Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
20 Oct 2009
Cristian Şuţu
Comuna Mogoşoaia. 5500 de locuitori. Primar liberal. Marţi, pe-nserat. La poarta prietenului meu bate o tanti, la vreo 40 de ani. Tocmai s-a dat jos dintr-o maşină. Una mare, izotermă. Lîngă ea, alţi cîţiva inşi pe post de ajutoare. "Bună seara!" "Suntem de la domnu’ primar şi v-am adus o mică atenţie în vremuri de criză”. Şi întinde o pungă. Una galbenă, pe care scrie Fundaţia Paul Precup. "Bună seara!". Apoi pleacă.
Cu gîndul la prietenul lui jurnalist, amicul meu deschide plasa şi scoate pe rînd un salam uscat, de vară, o sticlă cu ulei de floarea-soarelui, o pungă cu orez cu bob rotund, una cu fasole albă şi încă una cu zahăr.
miercuri, 21 octombrie 2009
Udrea reloaded. Proiectul brandingului de tara risca sa devina un nou scandal UE
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Ministerul Turismului (MT) este aproape de a da proiectul de branding national pe mana unor neavizati, atribuirea fiind conditionata chiar de propriile criterii prevazute in caietul de sarcini. Desi pentru proiectul unei noi identitati a Romaniei la nivel international s-au inscris cele mai prestigioase trei companii specializate exclusiv pe brand de tara, Comisia de licitatii din cadrul MT a calificat pentru etapa superioara de deschidere a ofertelor alte firme straine care nu se pot lauda cu nici un proiect de branding in portofoliu. Asta desi caietul de sarcini precizeaza in nenumaratele conditii impuse ca autoritatea contractanta va descalifica orice participant care nu este specialist in brand.
In urma deschiderii ofertelor depuse de cele trei companii calificate dupa prima etapa a licitatiei s-a constatat ca cea mai mica oferta financiara apartine asocierii THR - Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion SA - Taylor Nelson Sofres SA (894.970 de euro, fara TVA). Spaniolii indeplinesc doar o parte din conditiile stipulate in caietul de sarcini, si anume acelea referitoare la indeplinirea calitatii de consultanti in domeniul turistic, dar nu respecta cel mai important criteriu, cel al performantei din propriul portofoliu. Mai mult decat atat, asocierea dintre participanti are o puternica implicare in industria hoteliera, ceea ce ar putea trezi anumite suspiciuni asupra conflictului de interese rezultat in urma implicarii unui jucator activ pe piata straina a turismului si interesele Romaniei. Cum a fost de asteptat, firmele neavizate si-au putut permite cu usurinta sa avanseze cele mai mici oferte, in timp ce profesionistii recunoscuti nu pot cobori stacheta calitatii cand in joc este imaginea unei tari.
Ceilalti doi candidati - asocierea Saffron Brand Consultants SA - Brandient Consult SRL - Acacia Avenue Limited si asocierea TBWA Bucuresti SRL - SC GFK Romania SRL - au avut oferte de 1.615.299 de euro, respectiv 993.740 de euro. In prezent, cele trei oferte se afla in analiza Comisiei de evaluare.
“In zilele urmatoare, Comisia de evaluare va analiza ofertele tehnice depuse, pentru a verifica daca sunt in conformitate cu caietul de sarcini. Dintre ofertele declarate admisibile, castigatoare va fi desemnata oferta cu cea mai mica valoare, conform criteriului de atribuire (pretul cel mai scazut)”, anunta MT intr-un comunicat.
La licitatia pentru realizarea brandului turistic al Romaniei au participat initial 13 asocieri de companii.
In vederea realizarii brandului de turism al tarii, Romania are alocat prin Programul Operational Regional (POR) doua milioane de euro, fara TVA, pentru realizarea brandului turistic.
Cei mai mari specialisti, refuzati de Udrea
Din moment ce banii pentru proiectul de rebranding al Romaniei vin de la Uniunea Europeana, si nu direct din bugetul netinut in frau de Executivul de la Bucuresti, cheltuirea iresponsabila poate sa se transforme in a doua natura si de aceasta data pe malurile Dambovitei. Unul dintre participantii la licitatia organizata de Ministerul Turismului, Aneta Bogdan, ne-a declarat ca, dupa etapa deschiderii plicurilor de catre Comisia de licitatie, a fost profund surprinsa de faptul ca in randul companiilor calificate in aceasta etapa nu s-au regasit companiile din top 3 la nivel mondial, cum ar fi Landor Assiciates sau Future Brand. “Interesant este ca, in conditiile de participare, la licitatia acestui proiect organizatorul a tinut sa sublinieze ca participantii trebuie sa fie specializati in proiecte de branding si ca orice companie care nu are un portofoliu serios in acest domeniu va fi descalificata”, ne-a precizat Aneta Bogdan, unul dintre cei mai titrati specialisti in domeniu la nivel national. Intre cele scrise in hartii si realitatea directionata discretionar pentru ca tintele propuse sa fie atinse cu orice pret este diferenta de la cer la pamant. Si asta pentru ca in locul unor profesionisti cu renume care s-au inscris la concursul organizat de ministerul Elenei Udrea au ajuns in etape superioare ale licitatiei firme care nu se pot lauda in portofoliu ca dispun de vreun proiect de branding national anterior. Criteriile luate in considerare la nivelul Comisiei de licitatie din cadrul Ministerului Turismului nu au tinut seama, se pare, de profesionalismul si experienta participantilor, din moment ce chiar specialistul numarul unu la nivel mondial Willy Allins, profesor senior la Universitatea Oxford care a inventat conceptele moderne de branding in literatura de specialitate si care a participat la rebrandingul a mai multor tari europene, printre care si Spania, nu a contat ca prezenta in randul participantilor. “Este cert ca bugetul de doua milioane de euro oferit prin intermediul programelor de finantare ale Uniunii Europene pentru proiectul de branding al Romaniei nu este unul satisfacator daca stai sa consulti parerea specialistilor. Pot spune cu toata raspunderea ca orice profesionist in domeniul rebrandingului de tara nu poate sa se implice intr-un proiect cu sume mici. Din pacate, din cate putem sa constatam pentru autoritatile statului, nu conteaza profesionistii, ci pretul cel mai mic, iar un astfel de proiect extrem de important pentru noi toti poate sa ajunga sa fie atribuit unor companii fara experianta in domeniu, ceea ce poate duce la inregistrarea unui esec”, ne-a precizat Aneta Bogdan.
Inca o licitatie data pe preturi de dumping
Nu este pentru prima oara cand Ministerul Turismului se incurca in conditiile proprii stipulate in caietele de sarcini.
In luna august, MT a declarat castigatoare a campaniei “Turist in Romania” asocierea dintre Best Advertising si Optimedia, desi preturile avansate de firma erau pretuti de dumping. Din acest motiv Realitatea TV, Antena 3 si Pro TV, canalele tv pe care ar fi trebuit sa se deruleze campania, au refuzat sa difuzeze clipurile publicitare.
Deoarece contractul de publicitate pe piata interna nu a putut fi pus in practica, ministerul a fost nevoit sa anuleze procedura de achizitie pentru a o relua la o data ulterioara.
Madalina Dicu, Gabriel Burlacu
Gardianul.ro
Ministerul Turismului (MT) este aproape de a da proiectul de branding national pe mana unor neavizati, atribuirea fiind conditionata chiar de propriile criterii prevazute in caietul de sarcini. Desi pentru proiectul unei noi identitati a Romaniei la nivel international s-au inscris cele mai prestigioase trei companii specializate exclusiv pe brand de tara, Comisia de licitatii din cadrul MT a calificat pentru etapa superioara de deschidere a ofertelor alte firme straine care nu se pot lauda cu nici un proiect de branding in portofoliu. Asta desi caietul de sarcini precizeaza in nenumaratele conditii impuse ca autoritatea contractanta va descalifica orice participant care nu este specialist in brand.
In urma deschiderii ofertelor depuse de cele trei companii calificate dupa prima etapa a licitatiei s-a constatat ca cea mai mica oferta financiara apartine asocierii THR - Asesores en Turismo, Hoteleria y Recreacion SA - Taylor Nelson Sofres SA (894.970 de euro, fara TVA). Spaniolii indeplinesc doar o parte din conditiile stipulate in caietul de sarcini, si anume acelea referitoare la indeplinirea calitatii de consultanti in domeniul turistic, dar nu respecta cel mai important criteriu, cel al performantei din propriul portofoliu. Mai mult decat atat, asocierea dintre participanti are o puternica implicare in industria hoteliera, ceea ce ar putea trezi anumite suspiciuni asupra conflictului de interese rezultat in urma implicarii unui jucator activ pe piata straina a turismului si interesele Romaniei. Cum a fost de asteptat, firmele neavizate si-au putut permite cu usurinta sa avanseze cele mai mici oferte, in timp ce profesionistii recunoscuti nu pot cobori stacheta calitatii cand in joc este imaginea unei tari.
Ceilalti doi candidati - asocierea Saffron Brand Consultants SA - Brandient Consult SRL - Acacia Avenue Limited si asocierea TBWA Bucuresti SRL - SC GFK Romania SRL - au avut oferte de 1.615.299 de euro, respectiv 993.740 de euro. In prezent, cele trei oferte se afla in analiza Comisiei de evaluare.
“In zilele urmatoare, Comisia de evaluare va analiza ofertele tehnice depuse, pentru a verifica daca sunt in conformitate cu caietul de sarcini. Dintre ofertele declarate admisibile, castigatoare va fi desemnata oferta cu cea mai mica valoare, conform criteriului de atribuire (pretul cel mai scazut)”, anunta MT intr-un comunicat.
La licitatia pentru realizarea brandului turistic al Romaniei au participat initial 13 asocieri de companii.
In vederea realizarii brandului de turism al tarii, Romania are alocat prin Programul Operational Regional (POR) doua milioane de euro, fara TVA, pentru realizarea brandului turistic.
Cei mai mari specialisti, refuzati de Udrea
Din moment ce banii pentru proiectul de rebranding al Romaniei vin de la Uniunea Europeana, si nu direct din bugetul netinut in frau de Executivul de la Bucuresti, cheltuirea iresponsabila poate sa se transforme in a doua natura si de aceasta data pe malurile Dambovitei. Unul dintre participantii la licitatia organizata de Ministerul Turismului, Aneta Bogdan, ne-a declarat ca, dupa etapa deschiderii plicurilor de catre Comisia de licitatie, a fost profund surprinsa de faptul ca in randul companiilor calificate in aceasta etapa nu s-au regasit companiile din top 3 la nivel mondial, cum ar fi Landor Assiciates sau Future Brand. “Interesant este ca, in conditiile de participare, la licitatia acestui proiect organizatorul a tinut sa sublinieze ca participantii trebuie sa fie specializati in proiecte de branding si ca orice companie care nu are un portofoliu serios in acest domeniu va fi descalificata”, ne-a precizat Aneta Bogdan, unul dintre cei mai titrati specialisti in domeniu la nivel national. Intre cele scrise in hartii si realitatea directionata discretionar pentru ca tintele propuse sa fie atinse cu orice pret este diferenta de la cer la pamant. Si asta pentru ca in locul unor profesionisti cu renume care s-au inscris la concursul organizat de ministerul Elenei Udrea au ajuns in etape superioare ale licitatiei firme care nu se pot lauda in portofoliu ca dispun de vreun proiect de branding national anterior. Criteriile luate in considerare la nivelul Comisiei de licitatie din cadrul Ministerului Turismului nu au tinut seama, se pare, de profesionalismul si experienta participantilor, din moment ce chiar specialistul numarul unu la nivel mondial Willy Allins, profesor senior la Universitatea Oxford care a inventat conceptele moderne de branding in literatura de specialitate si care a participat la rebrandingul a mai multor tari europene, printre care si Spania, nu a contat ca prezenta in randul participantilor. “Este cert ca bugetul de doua milioane de euro oferit prin intermediul programelor de finantare ale Uniunii Europene pentru proiectul de branding al Romaniei nu este unul satisfacator daca stai sa consulti parerea specialistilor. Pot spune cu toata raspunderea ca orice profesionist in domeniul rebrandingului de tara nu poate sa se implice intr-un proiect cu sume mici. Din pacate, din cate putem sa constatam pentru autoritatile statului, nu conteaza profesionistii, ci pretul cel mai mic, iar un astfel de proiect extrem de important pentru noi toti poate sa ajunga sa fie atribuit unor companii fara experianta in domeniu, ceea ce poate duce la inregistrarea unui esec”, ne-a precizat Aneta Bogdan.
Inca o licitatie data pe preturi de dumping
Nu este pentru prima oara cand Ministerul Turismului se incurca in conditiile proprii stipulate in caietele de sarcini.
In luna august, MT a declarat castigatoare a campaniei “Turist in Romania” asocierea dintre Best Advertising si Optimedia, desi preturile avansate de firma erau pretuti de dumping. Din acest motiv Realitatea TV, Antena 3 si Pro TV, canalele tv pe care ar fi trebuit sa se deruleze campania, au refuzat sa difuzeze clipurile publicitare.
Deoarece contractul de publicitate pe piata interna nu a putut fi pus in practica, ministerul a fost nevoit sa anuleze procedura de achizitie pentru a o relua la o data ulterioara.
Madalina Dicu, Gabriel Burlacu
Asa Berceanule!
Romania trebuie salvata!
Inca mai dai bani la Partid prin Astoria Hotel?
Mafia o sa cada, dar cand?
Inca mai dai bani la Partid prin Astoria Hotel?
Mafia o sa cada, dar cand?
Adevarata Romanie. Ministrul transporturilor se imprumuta de la BCR si BRD pentru un contract cu Dorinel Umbrarescu
Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro
Inainte de campania prezidentiala, Ministerul Transporturilor se imprumuta la BCR si BRD-Groupe Societe Generale cu 187,5 milioane de euro pana in 2016. Chiar daca oficialii Companiei de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este undeva sub 7%, din cauza unor comisioane si taxe, castigul bancilor poate ajunge pana la 9%. Imprumutul contractat de CNADNR trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este pana la sfarsitul lunii martie 2011.
♦ Din acesti bani, Compania Nationala de Autostrazi va achita un credit imprumutat de la BCR in valoare de circa 50 de milioane de euro. Totodata, va plati circa 50 de milioane de euro pentru lucrarile de reparatii si intretinere a drumurilor nationale. Din restul de bani vor fi acoperite o parte din facturile emise pentru lucrarile de modernizare a DN 7 Deva-Arad, realizate de regele asfaltului, Dorinel Umbrarescu, patronul firmei UMB Spedition.
♦ In urma acestui imprumut, cel mai castigat va iesi Dorinel Umbrarescu, pentru ca firma sa detine aproape o treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire a drumurilor nationale din tara pentru care sunt alocati 50 milioane de euro. UMB Spedition se ocupa de intretinerea multianuala a drumurilor din cele noua judete din Moldova. De asemenea, firma patronului Dorinel Umbrarescu se mai ocupa de intretinerea drumurilor din Maramures, Satu Mare, Mures si Harghita.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) a batut in cuie, la sfarsitul saptamanii trecute, un credit, in valoare de 187,5 milioane de euro, de la BCR si BRD. Cu toate ca oficialii Companiei Nationale de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este undeva sub 7%, insa, din cauza unor comisioane si taxe, dobanda poate ajunge pana la 9%. Compania de Autoststrazi trebuie sa ramburseze acest credit pana la 31 decembrie 2016. Imprumutul contractat de CNADNR trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este pana la sfarsitul lunii martie 2011.
