miercuri, 3 decembrie 2008
Nastase si ale lui "oua"
Potrivit fostului consul al României în China, Ioan Păun, Dana Năstase pusese la cale un mecanism de transmitere în China a banilor şi de aducere în ţară a bunurilor cumpărate de acolo. Ioan Păun şi-a notat toate aceste trasferuri. "Precizez că am ţinut şi o evidenţă a bunurilor încărcate în fiecare container. Listele respective le listam în două exemplare, unul l-am ţinut eu, unul îl trimiteam în România", a declarat Păun. Intermediarul era Grigore Gheorghe, de la Direcţia de Comunicaţii Speciale din Ministerul de Externe. El primea listele lui Păun şi le dădea Danei Năstase. Un alt intermediar era pilotul Lixandru de la Tarom, companie condusă de sora Danei Năstase. El aducea banii în China. Ioan Păun descrie prima întâlnire. "În interiorul mapei se afla un top de hârtii A4 care avea în mijloc un decupaj, din interiorul căruia am scos trei teancuri de bancnote, fiecare conţinând câte 10.000 USD, în total 30.000 USD. Banii au rămas la mine şi au fost folosiţi în perioada următoare, la cumpărături" a mai spus Păun. Au urmat alte transporturi de bani - 90.000 de dolari în august 2002 şi alţi 20.000 în decembrie acelaşi an. Şi Dana Barb, sora premierului, a făcut serviciul de curier, când a dus în China 15.000 de dolari. În aprilie 2003, chiar Dana Năstase i-a dat ambasadorului Păun 129.000 dolari, iar o lună mai târziu, încă 200.000. "Doamna Năstase mi-a înmânat un sac de material textil de culoare neagră, în care se aflau 200.000 USD. Săculeţul l-am predat organelor de urmărire penală. Bancnotele erau în teancuri de câte 10.000 USD", a spus Păun. În total, s-au transportat prin acest sistem aproape 550.000 de dolari. Fostul diplomat le-a dat procurorilor şi un exemplu cum erau cheltuiţi banii. Adrian Năstase a cumpărat dintr-un târg din Beijing, o statuetă în mărime naturală, reprezentând un călăreţ pe un cal. Staueta nu putea fi transportată din cauza dimensiunilor, aşa că a fost depozitată la ambasadă, până când a putut fi trimisă în ţară, într-un container.
Si-a asigurat spatele, acum vrea in instanta ca are imunitate inca 4 ani.
Fostul premier s-a prezentat, miercuri, la DNA, unde a studiat o parte din actele celor 80 de volume ale dosarului "Trofeul Calitatii", sustinand ca nu a dat si nu va da declaratii procurorilor, singura solutie pentru rezolvarea cauzei fiind trimiterea dosarului in instanta.
Fostul presedinte PSD a mai afirmat ca se astepta sa fie chemat la DNA, dupa ce el si PSD au avut succes la alegeri, potrivit NewsIn.Nastase a spus ca "oamenii au inceput sa ia in derizoriu aceste invitatii la DNA". Deputatul PSD a sustinut ca nu exista nicio referire la el in acest dosar, doar "chestiuni contractuale intre diferite firme", aratand ca nu am dat si nici nu dau vreo declaratie la DNA in aceasta cauza.Dupa ce mai multe dosare ale sale nu au ajuns sa fie judecate in instanta pentru diferite motive procedurale si dupa ce a cerut votul colegilor parlamentari pentru a nu fi cercetat de DNA, Nastase a aratat miercuri, dupa audiere, ca "mi se pare foarte clar ca singura solutie este sa ajung in instanta".Astfel, Adrian Nastase ii acuza pe procurori ca vor sa eludeze procedurile constitutionale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor ministri, neapeland la Parlament pentru un aviz in acest dosar.Social-democratul Adrian Nastase s-a prezentat, miercuri, la ora 9.00, la DNA, fiind citat in dosarul "Trofeul Calitatii", in care procurorii cerceteaza modul de finantare a campaniei sale electorale in 2004.Proaspatul castigator al unui nou mandat de deputat a stat in sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jur de o ora.Directia Nationala Anticoruptie (DNA) i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu, invinuita in dosarul "Trofeul Calitatii", ca i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.In data de 6 octombrie, fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiata in dosarul "Trofeul calitatii" in care este cercetat fostul premier Adrian Nastase. "Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele intruniri", a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat in guvernarea trecuta a precizat ca a fost citat ca martor in acest dosar.Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost si el chemat, la inceputul lunii octombrie, la DNA, tot in calitate de martor, in dosarul "Trofeul calitatii". "Am fost citat ca martor in dosar, insa eu nu am participat la manifestarile <> decat de doua ori, la Iasi si la Cluj, insa atunci nu mai eram secretar de stat. Si nu m-am ocupat de campania PSD, deoarece in iunie 2004 mi-am dat demisia", le-a declarat ziaristilor Sergiu Sechelariu.Potrivit unor surse judiciare, procurorii au retinut in sarcina fostului presedinte al PSD, Adrian Nastase, faptele prevazute la art. 23, alin. C din Legea 656/2002, pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, articol care prevede ca "dobandirea, detinerea sau folosirea de bunuri, cunoscand ca acestea provin din savarsirea de infractiuni" constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 12 ani.Concret, fostul presedinte al PSD este acuzat ca si-a finantat campania din banii platiti de firmele care au participat la concursul "Trofeul Calitatii", organizat de Inspectoratul de Stat in Constructii, drept taxe de participare.
