Romania trebuie salvata!
9am.ro
25 August 2009
La finele lui 2008, cand criza avea doar patru luni de "activitate" in economia locala, numeroase companii au fost afectate, mai ales cele care aveau titluri tranzactionate la bursa. Astfel, multe societati comerciale au pasit in 2009 cu bilanturile pline de datorii, majoritatea provenind din sectoarele energie si retail alimentar. ZF prezinta topul celor mai indatorate 20 de companii din Romania.
1/5
Locul 1. Petrom -1,35 miliarde euro
Cea mai indatorata companie privata din Romania este totodata si cea mai mare, Petrom, noteaza ZF.
La o cifra de afaceri de 4,55 miliarde de euro (19,24 miliarde lei), compania petroliera a reusit sa aiba datorii de peste 1,35 miliarde euro (5,71 miliarde lei)
Locul 2. Daewoo Mangalia - 0,8 miliarde euro
Pe locul a doilea in topul companiilor private cu cele mai mari datorii se afla Daewoo Mangalia, care a cumulat datorii de aproape trei ori mai mari decat cifra de afaceri in 2008.
Astfel, la o cifra de afaceri de 353,3 milioane euro (1,493 miliarde lei), Daewoo a inregistrat datorii de 861,5 milioane euro (3,641 miliarde lei).
Locul 3. Rompetrol Rafinare - 0,72 miliarde euro
Spre deosebie de ocupanta locului 2, compania care s-a clasat pe a treia pozitie, Rompetrol Rafinare, a inregistrat in 2008 o cifra de afaceri de 2,345 miliarde euro (9,918 miliarde lei) si datorii totale de 0,726 miliarde euro (3,070 miliarde lei).
Locul 4. Real Hypermarket - 0,534 miliarde euro
Real, care la finele anului trecut avea 20 de hypermarket-uri deschise, s-a clasat pe locul patru in topul companiilor cu cele mai mari datorii in 2008. Lantul de hypermarket-uri a inregistrat o cifra de afaceri de 0,718 miliarde euro (3,036 miliarde lei) si datorii de 0,534 miliarde euro (2,258 miliarde lei).
Locul 5. Carrefour - 0,433 miliarde euro
Pe pozitia a cincea s-a clasat o alta companie de retail, lantul de supermarket-uri Carrefour. Astfel, la finele lui 2008, lantul de supermarket-uri francez a inregistrat datorii totale de 0.433 miliarde euro (1,831 miliarde lei) si o cifra de afaceri de 1,032 miliarde euro (4,365 miliarde lei).
marți, 25 august 2009
Regii asfaltului vor exclusivitate pe tronsonul Moara Vlăsiei-Ploieşti. A treia bandă a autostrăzii mai aşteaptă
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
24 Aug 2009 Doru Cireasa
Licitaţia de construire s-a amânat deoarece statul nu a putut oferi participanţilor planurile autostrăzii. Proprietatea asupra planşelor aparţine regilor asfaltului.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anulat zilele trecute licitaţia organizată pentru construirea celei de-a treia benzi pe fiecare sens al autostrăzii, urmând ca licitaţia să fie reluată în perioada următoare, au declarat vineri oficialii companiei. Construirea actualelor patru benzi ale autostrăzii este făcută de firmele Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co., aparţinând lui Dorinel Umbrărescu, Dan Beşciu împreună cu Sorin Vulpescu, respectiv Costel Căşuneanu. Extinderea la trei benzi pe sens va avea loc între km 19 şi km 45. Valoarea estimată a lucrărilor noi este de 196 milioane de lei, fără TVA, respectiv 46 de milioane de euro.
Licitaţia pentru a treia bandă, demarată la finele lunii iunie, a trezit interesul a şapte firme şi asocieri, dintre care două autohtone, deţinute de actualii constructori.