Potrivit unor surse avizate, acest credit ar fi utilizat pentru achitarea facturilor clientelei politice a contractelor de intretinere multianuala. „Conditiile de contractare sunt dezastruoase. Creditul trebuie rambursat în sase ani, începând cu anul 2011, din venituri proprii, în rate semestriale egale. Compania Nationala de Autostrazi a precizat ca acest credit va fi rambursat din veniturile obtinute din vanzarea rovinetei. Nu exista un studiu care sa demonstreze ca ratele se vor achita cu banii obtinuti din vanzarea rovinietei. Toate sumele trase din credit trebuie utilizate exclusiv in vederea refinantarii creditului rezultat din contractul incheiat intre companie si BCR. De asemenea, imprumutul trebuie utilizat la finantarea activitatii curente, respectiv a activitatii de proiectare, reparare, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere. Nici agentul si nici unul dintre creditori nu vor avea obligatia, dar vor avea dreptul de a verifica destinatia sumelor trase de catre Compania de Autostrazi in conformitate cu prezentul contract”, ne-au declarat surse avizate. Potrivit acestora, Compania Nationala de Autostrazi trebuie sa prezinte o garantie bancara in valoare de 20 milioane de euro. „Pentru acesti bani bancile nu vor emite nici o dobanda, in schimb aceasta suma poate fi utilizata de cele doua banci. Cu o dobanda de 5,96%, la care se adauga si alte comisioane sau taxe, creditul poate ajunge la o dobanda de aproape 9%. Comisia de evaluare a acestui imprumut a inceput procedura in 15 septembrie 2009. Regionalele din teritoriu au cheltuit deja o mare parte din banii care vor fi imprumutati de la banci”, ne-au mai declarat sursele citate.
Clauze de confidentialitate pe banii statului
Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri din Romania, Dorina Tiron, ne-a declarat ca nu poate dezvalui prea multe date din contract. „Nu pot sa spun nimic, conform clauzelor de confidentialitate. Nu am facut parte din comisia de negociere. Evaluarea a durat aproximativ 40 de zile, totul s-a facut transparent”, ne-a spus Dorina Tiron. Adjunctul acesteia, Ionut Masala, a adaugat ca acest credit se va achita din rovinieta, „care este principalul element privind veniturile Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. „Exista studiu de evaluare privind plata ratelor din veniturile obtinute prin vanzarea rovinietei. Acest studiu a fost prezentat oficialilor Companiei de Autostrazi. Bancile au solicitat acest studiu si l-au aprobat. Pana in 2016 se poate achita acest credit din taxele obtinute din rovinieta”, ne-a mai declarat Ionut Masala.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi este o societate cu capital de stat, in comisia de evaluare a acestui imprumut nu exista nici un reprezentant al Ministerului Finantelor. In schimb, Ministerul Transporturilor are reprezentanti in comisia de evaluare, cu toate ca nu este ordonator principal de credite. „Din ce stiu, nu exista nici un membru de la Ministerul Finantelor, dar statul este prezent in aceasta comisie prin reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Procedura de achizitie publica a fost respectata, s-ar putea sa fi trimis o invitatie la Ministerul Finantelor. Dobanda este stabilita in functie de Euribor, plus o marja stabilita de cele doua banci. Nu stiu exact cat va fi dobanda, dar cred ca va fi undeva sub 7%”, ne-a mai spus directorul general adjunct al CNADNR. Ionut Masala a mai precizat ca nu exista comisioane sau alte taxe de administrare a acestui credit. „Exista anumite costuri pentru rambursarea anticipata a creditului. Este ceva ce ne asumam si toata procedura este transparenta”, a mai adaugat oficialul Companiei de Autostrazi.
Umbrarescu, regele asfaltului pe banii imprumutati
In conturile regelui asfaltului, Dorinel Umbrarescu, patronul firmei UMB Spedition, vor intra o parte din banii imprumutati de Compania de Autostrazi. El detine o treime din contractele de reparare, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere din Romania. Firma UMB Spedition se ocupa de intretinerea multianuala a drumurilor din cele noua judete din Moldova. De asemenea, firma patronului Dorinel Umbrarescu se mai ocupa de intretinerea drumurilor din Maramures, Satu Mare, Mures si Harghita. „O treime din cei 50 milioane de euro pentru plata facturilor pentru reparatii, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere din Romania se duc in conturile lui Umbrarescu. Mai mult, Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca si facturile pentru DN 7 Arad-Deva”, ne-au mai explicat sursele avizate.
Stefan Etves
Gardianul.ro
Inainte de campania prezidentiala, Ministerul Transporturilor se imprumuta la BCR si BRD-Groupe Societe Generale cu 187,5 milioane de euro pana in 2016. Chiar daca oficialii Companiei de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este undeva sub 7%, din cauza unor comisioane si taxe, castigul bancilor poate ajunge pana la 9%. Imprumutul contractat de CNADNR trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este pana la sfarsitul lunii martie 2011.
♦ Din acesti bani, Compania Nationala de Autostrazi va achita un credit imprumutat de la BCR in valoare de circa 50 de milioane de euro. Totodata, va plati circa 50 de milioane de euro pentru lucrarile de reparatii si intretinere a drumurilor nationale. Din restul de bani vor fi acoperite o parte din facturile emise pentru lucrarile de modernizare a DN 7 Deva-Arad, realizate de regele asfaltului, Dorinel Umbrarescu, patronul firmei UMB Spedition.
♦ In urma acestui imprumut, cel mai castigat va iesi Dorinel Umbrarescu, pentru ca firma sa detine aproape o treime din lucrarile de reparatii, intretinere si deszapezire a drumurilor nationale din tara pentru care sunt alocati 50 milioane de euro. UMB Spedition se ocupa de intretinerea multianuala a drumurilor din cele noua judete din Moldova. De asemenea, firma patronului Dorinel Umbrarescu se mai ocupa de intretinerea drumurilor din Maramures, Satu Mare, Mures si Harghita.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din România (CNADNR) a batut in cuie, la sfarsitul saptamanii trecute, un credit, in valoare de 187,5 milioane de euro, de la BCR si BRD. Cu toate ca oficialii Companiei Nationale de Autostrazi spun ca dobanda pentru acest imprumut este undeva sub 7%, insa, din cauza unor comisioane si taxe, dobanda poate ajunge pana la 9%. Compania de Autoststrazi trebuie sa ramburseze acest credit pana la 31 decembrie 2016. Imprumutul contractat de CNADNR trebuie tras pana la finele acestui an, iar perioada de gratie este pana la sfarsitul lunii martie 2011.
Potrivit unor surse avizate, acest credit ar fi utilizat pentru achitarea facturilor clientelei politice a contractelor de intretinere multianuala. „Conditiile de contractare sunt dezastruoase. Creditul trebuie rambursat în sase ani, începând cu anul 2011, din venituri proprii, în rate semestriale egale. Compania Nationala de Autostrazi a precizat ca acest credit va fi rambursat din veniturile obtinute din vanzarea rovinetei. Nu exista un studiu care sa demonstreze ca ratele se vor achita cu banii obtinuti din vanzarea rovinietei. Toate sumele trase din credit trebuie utilizate exclusiv in vederea refinantarii creditului rezultat din contractul incheiat intre companie si BCR. De asemenea, imprumutul trebuie utilizat la finantarea activitatii curente, respectiv a activitatii de proiectare, reparare, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere. Nici agentul si nici unul dintre creditori nu vor avea obligatia, dar vor avea dreptul de a verifica destinatia sumelor trase de catre Compania de Autostrazi in conformitate cu prezentul contract”, ne-au declarat surse avizate. Potrivit acestora, Compania Nationala de Autostrazi trebuie sa prezinte o garantie bancara in valoare de 20 milioane de euro. „Pentru acesti bani bancile nu vor emite nici o dobanda, in schimb aceasta suma poate fi utilizata de cele doua banci. Cu o dobanda de 5,96%, la care se adauga si alte comisioane sau taxe, creditul poate ajunge la o dobanda de aproape 9%. Comisia de evaluare a acestui imprumut a inceput procedura in 15 septembrie 2009. Regionalele din teritoriu au cheltuit deja o mare parte din banii care vor fi imprumutati de la banci”, ne-au mai declarat sursele citate.