Fostul presedinte PSD a mai afirmat ca se astepta sa fie chemat la DNA, dupa ce el si PSD au avut succes la alegeri, potrivit NewsIn.Nastase a spus ca "oamenii au inceput sa ia in derizoriu aceste invitatii la DNA". Deputatul PSD a sustinut ca nu exista nicio referire la el in acest dosar, doar "chestiuni contractuale intre diferite firme", aratand ca nu am dat si nici nu dau vreo declaratie la DNA in aceasta cauza.Dupa ce mai multe dosare ale sale nu au ajuns sa fie judecate in instanta pentru diferite motive procedurale si dupa ce a cerut votul colegilor parlamentari pentru a nu fi cercetat de DNA, Nastase a aratat miercuri, dupa audiere, ca "mi se pare foarte clar ca singura solutie este sa ajung in instanta".Astfel, Adrian Nastase ii acuza pe procurori ca vor sa eludeze procedurile constitutionale in ceea ce priveste urmarirea penala a fostilor ministri, neapeland la Parlament pentru un aviz in acest dosar.Social-democratul Adrian Nastase s-a prezentat, miercuri, la ora 9.00, la DNA, fiind citat in dosarul "Trofeul Calitatii", in care procurorii cerceteaza modul de finantare a campaniei sale electorale in 2004.Proaspatul castigator al unui nou mandat de deputat a stat in sediul Directiei Nationale Anticoruptie in jur de o ora.Directia Nationala Anticoruptie (DNA) i-a comunicat, pe 30 octombrie, fostului sef al Inspectoratului de Stat in Constructii, Irina Jianu, invinuita in dosarul "Trofeul Calitatii", ca i s-a pus sechestru aupra unui apartament, potrivit unor surse judiciare.In data de 6 octombrie, fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Ileana Tureanu, s-a prezentat, la DNA, pentru a fi audiata in dosarul "Trofeul calitatii" in care este cercetat fostul premier Adrian Nastase. "Nu le-am fost de folos procurorilor, deoarece nu am participat la respectivele intruniri", a declarat Tureanu. Fostul secretar de stat in guvernarea trecuta a precizat ca a fost citat ca martor in acest dosar.Fostul secretar de stat in Ministerul Transporturilor, Sergiu Sechelariu, a fost si el chemat, la inceputul lunii octombrie, la DNA, tot in calitate de martor, in dosarul "Trofeul calitatii". "Am fost citat ca martor in dosar, insa eu nu am participat la manifestarile <
Acu vine ciolanul inapoi la PSD+PC!
Mitrea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu şi alţi lideri din teritoriu i-au transmis liderului PSD că îi interesează doar guvernarea, nu ambiţiile lui de a fi premier.
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Acu vine ciolanul inapoi la PSD+PC!
Mitrea, Oprişan, Nicuşor Constantinescu şi alţi lideri din teritoriu i-au transmis liderului PSD că îi interesează doar guvernarea, nu ambiţiile lui de a fi premier.
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Sursa: Cotidianul
Liderii PSD au făcut ieri pelerinaj la biroul lui Mircea Geoană din Kiseleff, sediul central semănând cu o bombă în prag de explozie. Miron Mitrea şi grupul preşedinţilor de Consilii Judeţene au încercat să preia în forţă controlul asupra negocierilor de guvernare, făcând presiuni pentru alianţă cu PD-L. Viorel Hrebenciuc pregătise pentru ieri-seară negocieri cu liderii PNL, după ce liberalii urmau să semneze în cursul zilei un protocol de alianţă cu UDMR. Însă, cu o seară înainte, Mircea Geoană se întâlnise la un restaurant cu liderii PD-L, încercând să vadă dacă poate obţine o înţelegere pentru guvernare cu democraţii.Democraţii au fost reprezentaţi la discuţiile cu preşedintele PSD de Vasile Blaga, Adriean Videanu şi Radu Berceanu, care, potrivit unor surse din conducerea PSD, i-au comunicat lui Mircea Geoană că ei ar fi de acord cu alcătuirea unui guvern PD-L-PSD, dar cu anumite condiţii: Mircea Geoană să renunţe la ambiţia sa de a fi premier şi să rămână în Parlament, eventual pe funcţia de preşedinte al Senatului, din guvern să nu facă parte conservatorii lui Dan Voiculescu, iar PSD să nu desemneze un candidat la alegerile prezidenţiale din 2009.
Mircea Geoană a plecat foarte dezamăgit de la aceste discuţii, mizând pe discuţiile antamate de Viorel Hrebenciuc cu PNL. Însă ieri la Kiseleff au venit baronii să pună presiune pe Mircea Geoană pentru a accepta o guvernare chiar şi din poziţia învinşilor.De la Constanţa a venit Nicuşor Constantinescu, de la Vrancea Marian Oprişan, de la Galaţi Dan Nica, care, alături de Liviu Dragnea şi Miron Mitrea, au încercat să-l facă pe Mircea Geoană să se aşeze la negocieri cu PD-L şi cu Traian Băsescu, explicându-i că partidul, în teritoriu, nu mai acceptă să stea încă 4 ani în opoziţie. „Nu vedeţi că din teritoriu vin oamenii să ne zică «intraţi la putere cu oricine, numai intraţi?. Şi cu Băsescu şi cu mama lui Băsescu, şi cu premier şi fără premier»?“, i-ar fi spus Dragnea lui Mircea Geoană. Surse participante la şedinţa pesediştilor au declarat pentru Cotidianul că discuţiile au continuat pe un ton mai ridicat, Miron Mitrea şi Marian Oprişan cerându-i lui Mircea Geoană să renunţe la a pretinde pentru sine funcţia de prim-ministru, pentru că aruncă în aer orice şansă a partidului de a intra la guvernare. „Las-o dracu’ de funcţie de prim-ministru!Te pui preşedinte la Senat şi facem guvern cu PD-L-ul“, i-ar fi spus Miron Mitrea preşedintelui PSD. Acesta a refuzat şi Mitrea a plusat cu ameninţări: „Dacă îngropi partidul cu ambiţia ta de a fi premier, te îngropăm şi noi pe tine“. Ce-i drept, după această discuţie, Mircea Geoană a ieşit din birou vizibil supărat, pentru a pleca acasă, în vreme ce Mitrea, Oprişan, Dan Nica, Liviu Dragnea şi Nicuşor Constantinescu au plecat împreună la masă, ca să pregătească negocieri mai serioase cu democraţii. În sediu a rămas singurul adept al alianţei cu PNL, Viorel Hrebenciuc, care pledează pentru rămânerea în opoziţie în cazul în care PSD nu va reuşi să bată palma cu PNL şi UDMR pentru un guvern.Întrebat de ce s-a întâlnit Mircea Geoană luni seară cu liderii PD-L, Hrebenciuc a răspuns iritat: „S-a întâlnit, şi ce dacă s-a întâlnit? Ne întâlnim şi cu liberalii“. Înainte de a pleca acasă, singur, Mircea Geoană a declarat, pe treptele partidului, că îi invită pe liderii partidelor să vină la negocieri pentru alcătuirea unei majorităţi guvernamentale. El a arătat că invitaţia la negocieri este lansată de PSD către toate partidele parlamentare, urmând să se vadă ulterior „cei care răspuns primii“. Întrebat dacă PSD a primit până acum vreo ofertă de negociere, Geoană a precizat: „Numeroase“.
Sursa: Cotidianul
O alta gainarie romaneasca, se judeca statul cu statul, castigator: banda colectiva Pipera-Tunari-Dorobanti
Ministerul Culturii a pierdut sediul Bibliotecii Naţionale în favoarea Camerei de Comerţ Bucureşti, care a reuşit să demonstreze în instanţă că are drept de moştenire pe bunurile care au aparţinut organizaţiei similare din perioada interbelică.
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
Abonați-vă la:
Postări (Atom)