Firmele care au depus oferte tehnice la finele lunii iulie, în cadrul etapei de precalificare, au fost Euroconstruct Trading 98/PA&Co. International/Via Design (România), MonteAdriano Engenharia E Construcao (Portugalia), Lena Engenharia E Construcoes (Portugalia), Marcor Ebro/Proyectos Tecnicos Y Obras Civiles/Copisa Constructora Pirenaica (Spania), Spedition UMB, Colas România şi Sociedate de Construcoes Soares da Costa (Portugalia). Firmele lui Căşuneanu şi Beşciu, asociate cu cea a lui Umbrărescu la lucrările de pe primele patru benzi, au devenit concurente în cazul licitaţiei pentru a treia bandă pe sens.
Pentru a putea estima costul lucrărilor de racordare a celei de-a treia benzi la primele două şi pentru realizarea propriilor lor oferte, firmele participante aveau nevoie de proiectul tehnic întocmit de consorţiul regilor asfaltului, pentru primele patru benzi. Pe baza acestuia, constructorii celei de-a treia benzi puteau estima costurile cu mutarea utilităţilor, soluţia tehnică necesară etc. Este ceea ce, de altfel, şi CNADNR s-a angajat să furnizeze participanţilor la licitaţie. „Pentru asigurarea unor informaţii complete, necesare în vederea elaborării propunerii tehnice, Autoritatea Contractantă (CNADNR - n.r.) va pune la dispoziţia celor interesaţi proiectul tehnic al obiectivului Autostrada Bucureşti-Braşov“, se arată în documentaţia de licitaţie. Deşi întocmirea proiectului tehnic este parte a contractului semnat de consorţiu cu CNADNR, compania de stat plătindu-l, se consideră că drepturile intelectuale asupra acestuia aparţin celor trei constructori. În consecinţă, aceştia nu şi-au dat acordul ca CNADNR să dea proiectul celorlalţi participanţi la licitaţie. „Am primit solicitări de clarificare de la ofertanţi şi atunci am văzut că ar trebui să le furnizăm detalii din proiectul tehnic. Nu putem oferi acces la proiectul tehnic fără acordul actualilor constructori. La reluarea licitaţiei le vom furniza studiul de fezabilitate pentru lărgirea la trei benzi (care este mult mai aproximativ faţă de proiect - n.r.)“, spune un oficial al CNADNR, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, într-o fază ulterioară regii asfaltului s-ar fi înmuiat şi şi-ar fi manifestat acordul folosirii proiectului realizat de ei. „(CNADNR - n.r.) n-are voie să îl dea la nimeni“, spune însă scurt unul dintre regii asfaltului.
Oficialul CNADNR indicat îşi manifestă încrederea că având doar studiul de fezabilitate la îndemână, şi nu proiectul, ceilalţi constructori nu vor fi în inferioritate. Compania n-a putut acorda direct lucrările de extindere consorţiului autohton deoarece s-ar fi ajuns astfel la depăşirea valorii iniţiale cu peste 50%, ceea ce contravine legii. Consorţiul a mai primit o majorare de cel puţin 40 de milioane de euro pentru folosirea balastului în fundaţia autostrăzii, în loc de pământ. Aflat sâmbătă pe şantierul proiectului, premierul Boc a spus că autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata la finele anului viitor.
Cotidianul.ro
24 Aug 2009 Doru Cireasa
Licitaţia de construire s-a amânat deoarece statul nu a putut oferi participanţilor planurile autostrăzii. Proprietatea asupra planşelor aparţine regilor asfaltului.
Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a anulat zilele trecute licitaţia organizată pentru construirea celei de-a treia benzi pe fiecare sens al autostrăzii, urmând ca licitaţia să fie reluată în perioada următoare, au declarat vineri oficialii companiei. Construirea actualelor patru benzi ale autostrăzii este făcută de firmele Spedition UMB, Euroconstruct Trading 98 şi Pa&Co., aparţinând lui Dorinel Umbrărescu, Dan Beşciu împreună cu Sorin Vulpescu, respectiv Costel Căşuneanu. Extinderea la trei benzi pe sens va avea loc între km 19 şi km 45. Valoarea estimată a lucrărilor noi este de 196 milioane de lei, fără TVA, respectiv 46 de milioane de euro.