Clauze de confidentialitate pe banii statului
Directorul Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri din Romania, Dorina Tiron, ne-a declarat ca nu poate dezvalui prea multe date din contract. „Nu pot sa spun nimic, conform clauzelor de confidentialitate. Nu am facut parte din comisia de negociere. Evaluarea a durat aproximativ 40 de zile, totul s-a facut transparent”, ne-a spus Dorina Tiron. Adjunctul acesteia, Ionut Masala, a adaugat ca acest credit se va achita din rovinieta, „care este principalul element privind veniturile Companiei Nationale de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania. „Exista studiu de evaluare privind plata ratelor din veniturile obtinute prin vanzarea rovinietei. Acest studiu a fost prezentat oficialilor Companiei de Autostrazi. Bancile au solicitat acest studiu si l-au aprobat. Pana in 2016 se poate achita acest credit din taxele obtinute din rovinieta”, ne-a mai declarat Ionut Masala.
Chiar daca Compania Nationala de Autostrazi este o societate cu capital de stat, in comisia de evaluare a acestui imprumut nu exista nici un reprezentant al Ministerului Finantelor. In schimb, Ministerul Transporturilor are reprezentanti in comisia de evaluare, cu toate ca nu este ordonator principal de credite. „Din ce stiu, nu exista nici un membru de la Ministerul Finantelor, dar statul este prezent in aceasta comisie prin reprezentantii Ministerului Transporturilor si Infrastructurii. Procedura de achizitie publica a fost respectata, s-ar putea sa fi trimis o invitatie la Ministerul Finantelor. Dobanda este stabilita in functie de Euribor, plus o marja stabilita de cele doua banci. Nu stiu exact cat va fi dobanda, dar cred ca va fi undeva sub 7%”, ne-a mai spus directorul general adjunct al CNADNR. Ionut Masala a mai precizat ca nu exista comisioane sau alte taxe de administrare a acestui credit. „Exista anumite costuri pentru rambursarea anticipata a creditului. Este ceva ce ne asumam si toata procedura este transparenta”, a mai adaugat oficialul Companiei de Autostrazi.
Umbrarescu, regele asfaltului pe banii imprumutati
In conturile regelui asfaltului, Dorinel Umbrarescu, patronul firmei UMB Spedition, vor intra o parte din banii imprumutati de Compania de Autostrazi. El detine o treime din contractele de reparare, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere din Romania. Firma UMB Spedition se ocupa de intretinerea multianuala a drumurilor din cele noua judete din Moldova. De asemenea, firma patronului Dorinel Umbrarescu se mai ocupa de intretinerea drumurilor din Maramures, Satu Mare, Mures si Harghita. „O treime din cei 50 milioane de euro pentru plata facturilor pentru reparatii, administrare, intretinere si exploatare a infrastructurii rutiere din Romania se duc in conturile lui Umbrarescu. Mai mult, Compania de Autostrazi trebuie sa plateasca si facturile pentru DN 7 Arad-Deva”, ne-au mai explicat sursele avizate.
Stefan Etves
Dosare care sperie lumea
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
20 Oct 2009 Toader Stefan
În războiul dintre PSD şi PDL, musca din laptele guvernării a devenit, peste noapte, Ministerul de Interne. Cine sunt mai-marii zilei care s-ar putea speria de informaţiile ce se află la DGIPI? Pentru cine sunt, în general, serviciile secrete, dar mai ales DGIPI, o sperietoare? Cotidianul pune cap la cap piesele unui puzzle pentru a arăta cine sunt personajele pe care apele tulburi ale structurilor de informaţii le pot trage la fund, mai devreme sau mai târziu, în momente în care secretele ar scăpa din cătuşele politice.
De la ieşirea la rampă a lui Marian Vanghelie cu declaraţii privitoare la arhiva serviciului de informaţii din grădina MAI şi până azi, la reaşezarea pe fotoliul de ministru a lui Vasile Blaga, despre DGIPI şi eventualele „scurgeri“ din comoara secretă a acesteia s-au scris tone de cuvinte. Pornind de la conflictele la nivel declarativ dintre fostul ministru al Internelor Dan Nica şi actualul interimar, Vasile Blaga, presa a concluzionat că ar fi vorba de patru „zone de interes“ care s-ar fi prelins din paharul DGIPI.
Prima şi cea mai complexă ar fi legată de sirianul Omar Hayssam. Care au fost atribuţiile DGIPI, care au fost cele ale SRI şi ce anume ar putea deveni o bombă pentru preşedintele Traian Băsescu?
În timpul scandalului „Hayssam“, la comanda DGIPI se afla generalul Virgil Ardelean, zis Vulpea.
El a făcut declaraţii, arătând că structura pe care o conducea a transmis tuturor autorităţilor competente informaţii legate de intenţia sirianului de a părăsi ţara. „Orice asociere referitoare la posibile conexiuni ascunse ale mele, în afara celor derivate din atribuţiunile legale de serviciu, în legătură cu cazul Hayssam, sunt neadevăruri!“, afirma generalul.
Autorităţile despre care amintea fostul şef al DGIPI sunt Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde DIICOT, prin fostul procuror Ciprian Nastasiu, se ocupa de acest caz. Ardelean a depus la Comisia de apărare din Senat, atunci când a fost audiat, două note informative despre posibila fugă a lui Hayssam, pe care DGIPI le-a depus, la rândul său, la Parchet. Hayssam a fost monitorizat şi interceptat de SRI, iar ultima autorizaţie dată de către instanţă a fost valabilă până pe 8 iunie 2006, dar între timp sirianul dispăruse.
Ca atare, fuga lui Hayssam nu ar putea fi socotită un triumf exclusiv al sirianului şi al reţelelor sale internaţionale, ci şi un plan lăsat cu intenţie să se desfăşoare până la capăt, care nu ar fi reuşit dacă nu ar fi existat OK-ul Cotrocenilor.
Atribuţiile DGIPI pe zona „Hayssam“ existau cu mult înaintea episodului „Răpirea jurnaliştilor“, fiind de notorietate că anumite cadre din Interne aveau conexiuni cu personaje din lumea arabă aflate pe teritoriul României, le urmăreau şi, ca atare, nu e de mirare ca şi enigmaticul doctor Yassim să fi fost pe lista monitorizaţilor.
Mai mult, DGIPI a avut informaţii despre planul fugii sirianului, culese de la persoane din anturajul arab şi de la informatori din zona Poliţiei de Frontieră. În tot acest păienjeniş al cazului ,,Hayssam“, grosul informaţiilor a fost stocat la SRI, ca „secret de stat“ şi, după cum a spus preşedintele, românii vor afla adevărul după 50 de ani. Rămân însă firimiturile informative, dar extrem de importante, aflate la DGIPI, iar dacă acestea, deşi sunt secretizate, ar deveni publice, ar putea constitui partea de „măr otrăvit“ din care au muşcat toate personajele angrenate în dispariţia teroristului sirian.
