Ministerul Culturii a pierdut sediul Bibliotecii Naţionale în favoarea Camerei de Comerţ Bucureşti, care a reuşit să demonstreze în instanţă că are drept de moştenire pe bunurile care au aparţinut organizaţiei similare din perioada interbelică.
Peste trei ani, Ministerul Culturii va trebui să evacueze actualul sediu al Bibliotecii Naţionale, pierdut luna trecută definitiv în favoarea Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti (CCIMB), asociaţie privată de societăţi comerciale. CCIMB este obligată să păstreze Biblioteca Naţională în clădirea respectivă, în următorii trei ani, cu chirie, al cărei cuantum nu a fost stabilit încă. Ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a declarat pentru Cotidianul că în acest termen va fi finalizat noul sediu al Bibliotecii Naţionale de pe Bulevardul Unirii, început în anii ’80. Clădirea a fost practic abandonată în 1990, însă Iorgulescu susţine că va fi terminată întrucât ministerul a luat un credit extern de 70 de milioane de euro în acest scop.
„Preconizez începerea efectivă a lucrărilor în luna februarie sau în martie.Trebuiau începute mai devreme, însă au fost întârziate de o contestaţie la licitaţie, acum soluţionată”, a explicat Iorgulescu. Ministrul a adăugat că spaţiul va fi extins faţă de cel proiectat pentru Biblioteca Naţională în anii ’80. Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie (CCIR) a României, Mihail Vlasov, nu ştie deocamdată ce chirie va plăti Ministerul Culturii. Însă spune că în interiorul Camerei se poartă discuţii pe două direcţii. „Se poate ajunge la o înţelegere cu ministerul, care să cumpere clădirea Bibliotecii, imobil care trebuie reabilitat. Şi am mai discutat cu ai mei colegi să mutăm Camera Naţională, Camera Ilfov şi Camera Bucureşti în locul Bibliotecii şi să vindem clădirea de pe Bulevardul Mircea Vodă, care este impunătoare de afară, dar meschină în interior”, explică Mihail Vlasov. Preşedintele CCIR crede că ministerul nu are rost să plătească chirie, atât timp cât pot termina de construit clădirea Bibliotecii Naţionale începută de Ceauşescu. “Să zicem că ar fi o chirie între 500.000 şi un milion de euro pe an.Cu banii aceştia ar termina lucrarea şi ar fi de toată lauda”, spune Vlasov. Camera de Comerţ a câştigat definitiv la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) procesul cu Ministerul Culturii prin care revendica sediul Bibliotecii Naţionale din Strada Ion Ghica nr. 4 cu argumentul că este continuatoarea de drept a Camerei de Comerţ din perioada interbelică. CCIMB a depus la dosar o altă decizie a ÎCCJ, dată într-un alt proces din 2004, care confirmă că actuala Cameră este moştenitoarea celei interbelice, în proprietatea căreia s-a aflat sediul Bibliotecii Naţionale până în 1949, când a fost naţionalizată. În primul rând, susţin avocaţii CCIMB, guvernul comunist condus de Petru Groza a omis, în Decretul 74 din 1949, să desfiinţeze explicit şi Camera de Comerţ Bucureşti.Au fost desfiinţate toate celelalte Camere judeţene, cu excepţia celei din Capitală, astfel că preluarea imobilelor CCIMB şi transferarea lor către fostul Minister al Comerţului şi Alimentaţiei s-au făcut fără titlu valabil, adică ilegal. În plus, CCIMB a demonstrat că îndeplineşte condiţiile impuse de Legea 10/2001, adică a dovedit, printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă, că este continuatoarea de drept a fostei Camere de Comerţ din perioada interbelică, organizaţie care a deţinut sediul Bibliotecii Naţionale. Proba depusă de Cameră în procesul cu Ministerul Culturii este o decizie a ÎCCJ din 28 aprilie 2004, într-un alt proces de revendicare imobiliară, în care CCIMB a câştigat două clădiri de la Sicomed SA, situate pe Strada Hristo Botev. Dovada “continuităţii neîntrerupte” a constituit-o Decretul-Lege nr. 139/1990, emis imediat după revoluţie “privind Camerele de Comerţ şi Industrie din România”, prin care s-a revenit la forma de organizare anterioară anului 1949, când acestea au fost desfiinţate.
Sursa: Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu