Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
marți, 2 noiembrie 2010
Bogdan Chiritoiu: Notarii fac ce face si CECCAR. Negociem cu ei pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea
Romania trebuie salvata!
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
Generalul Mihai Chitac a murit
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
Abonați-vă la:
Postări (Atom)