Oltchim, PDL şi interesele de Vâlcea
Alt punct vehiculat ca „vulnerabil“ pentru oamenii actualei puteri este Oltchim. Această societate se află de mai multă vreme în dezechilibru economic şi nu a fost ferită de materiale de presă scandaloase. Ele l-au vizat, ce-i drept, pe Theodor Stolojan, dar nu aceasta este buba cea mare. Ea se află în legăturile pe care conducerea Oltchim, prin directorul general, Constantin Roibu, le-ar avea cu PDL. Acesta a dezminţit că numele său ar fi apropiat de cel al lui Traian Băsescu. Totuşi, la Oltchim, acolo unde Roibu a reuşit să rămână director general chiar şi după taifunul din Adunarea Generală a Acţionarilor întrunită la începutul acestei luni, miroase a influenţă PDL. Adunare a fost convocată de către acţionarul majoritar, Ministerul Economiei, condus de PDL-istul Adriean Videanu, dar şi de Organizaţia Judeţeană a PDL Vâlcea. Cu majoritate de voturi, acţionarii SC Oltchim SA l-au mandatat pe Constantin Roibu să exercite acţiunile în justiţie împotriva lui Wojciech Zaremba şi a lui Waldemar Preussner, cei doi administratori reprezentanţi ai acţionarului minoritar. La propunerea PDL-ului local şi a ministerului, a fost numită, ca administrator, Alina Tarlea, consilier local la Râmnicu Valcea. Interesant este faptul că pe ordinea de zi a aceleiaşi adunări se afla şi atragerea răspunderii directorului general al societăţii, Constantin Roibu, dar aceasta a fost respinsă.
Serviciile de informaţii direct interesate de ceea ce se petrece la Oltchim au fost SRI şi SIE. Motivul: cei doi foşti administratori polonezi, potrivit presei poloneze, sunt specialişti „cu state vechi“ pe lista fostului serviciu secret al Poloniei, WSI. Ei sunt suspectaţi că ar lucra pentru cercurile ruseşti interesate de preluarea unor puncte strategice din domeniul energiei şi petrochimiei din România şi Europa de Est. Fiecare dintre cele două servicii a avut partea sa de „lucrare“.
„Lenuţele“ nu au fost subiect de filaj MAI
Despre Elena Băsescu nu se poate demonstra deocamdată că ar fi fost „lucrată“ informativ. Dar este posibil ca anumite filaje sau monitorizări realizate de cei de la Crimă Organizată din Ministerul de Interne să cuprindă secvenţe din cluburile frecventate de fiul lui Viorel Hrebenciuc, locuri în care se consumă şi droguri. În astfel de operaţiuni, filmările cuprind tot ansamblul, nu numai persoana-cheie urmărită. Astfel de imagini ar putea fi folosite drept şantaj, dar nu sunt probe de săvârşire a vreunei infracţiuni.
În ce-o priveşte pe Elena Udrea, sursele noastre spun că filajele au fost realizate mai mult de paparazzi decât de servicii.
În ceea ce priveşte ascultările, doar interceptările din cazul „Ritzi“ ar putea evidenţia ceva compromiţător.
Blaga şi jocul „D’ale Jandarmeriei“
De-a lungul timpului, DGIPI a devenit cel mai de temut serviciu, pentru că nu s-a putut realiza un control civil asupra acestei structuri. Reţelele informative sunt vaste şi aproape în toate scandalurile de anvergură a existat câte un personaj cu epoleţi implicat, astfel că au atras şi competenţa DGIPI. Cât despre actualul ministru interimar Vasile Blaga, se pare că acesta ar fi fost monitorizat cu multă vreme în urmă, prin ’95-96, când era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. Cel mai mult l-a scos, însă, din sărite pe Blaga o altă direcţie din MAI, DGA, pe când era condusă de procurorul Marian Sîntion. De altfel, când a apărut scandalul Sîntion-DGIPI, chestorul Virgil Ardelean l-a întrebat pe procuror, în şedinţa de decapitare a acestuia, dacă Blaga a făcut vreo presiune asupra sa în stoparea unei anchete. Sîntion a răspuns atunci: „Da. Mi-a spus la telefon de cazul Jandarmeria. Mi-a spus: «Lasă-l în pace!»“ (n.a.- era vorba de generalul Silion). Acum, când a preluat comanda Internelor după plecarea PSD-ului de la guvernare, Blaga l-a înlocuit pe general din fruntea Jandarmeriei pentru a scăpa de revenirea la acest subiect. Înlocuirea lui Silion a fost făcută de ochii lumii şi pentru a şterge urmele unei stranii simpatii pe care a avut-o şeful statului, Traian Băsescu, faţă de acest personaj despre care toată lumea s-a-ntrebat ce merite deosebite are de vreme ce a fost săltat în grad la finele ultimilor doi ani la Cotroceni. Silion a scăpat din clinciurile DNA destul de suspect, de altfel, în dosarul în care a fost trimis în judecată fostul şef de la Logistica Jandarmeriei, Constantin Lecu.
Într-un anumit procent, arhiva DGIPI se află şi la alte instituţii, prin natura colaborării dintre servicii şi celelalte autorităţi, precum Parchetele. Frica de arhivă priveşte, însă, celelalte procente rămase la „centru“, unde sunt stocate lucrări nefinalizate, rapoarte interne, documentări neconstituite într-un dosar penal din diverse motive sau din lipsa unor probe suficiente. Aceasta este partea care constituie coşmarul unor personaje prinse în caracatiţe mafiote regionale sau naţionale din care nu lipsesc politicienii, poliţiştii de rând, dar şi generali.
Băsescu, stăpânul dosarelor
Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a numit „slugi“ pe ofiţerii de informaţii din Ministerul de Interne care i-ar fi pus la dispoziţie informaţii liderului PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. Şeful statului a dat asigurări, într-un interviu, că, deşi s-a lăudat cu acest lucru, Vanghelie nu a primit arhiva DGIPI, dar că, totuşi, i-au fost transmise informaţii de la acest serviciu secret de către unii ofiţeri care i-au devenit „slugi“ şi împotriva cărora s-au făcut plângeri penale.
Traian Băsescu a făcut şi dezvăluiri despre situaţia de la MAI: „Ce mi se pare relativ grav este faptul că DGIPI avea mandatele legale de ascultare pe persoane, pe care le supravegheau, din lumea interlopă, din comunitatea de afaceri şi acele segmente de discuţii în care eventual a apărut şi un om politic sau ceva de genul acesta au fost copiate şi puse la dispoziţie ca informaţie pentru şantaj, pentru atacuri politice“.
Ministrul interimar al MAI, Vasile Blaga, a declarat vinerea trecută că arhiva „Doi şi-un sfert“ „este la loc sigur, numai că s-au copiat informaţii strict secrete“. „Mai mult, s-au copiat transcripturi după înregistrări, legal, cu mandat de siguranţă naţională sau pe crimă organizată. Şi s-au găsit, sigur, acolo unde nu trebuia“, a susţinut democrat-liberalul.
Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a declarat, în septembrie, că „s-a dorit“ să se puna mâna pe arhiva „Doi şi-un sfert“, unde e vorba de „fetiţa EBA“, care „se încinge din când în când“ şi că arhiva DGIPI „este pe mâini bune“.
De asemenea, Vanghelie a afirmat că, din informaţiile pe care le deţine, la DGIPI nu ar mai exista date despre Traian Băsescu, exceptând „o bucăţică“ cu Omar Hayssam, din care şeful statului „poate să aibă o problemă“. (C.O.)