Licitaţia pentru a treia bandă, demarată la finele lunii iunie, a trezit interesul a şapte firme şi asocieri, dintre care două autohtone, deţinute de actualii constructori.
Firmele care au depus oferte tehnice la finele lunii iulie, în cadrul etapei de precalificare, au fost Euroconstruct Trading 98/PA&Co. International/Via Design (România), MonteAdriano Engenharia E Construcao (Portugalia), Lena Engenharia E Construcoes (Portugalia), Marcor Ebro/Proyectos Tecnicos Y Obras Civiles/Copisa Constructora Pirenaica (Spania), Spedition UMB, Colas România şi Sociedate de Construcoes Soares da Costa (Portugalia). Firmele lui Căşuneanu şi Beşciu, asociate cu cea a lui Umbrărescu la lucrările de pe primele patru benzi, au devenit concurente în cazul licitaţiei pentru a treia bandă pe sens.
Pentru a putea estima costul lucrărilor de racordare a celei de-a treia benzi la primele două şi pentru realizarea propriilor lor oferte, firmele participante aveau nevoie de proiectul tehnic întocmit de consorţiul regilor asfaltului, pentru primele patru benzi. Pe baza acestuia, constructorii celei de-a treia benzi puteau estima costurile cu mutarea utilităţilor, soluţia tehnică necesară etc. Este ceea ce, de altfel, şi CNADNR s-a angajat să furnizeze participanţilor la licitaţie. „Pentru asigurarea unor informaţii complete, necesare în vederea elaborării propunerii tehnice, Autoritatea Contractantă (CNADNR - n.r.) va pune la dispoziţia celor interesaţi proiectul tehnic al obiectivului Autostrada Bucureşti-Braşov“, se arată în documentaţia de licitaţie. Deşi întocmirea proiectului tehnic este parte a contractului semnat de consorţiu cu CNADNR, compania de stat plătindu-l, se consideră că drepturile intelectuale asupra acestuia aparţin celor trei constructori. În consecinţă, aceştia nu şi-au dat acordul ca CNADNR să dea proiectul celorlalţi participanţi la licitaţie. „Am primit solicitări de clarificare de la ofertanţi şi atunci am văzut că ar trebui să le furnizăm detalii din proiectul tehnic. Nu putem oferi acces la proiectul tehnic fără acordul actualilor constructori. La reluarea licitaţiei le vom furniza studiul de fezabilitate pentru lărgirea la trei benzi (care este mult mai aproximativ faţă de proiect - n.r.)“, spune un oficial al CNADNR, sub protecţia anonimatului. Potrivit acestuia, într-o fază ulterioară regii asfaltului s-ar fi înmuiat şi şi-ar fi manifestat acordul folosirii proiectului realizat de ei. „(CNADNR - n.r.) n-are voie să îl dea la nimeni“, spune însă scurt unul dintre regii asfaltului.
Oficialul CNADNR indicat îşi manifestă încrederea că având doar studiul de fezabilitate la îndemână, şi nu proiectul, ceilalţi constructori nu vor fi în inferioritate. Compania n-a putut acorda direct lucrările de extindere consorţiului autohton deoarece s-ar fi ajuns astfel la depăşirea valorii iniţiale cu peste 50%, ceea ce contravine legii. Consorţiul a mai primit o majorare de cel puţin 40 de milioane de euro pentru folosirea balastului în fundaţia autostrăzii, în loc de pământ. Aflat sâmbătă pe şantierul proiectului, premierul Boc a spus că autostrada Bucureşti-Ploieşti va fi gata la finele anului viitor.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)