescu
2. — Doamna ministru, cum aţi recepţionat tricourile, şepcile şi celelalte?avocatbasescu
— Noi am recepţionat un eveniment. Am achiziţionat o maşină, nu am spus cîte uşi şi oglinzi retrovizoare trebuie să aibă.
— Doamnă, cînd îţi cumperi o maşină te interesează şi uşile şi, mai ales, marca!
3. — De ce aţi plătit formaţiile şi scena de la Costineşti de vreme ce le plătise organizatorul MPP?
— Nu am ştiut acest lucru!
— şi nu trebuia să ştiţi că vi se vinde un produs al altcuiva, respectiv MTV Days?
— N-am ştiut.
Trei ore în acelaşi stil. Trei ore epuizante, de măcinare în gol, după care deputaţii au decis să încerce să mai cheme o dată pentru azi firmele prin care au trecut banii pentru televiziuni. Ei sînt decişi să traga cortina azi printr-un raport sau mai multe, “Chiar dacă va trebui să oprim ceasul la ora 12 noaptea”, după expresia lui Bogdan Olteanu.
“Mi se pare o fraudă să oferi 630.000 de euro bani publici pentru două firme atît de strîns legate şi care au venit, culmea, cu oferte atît de apropiate de ce era MTS pregătit să ofere!”
Victor Socaciu
Urmărită penal?
Azi, Comisia Parlamentară de Anchetă își va prezenta raportul. E posibil să se ajungă la un raport comun, numai că PNL + PSD + UDMR cer urmărire penală pentru delapidare, iar PD-L ar accepta eventual cel mult urmărire penală pentru abuz sau neglijenta în serviciu. Oricum, e vorba doar de o recomandare supusa dezbaterii in plenul Camerei.
Aseară s-a negociat între PNL+PDS+UDMR și PD-L, ultimii convingîndu-și partidul că Ridzi nu mai poate fi apărată. Deputatii vor încerca azi să se înțeleagă pe același text, deși primii sînt extrem de convinsi ca e vorba de delapidare, în timp ce pedeliștii ar vrea ca Ridzi să plece pentru risipirea banului public. Nu e exclusa nici varianta unei parti comune de raport si distantarea politica in privinta zonelor unde opiniile se radicalizează.
Sa luam exemplu:
Romania trebuie salvata!
In alte tari, daca se minte se plateste scump.
La noi se depaseste orice limita de bun simt, ne mint pe fata, ne fura pe fata, si au tupeul sa nege si sa ramana in functie sa continue hotia.
In alte tari, daca se minte se plateste scump.
La noi se depaseste orice limita de bun simt, ne mint pe fata, ne fura pe fata, si au tupeul sa nege si sa ramana in functie sa continue hotia.
Presedintele sud-coreean si-a donat 80% din avere
Romania trebuie salvata!
Publicat: astazi 9am
Autor: Corina Cristea
Presedintele sud-coreean, Lee Myung-Bak, a donat 26.2 milioane de dolari pentru un program de burse care ii ajuta pe studentii saraci, incercand sa-si spele urmele lasate de acuzatiile aduse in 2007, cum ca ar avea o avere incredibil de mare.
Opere caritabile de asemenea anvergura sunt un nou fenomen intr-o societate cu valori traditionale. Lee Myung-Bak este foarte criticat de opozitie ca sprijina politici care sustin paturile bogate ale societatii sud-coreene, comenteaza CNN.
Astfel, anuntul potrivit caruia presedintele va dona mai mult de 26 de milioane de dolari, mare parte din averea lui este foarte neobisnuit. Acesta a declarat ca banii vor fi folositi pentru a-I ajuta pe elevii si studentii nevoiasi.
“Averea mea, pe care am strans-o cu multa munca in timpul vietii, este foarte pretioasa pentru mine”, a spus Lee Myung-Bak. “M-am gandit mult timp ca ar fi mai bine ca ea sa fie folosita de societate intr-un mod valoros”, a adaugat acesta
Oricum seful statului sud-coreean promisese in 2007, cand fusese acuzat ca si-a marit averea prin mijloace ilegale, ca va dona o parte din ea. De atunci i s-au ridicat toate acuzatiile.
Totusi, presedintele ar avea destule motive sa nu se afle intr-o pasa “caritabila”. Mai mult de 10 ori pe zi, vecinul Coreea de Nord il insulta, catalogandu-l “mascarici”, “fascist”, “dictator”. El a fost insultat de 1700 de ori in acest an, potrivit unui studiu dat publicitatii in acesta luna, arata Irish Times.
De asemenea, primeste putina afectiune si acasa, deoarece 7 din 10 sud-coreeni sunt de parere, la fel ca si partidele de opozitie, ca el ii sprijina bogatii.
Cu toate acestea, analistii apreciaza acest gest si cred ca ii pot incuraja si pe alti oameni cu averi foarte mari sa-i urmeze exemplul.
Publicat: astazi 9am
Autor: Corina Cristea
Presedintele sud-coreean, Lee Myung-Bak, a donat 26.2 milioane de dolari pentru un program de burse care ii ajuta pe studentii saraci, incercand sa-si spele urmele lasate de acuzatiile aduse in 2007, cum ca ar avea o avere incredibil de mare.
Opere caritabile de asemenea anvergura sunt un nou fenomen intr-o societate cu valori traditionale. Lee Myung-Bak este foarte criticat de opozitie ca sprijina politici care sustin paturile bogate ale societatii sud-coreene, comenteaza CNN.
Astfel, anuntul potrivit caruia presedintele va dona mai mult de 26 de milioane de dolari, mare parte din averea lui este foarte neobisnuit. Acesta a declarat ca banii vor fi folositi pentru a-I ajuta pe elevii si studentii nevoiasi.
“Averea mea, pe care am strans-o cu multa munca in timpul vietii, este foarte pretioasa pentru mine”, a spus Lee Myung-Bak. “M-am gandit mult timp ca ar fi mai bine ca ea sa fie folosita de societate intr-un mod valoros”, a adaugat acesta
Oricum seful statului sud-coreean promisese in 2007, cand fusese acuzat ca si-a marit averea prin mijloace ilegale, ca va dona o parte din ea. De atunci i s-au ridicat toate acuzatiile.
Totusi, presedintele ar avea destule motive sa nu se afle intr-o pasa “caritabila”. Mai mult de 10 ori pe zi, vecinul Coreea de Nord il insulta, catalogandu-l “mascarici”, “fascist”, “dictator”. El a fost insultat de 1700 de ori in acest an, potrivit unui studiu dat publicitatii in acesta luna, arata Irish Times.
De asemenea, primeste putina afectiune si acasa, deoarece 7 din 10 sud-coreeni sunt de parere, la fel ca si partidele de opozitie, ca el ii sprijina bogatii.
Cu toate acestea, analistii apreciaza acest gest si cred ca ii pot incuraja si pe alti oameni cu averi foarte mari sa-i urmeze exemplul.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)