Cotidianul.ro
20 Oct 2009 Toader Stefan
În războiul dintre PSD şi PDL, musca din laptele guvernării a devenit, peste noapte, Ministerul de Interne. Cine sunt mai-marii zilei care s-ar putea speria de informaţiile ce se află la DGIPI? Pentru cine sunt, în general, serviciile secrete, dar mai ales DGIPI, o sperietoare? Cotidianul pune cap la cap piesele unui puzzle pentru a arăta cine sunt personajele pe care apele tulburi ale structurilor de informaţii le pot trage la fund, mai devreme sau mai târziu, în momente în care secretele ar scăpa din cătuşele politice.
De la ieşirea la rampă a lui Marian Vanghelie cu declaraţii privitoare la arhiva serviciului de informaţii din grădina MAI şi până azi, la reaşezarea pe fotoliul de ministru a lui Vasile Blaga, despre DGIPI şi eventualele „scurgeri“ din comoara secretă a acesteia s-au scris tone de cuvinte. Pornind de la conflictele la nivel declarativ dintre fostul ministru al Internelor Dan Nica şi actualul interimar, Vasile Blaga, presa a concluzionat că ar fi vorba de patru „zone de interes“ care s-ar fi prelins din paharul DGIPI.
Prima şi cea mai complexă ar fi legată de sirianul Omar Hayssam. Care au fost atribuţiile DGIPI, care au fost cele ale SRI şi ce anume ar putea deveni o bombă pentru preşedintele Traian Băsescu?
În timpul scandalului „Hayssam“, la comanda DGIPI se afla generalul Virgil Ardelean, zis Vulpea.
El a făcut declaraţii, arătând că structura pe care o conducea a transmis tuturor autorităţilor competente informaţii legate de intenţia sirianului de a părăsi ţara. „Orice asociere referitoare la posibile conexiuni ascunse ale mele, în afara celor derivate din atribuţiunile legale de serviciu, în legătură cu cazul Hayssam, sunt neadevăruri!“, afirma generalul.
Autorităţile despre care amintea fostul şef al DGIPI sunt Serviciul Român de Informaţii şi Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, unde DIICOT, prin fostul procuror Ciprian Nastasiu, se ocupa de acest caz. Ardelean a depus la Comisia de apărare din Senat, atunci când a fost audiat, două note informative despre posibila fugă a lui Hayssam, pe care DGIPI le-a depus, la rândul său, la Parchet. Hayssam a fost monitorizat şi interceptat de SRI, iar ultima autorizaţie dată de către instanţă a fost valabilă până pe 8 iunie 2006, dar între timp sirianul dispăruse.
Ca atare, fuga lui Hayssam nu ar putea fi socotită un triumf exclusiv al sirianului şi al reţelelor sale internaţionale, ci şi un plan lăsat cu intenţie să se desfăşoare până la capăt, care nu ar fi reuşit dacă nu ar fi existat OK-ul Cotrocenilor.
Atribuţiile DGIPI pe zona „Hayssam“ existau cu mult înaintea episodului „Răpirea jurnaliştilor“, fiind de notorietate că anumite cadre din Interne aveau conexiuni cu personaje din lumea arabă aflate pe teritoriul României, le urmăreau şi, ca atare, nu e de mirare ca şi enigmaticul doctor Yassim să fi fost pe lista monitorizaţilor.
Mai mult, DGIPI a avut informaţii despre planul fugii sirianului, culese de la persoane din anturajul arab şi de la informatori din zona Poliţiei de Frontieră. În tot acest păienjeniş al cazului ,,Hayssam“, grosul informaţiilor a fost stocat la SRI, ca „secret de stat“ şi, după cum a spus preşedintele, românii vor afla adevărul după 50 de ani. Rămân însă firimiturile informative, dar extrem de importante, aflate la DGIPI, iar dacă acestea, deşi sunt secretizate, ar deveni publice, ar putea constitui partea de „măr otrăvit“ din care au muşcat toate personajele angrenate în dispariţia teroristului sirian.
Oltchim, PDL şi interesele de Vâlcea
Alt punct vehiculat ca „vulnerabil“ pentru oamenii actualei puteri este Oltchim. Această societate se află de mai multă vreme în dezechilibru economic şi nu a fost ferită de materiale de presă scandaloase. Ele l-au vizat, ce-i drept, pe Theodor Stolojan, dar nu aceasta este buba cea mare. Ea se află în legăturile pe care conducerea Oltchim, prin directorul general, Constantin Roibu, le-ar avea cu PDL. Acesta a dezminţit că numele său ar fi apropiat de cel al lui Traian Băsescu. Totuşi, la Oltchim, acolo unde Roibu a reuşit să rămână director general chiar şi după taifunul din Adunarea Generală a Acţionarilor întrunită la începutul acestei luni, miroase a influenţă PDL. Adunare a fost convocată de către acţionarul majoritar, Ministerul Economiei, condus de PDL-istul Adriean Videanu, dar şi de Organizaţia Judeţeană a PDL Vâlcea. Cu majoritate de voturi, acţionarii SC Oltchim SA l-au mandatat pe Constantin Roibu să exercite acţiunile în justiţie împotriva lui Wojciech Zaremba şi a lui Waldemar Preussner, cei doi administratori reprezentanţi ai acţionarului minoritar. La propunerea PDL-ului local şi a ministerului, a fost numită, ca administrator, Alina Tarlea, consilier local la Râmnicu Valcea. Interesant este faptul că pe ordinea de zi a aceleiaşi adunări se afla şi atragerea răspunderii directorului general al societăţii, Constantin Roibu, dar aceasta a fost respinsă.
Serviciile de informaţii direct interesate de ceea ce se petrece la Oltchim au fost SRI şi SIE. Motivul: cei doi foşti administratori polonezi, potrivit presei poloneze, sunt specialişti „cu state vechi“ pe lista fostului serviciu secret al Poloniei, WSI. Ei sunt suspectaţi că ar lucra pentru cercurile ruseşti interesate de preluarea unor puncte strategice din domeniul energiei şi petrochimiei din România şi Europa de Est. Fiecare dintre cele două servicii a avut partea sa de „lucrare“.
„Lenuţele“ nu au fost subiect de filaj MAI
Despre Elena Băsescu nu se poate demonstra deocamdată că ar fi fost „lucrată“ informativ. Dar este posibil ca anumite filaje sau monitorizări realizate de cei de la Crimă Organizată din Ministerul de Interne să cuprindă secvenţe din cluburile frecventate de fiul lui Viorel Hrebenciuc, locuri în care se consumă şi droguri. În astfel de operaţiuni, filmările cuprind tot ansamblul, nu numai persoana-cheie urmărită. Astfel de imagini ar putea fi folosite drept şantaj, dar nu sunt probe de săvârşire a vreunei infracţiuni.
În ce-o priveşte pe Elena Udrea, sursele noastre spun că filajele au fost realizate mai mult de paparazzi decât de servicii.
În ceea ce priveşte ascultările, doar interceptările din cazul „Ritzi“ ar putea evidenţia ceva compromiţător.
Blaga şi jocul „D’ale Jandarmeriei“
De-a lungul timpului, DGIPI a devenit cel mai de temut serviciu, pentru că nu s-a putut realiza un control civil asupra acestei structuri. Reţelele informative sunt vaste şi aproape în toate scandalurile de anvergură a existat câte un personaj cu epoleţi implicat, astfel că au atras şi competenţa DGIPI. Cât despre actualul ministru interimar Vasile Blaga, se pare că acesta ar fi fost monitorizat cu multă vreme în urmă, prin ’95-96, când era director al Direcţiei Regionale Vamale Oradea. Cel mai mult l-a scos, însă, din sărite pe Blaga o altă direcţie din MAI, DGA, pe când era condusă de procurorul Marian Sîntion. De altfel, când a apărut scandalul Sîntion-DGIPI, chestorul Virgil Ardelean l-a întrebat pe procuror, în şedinţa de decapitare a acestuia, dacă Blaga a făcut vreo presiune asupra sa în stoparea unei anchete. Sîntion a răspuns atunci: „Da. Mi-a spus la telefon de cazul Jandarmeria. Mi-a spus: «Lasă-l în pace!»“ (n.a.- era vorba de generalul Silion). Acum, când a preluat comanda Internelor după plecarea PSD-ului de la guvernare, Blaga l-a înlocuit pe general din fruntea Jandarmeriei pentru a scăpa de revenirea la acest subiect. Înlocuirea lui Silion a fost făcută de ochii lumii şi pentru a şterge urmele unei stranii simpatii pe care a avut-o şeful statului, Traian Băsescu, faţă de acest personaj despre care toată lumea s-a-ntrebat ce merite deosebite are de vreme ce a fost săltat în grad la finele ultimilor doi ani la Cotroceni. Silion a scăpat din clinciurile DNA destul de suspect, de altfel, în dosarul în care a fost trimis în judecată fostul şef de la Logistica Jandarmeriei, Constantin Lecu.
Într-un anumit procent, arhiva DGIPI se află şi la alte instituţii, prin natura colaborării dintre servicii şi celelalte autorităţi, precum Parchetele. Frica de arhivă priveşte, însă, celelalte procente rămase la „centru“, unde sunt stocate lucrări nefinalizate, rapoarte interne, documentări neconstituite într-un dosar penal din diverse motive sau din lipsa unor probe suficiente. Aceasta este partea care constituie coşmarul unor personaje prinse în caracatiţe mafiote regionale sau naţionale din care nu lipsesc politicienii, poliţiştii de rând, dar şi generali.
Băsescu, stăpânul dosarelor
Preşedintele României, Traian Băsescu, i-a numit „slugi“ pe ofiţerii de informaţii din Ministerul de Interne care i-ar fi pus la dispoziţie informaţii liderului PSD Bucureşti, Marian Vanghelie. Şeful statului a dat asigurări, într-un interviu, că, deşi s-a lăudat cu acest lucru, Vanghelie nu a primit arhiva DGIPI, dar că, totuşi, i-au fost transmise informaţii de la acest serviciu secret de către unii ofiţeri care i-au devenit „slugi“ şi împotriva cărora s-au făcut plângeri penale.
Traian Băsescu a făcut şi dezvăluiri despre situaţia de la MAI: „Ce mi se pare relativ grav este faptul că DGIPI avea mandatele legale de ascultare pe persoane, pe care le supravegheau, din lumea interlopă, din comunitatea de afaceri şi acele segmente de discuţii în care eventual a apărut şi un om politic sau ceva de genul acesta au fost copiate şi puse la dispoziţie ca informaţie pentru şantaj, pentru atacuri politice“.
Ministrul interimar al MAI, Vasile Blaga, a declarat vinerea trecută că arhiva „Doi şi-un sfert“ „este la loc sigur, numai că s-au copiat informaţii strict secrete“. „Mai mult, s-au copiat transcripturi după înregistrări, legal, cu mandat de siguranţă naţională sau pe crimă organizată. Şi s-au găsit, sigur, acolo unde nu trebuia“, a susţinut democrat-liberalul.
Preşedintele PSD Bucureşti, Marian Vanghelie, a declarat, în septembrie, că „s-a dorit“ să se puna mâna pe arhiva „Doi şi-un sfert“, unde e vorba de „fetiţa EBA“, care „se încinge din când în când“ şi că arhiva DGIPI „este pe mâini bune“.
De asemenea, Vanghelie a afirmat că, din informaţiile pe care le deţine, la DGIPI nu ar mai exista date despre Traian Băsescu, exceptând „o bucăţică“ cu Omar Hayssam, din care şeful statului „poate să aibă o problemă“. (C.O.)
BAE ar putea plati 500 de milioane de lire, pentru a nu fi acuzata de coruptie in dosarul Romaniei
Romania trebuie salvata!
Oficiul britanic anticoruptie (SFO) crede ca BAE Systems va trebui sa accepte o amenda de aproape 500 de milioane de lire sterline, pentru a scapa de acuzatiile de coruptie privind contractele cu Romania, ce ar submina capacitatea companiei de a obtine noi contracte in Europa.
Aceasta cifra depaseste cu mult oferta organismului anticoruptie britanic de a plati 330 de milioane de euro, suma in schimbul careia autoritatile ar fi pus capat anchetei privind faptele de coruptie din strainatate ale companiei. Desi compania vrea o intelegere amiabila, nu a fost convinsa inca de dovezile prezentate de autoritati, relateaza Daily Mail, citat de NewsIn.
Insa, daca BAE va accepta o amenda mare, SFO este dispus sa formuleze acuzatii mai putin grave in justitie, care nu ar submina capacitatea companiei de a obtine in viitor noi contracte in Europa si in lume.
Oficiul britanic antifrauda se bazeaza pe faptul ca procurorul general insarcinat cu acest dosar va incepe urmarirea in justitie a BAE, atunci cand ii vor fi prezentate dovezile stranse privind contractele incheiat cu Tanzania, Romania si chiar Cehia. Un alt caz, privind contracte de armament cu Africa de Sud, este considerat mai dificil de dovedit.
SFO a examinat, printre altele, un contract de 116 milioane de lire obtinut de BAE pentru intretinerea si modernizarea a doua fregate britanice vandute Romaniei in 2003. Au existat acuzatii ca un politician roman neidentificat a primit un comision secret de 6 milioane de lire in legatura cu tranzactia, scria in 2007 saptamanalul britanic The Observer.
9am.ro
Oficiul britanic anticoruptie (SFO) crede ca BAE Systems va trebui sa accepte o amenda de aproape 500 de milioane de lire sterline, pentru a scapa de acuzatiile de coruptie privind contractele cu Romania, ce ar submina capacitatea companiei de a obtine noi contracte in Europa.
Aceasta cifra depaseste cu mult oferta organismului anticoruptie britanic de a plati 330 de milioane de euro, suma in schimbul careia autoritatile ar fi pus capat anchetei privind faptele de coruptie din strainatate ale companiei. Desi compania vrea o intelegere amiabila, nu a fost convinsa inca de dovezile prezentate de autoritati, relateaza Daily Mail, citat de NewsIn.
Insa, daca BAE va accepta o amenda mare, SFO este dispus sa formuleze acuzatii mai putin grave in justitie, care nu ar submina capacitatea companiei de a obtine in viitor noi contracte in Europa si in lume.
Oficiul britanic antifrauda se bazeaza pe faptul ca procurorul general insarcinat cu acest dosar va incepe urmarirea in justitie a BAE, atunci cand ii vor fi prezentate dovezile stranse privind contractele incheiat cu Tanzania, Romania si chiar Cehia. Un alt caz, privind contracte de armament cu Africa de Sud, este considerat mai dificil de dovedit.
SFO a examinat, printre altele, un contract de 116 milioane de lire obtinut de BAE pentru intretinerea si modernizarea a doua fregate britanice vandute Romaniei in 2003. Au existat acuzatii ca un politician roman neidentificat a primit un comision secret de 6 milioane de lire in legatura cu tranzactia, scria in 2007 saptamanalul britanic The Observer.
9am.ro
Un miliard de euro, anual, pentru pensiile speciale
Romania trebuie salvata!
Pentru cele 230.000 de pensii speciale, statul plateste anul aproximativ un miliard de euro (circa 1% din PIB), potrivit Ministerului Muncii. Majoritatea celor care primesc pensii speciale, respectiv 170.000 de persoane, provin din armata si politie.
"Pensiile au ajuns sa consume 9% din PIB, din care 8% reprezinta pensiile publice si 1% pensiile speciale. Platim in fiecare an pentru pensiile speciale din armata, politie, servicii secrete, diplomatie si pentru cele ale parlamentarilor, inclusiv ale functionarilor publici din Parlament, aproape 1% din PIB, respectiv un miliard de euro", a declarat secretarul de stat in Ministerul Muncii, Mihai Seitan, relateaza NewsIn.
Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat faptul ca exista pensii speciale care ajung si la 33.000-34.000 lei lunar, adaugand ca "un magistrat care a iesit in urma cu zece ani la pensie, primeste 80% din salariul celor care ocupa astazi pozitia de pe care a iesit la pensie".
Acesta este de parere ca din cauza scaderii populatiei Romaniei, exista riscul ca deficitul bugetului de pensii sa ajunga pe actualul sistem la 5-6% din produsul intern brut (PIB), iar "statul sa ajunga astfel, pe termen lung, in incapacitatea de a mai plati pensii si salarii".
Premierul Emil Boc a declarat recent ca statul ar putea economisi in 2010 intre 500 si 800 milioane euro, prin aplicarea Legii unitare a pensiilor,
* Pensiile publice ar urma sa fie indexate cu inflatia si cu 50% din cresterea salariului mediu
Proiectul de lege al pensiilor publice prevede indexarea anuala a pensiilor cu rata inflatiei si cu 50% din cresterea salariului mediu, iar plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale a fost stabilit la 7 salarii medii, a declarat mai declarat, marti, secretarul de stat in Ministerul Muncii.
"Varsta de pensionare a ramas de 65 de ani, atat pentru barbati cat si pentru femei, iar modul de calcul al valorii punctului de pensie va avea in vedere inflatia anuala si cresterea salariului mediu. Totodata, am decis sa crestem plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale la sapte salarii medii pe economie, pentru ca nu poti pune o persoana care castiga 100.000 de lei sa plateasca 30% la bugetul de pensii", a afirmat Mihai Seitan.
Oficialul a precizat ca Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala au cerut Romaniei sa urce mai rapid varsta de pensionare, la 65 de ani, respectiv mai devreme de 2030, cat prevede actualul proiect de lege, insa deocamdata nu s-a convenit nimic in acest sens.
"Reprezentantii FMI si cei ai Bancii Mondiale au propus ca valoarea punctului de pensie sa reprezinte 45% din valoarea salariului mediu brut, ce urmeaza a fi indexat anual in functie de inflatie, insa au inteles ca daca s-ar calcula in acest mod vor aparea discriminari intre pensiile platite pentru aceleasi conditii de lucru", sustine Mihai Seitan.
"Au fost de acord ca pensiile sa fie indexate 100% in raport cu inflatia si cu 50% din cresterea salariului mediu. Banca Mondiala a cerut sa acceleram procesul de crestere a varstei de pensionare, oricand mai devreme de 2030, dar deocamdata nu am convenit nimic", a adaugat acesta.
Secretarul de stat a explicat ca expertii Bancii Mondiale urmeaza sa intreprinda o analiza legata de sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru a se stabili pe termen lung cat vor reprezenta pensiile in raport cu salariile. Potrivit lui Seitan, Ministerul Muncii a respins propunerea sindicatelor ce viza scaderea varstei de pensionare a femeilor cu un an pentru fiecare copil nascut, dar nu mai mult de trei ani.
"Am preluat 80% din cele 150 de amendamente propuse de sindicate, insa nu am acceptat ca varsta de pensionare sa fie redusa la 63 de ani, de la 65 de ani, si ca femeilor sa li se reduca varsta de pensionare cu un an pentru fiecare copil nascut", a conchis oficialul.
9am.ro
Pentru cele 230.000 de pensii speciale, statul plateste anul aproximativ un miliard de euro (circa 1% din PIB), potrivit Ministerului Muncii. Majoritatea celor care primesc pensii speciale, respectiv 170.000 de persoane, provin din armata si politie.
"Pensiile au ajuns sa consume 9% din PIB, din care 8% reprezinta pensiile publice si 1% pensiile speciale. Platim in fiecare an pentru pensiile speciale din armata, politie, servicii secrete, diplomatie si pentru cele ale parlamentarilor, inclusiv ale functionarilor publici din Parlament, aproape 1% din PIB, respectiv un miliard de euro", a declarat secretarul de stat in Ministerul Muncii, Mihai Seitan, relateaza NewsIn.
Reprezentantul Ministerului Muncii a precizat faptul ca exista pensii speciale care ajung si la 33.000-34.000 lei lunar, adaugand ca "un magistrat care a iesit in urma cu zece ani la pensie, primeste 80% din salariul celor care ocupa astazi pozitia de pe care a iesit la pensie".
Acesta este de parere ca din cauza scaderii populatiei Romaniei, exista riscul ca deficitul bugetului de pensii sa ajunga pe actualul sistem la 5-6% din produsul intern brut (PIB), iar "statul sa ajunga astfel, pe termen lung, in incapacitatea de a mai plati pensii si salarii".
Premierul Emil Boc a declarat recent ca statul ar putea economisi in 2010 intre 500 si 800 milioane euro, prin aplicarea Legii unitare a pensiilor,
* Pensiile publice ar urma sa fie indexate cu inflatia si cu 50% din cresterea salariului mediu
Proiectul de lege al pensiilor publice prevede indexarea anuala a pensiilor cu rata inflatiei si cu 50% din cresterea salariului mediu, iar plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale a fost stabilit la 7 salarii medii, a declarat mai declarat, marti, secretarul de stat in Ministerul Muncii.
"Varsta de pensionare a ramas de 65 de ani, atat pentru barbati cat si pentru femei, iar modul de calcul al valorii punctului de pensie va avea in vedere inflatia anuala si cresterea salariului mediu. Totodata, am decis sa crestem plafonul pentru plata contributiilor la bugetul asigurarilor sociale la sapte salarii medii pe economie, pentru ca nu poti pune o persoana care castiga 100.000 de lei sa plateasca 30% la bugetul de pensii", a afirmat Mihai Seitan.
Oficialul a precizat ca Fondul Monetar International (FMI) si Banca Mondiala au cerut Romaniei sa urce mai rapid varsta de pensionare, la 65 de ani, respectiv mai devreme de 2030, cat prevede actualul proiect de lege, insa deocamdata nu s-a convenit nimic in acest sens.
"Reprezentantii FMI si cei ai Bancii Mondiale au propus ca valoarea punctului de pensie sa reprezinte 45% din valoarea salariului mediu brut, ce urmeaza a fi indexat anual in functie de inflatie, insa au inteles ca daca s-ar calcula in acest mod vor aparea discriminari intre pensiile platite pentru aceleasi conditii de lucru", sustine Mihai Seitan.
"Au fost de acord ca pensiile sa fie indexate 100% in raport cu inflatia si cu 50% din cresterea salariului mediu. Banca Mondiala a cerut sa acceleram procesul de crestere a varstei de pensionare, oricand mai devreme de 2030, dar deocamdata nu am convenit nimic", a adaugat acesta.
Secretarul de stat a explicat ca expertii Bancii Mondiale urmeaza sa intreprinda o analiza legata de sustenabilitatea sistemului de pensii, pentru a se stabili pe termen lung cat vor reprezenta pensiile in raport cu salariile. Potrivit lui Seitan, Ministerul Muncii a respins propunerea sindicatelor ce viza scaderea varstei de pensionare a femeilor cu un an pentru fiecare copil nascut, dar nu mai mult de trei ani.
"Am preluat 80% din cele 150 de amendamente propuse de sindicate, insa nu am acceptat ca varsta de pensionare sa fie redusa la 63 de ani, de la 65 de ani, si ca femeilor sa li se reduca varsta de pensionare cu un an pentru fiecare copil nascut", a conchis oficialul.
9am.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)