Romania trebuie salvata!
Qmagazin.ro
Alexandru Barsoianu
30 Octombrie 2009
Deszapezirea autostrazilor A 1 si A 2 va fi atribuita inainte de alegerile prezidentiale. Favoritii sunt cunoscutii asfaltatori Casuneanu, Besciu si Nelu Iordache. Contractul este prevazut pentru perioada 2010-2012.
Licitatia pentru deszapezirea si intretinerea autostrazilor Bucuresti - Pitesti (A 1) si Bucuresti - Cernavoda (A 2) in perioada 2010 - 2012, mult-asteptata de companiile de constructii, va fi atribuita, surpriza, chiar inainte de alegerile prezidentiale, potrivit informatiilor oferite Q Magazine de Ministerul Transporturilor.Avand in vedere companiile care au depus oferte, PA&CO International, detinuta de omul de afaceri Costel Casuneanu, Euro Construct Trading, a oamenilor de afaceri apropiati ai presedintelui, Dan Besciu si Sorin Vulpescu, si Romstrade, a lui Nelu Iordache, se pare ca din nou firme consacrate lucrarilor de constructii de drumuri vor castiga licitatiile.
Pentru Autostrada Bucuresti - Pitesti au depus oferte PA&CO International, in joint venture cu Euro Construct Trading 98, si doua firme de paza, care au cerut 26 milioane de euro, asocierea Delta - Straco si Romstrade, care au oferit 23 milioane de euro si EMG Professional - Astra Eco, 25 milioane de euro.
Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri Nationale din Romania (CNADNR) a primit doua oferte pentru intretinerea Autostrazii Bucuresti - Cernavoda, aceeasi asociere PA&CO - Euroconstruct , cu o oferta de 34 milioane de euro, si Romstrade - Straco, cu 28 milioane de euro pentru trei ani.
Compania Nationala de Drumuri a atribuit deja, in graba, contractul pentru deszapezirea autostrazilor in iarna acestui an companiilor Argecom si Gecor, apropiate de PD-L, mai exact de Adriean Videanu.
Argecom va deszapezi Autostrada Bucuresti - Pitesti in aceasta iarna, iar Gecor - autostrada Bucuresti - Cernavoda, pana la kilometrul 60, de la kilometrul 60 pana la Cernavoda urmand sa fie selectata compania de Directia Regionala de Drumuri si Poduri Constanta. In total, Ministerul Transporturilor va aloca pentru intretinerea autostrazilor in perioada 2009 - 2012 circa 331 milioane lei, fara TVA. Valorile maxime estimate pentru intretinerea A1 (Bucuresti - Pitesti) sunt pentru anul 2009 de 5,40 milioane lei, pentru anul 2010 de 67,96 milioane lei, pentru anul 2011 de 47,43 milioane lei, iar pentru anul 2012 de 14,06 milioane lei.
Incepand cu al doilea an de contract, incheierea contractelor subsecvente se va face cu o eventuala ajustare a pretului, in functie de indicii statistici elaborati de Institutul National de Statistica. Potrivit MTI, costul estimat pentru intretinerea autostrazii A 2 (Bucuresti - Cernavoda) in perioada 2009 - 2012 este de 195,51 milioane lei, fara TVA, iar costul estimat pentru Autostrada Bucuresti - Pitesti, este de 134,87 milioane lei, fara TVA.
miercuri, 4 noiembrie 2009
Fondurile murdare ale candidaţilor
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009
Biroul de Investigatii
"Fondurile murdare" sînt banii donaţi partidelor/candidaţilor de către sponsori interesaţi. Interesaţi să-şi recupereze banii de la stat. Nu e ilegal să faci donaţii partidelor. Nu e ilegal să cîştigi contracte cu statul. Dar cînd cele două acţiuni se petrec în această ordine, ar putea fi cel puţin suspect. Iată motivul pentru care sponsorii „grei“ ai partidelor nu apar niciodată în listele oficiale de donatori. Nici la PSD, nici la PD-L, nici la PNL. E suficient să ne aruncăm un ochi pe listele oficiale de sponsorizări pentru partide din 2008 ca să ne dăm seama de asta. Dar unde se duc banii donatorilor generoşi cînd se duc? Tot la partid, dar prin intermediul membrilor.
Firmele au cotizat cu sub 20% din banii PD-L
Potrivit Monitorului Oficial, în 2008, Partidul Democrat-Liberal a strîns, din donaţii de la persoane fizice şi juridice, 33,364 milioane de lei.
De asemenea, din cotizaţii de la membrii de partid, PD-L-ul lui Băsescu a mai adunat 21,375 milioane de lei. În total, puşculiţa partidului a avut tot anul trecut fonduri de 54,739 milioane de lei, aproximativ 14,874 milioane de euro (la cursul mediu din 2008). La suma donaţiilor, persoanele juridice au contribuit cu DOAR 10,215 milioane de lei, adică 2,776 milioane de euro. Asta înseamnă că, într-un an cu două rînduri de campanii electorale (locale şi europarlamentare), PD-L nu a fost în stare să strîngă în trezorerie decît o duzină de firfirei de la toate firmele alea pe care oamenii de partid le-au ajutat să facă o grămadă de bani. Veţi putea privi cît vreţi în lista de donatori publicată în Monitorul Oficial, dar nu veţi putea găsi firme de construcţii de drumuri ca Tehnologica Radion, Delta ACM, Mari Vila sau Euro Construct Trading ’98 (băieţii de la Golden Blitz, cum mai sînt alintaţi), care au contracte de zeci de milioane de euro cu Primăria sectorului 3, acolo unde primar este Liviu Negoiţă, vicepreşedinte al PD-L, sau cu Primăria Capitalei din mandatul lui Adriean Videanu.
Marii absenţi ai donaţiilor la PD-L: drumararii
De exemplu, un singur contract cîştigat în luna decembrie 2008 de Tehnologica Radion la sectorul 3 se ridică la suma de 56,696 milioane de lei. Potrivit unui articol din Ziarul financiar, publicat în septembrie 2008, Tehnologica Radion, Delta ACM 93, Euro Construct Trading ’98 deveniseră, la 1 ianuarie 2008, cele mai profitabile firme de construcţii de drumuri din ţară. Şi asta tocmai datorită contractelor de lucrări pe care le primiseră de la Primăria Capitalei şi primăriile de sector. Să-i mai trecem la absenţi pe lista donatorilor şi pe ceilalţi baroni ai asfaltului, Costel Căşuneanu (Pa&Co International) şi Dorin Umbrărescu (UMB Spedition). Aceste ultime două firme, alături de Euroconstruct, reprezintă consorţiul care execută un tronson de 42 de kilometri din Autostrada Bucureşti-Ploieşti. Contractul pentru această autostradă le-a fost atribuit de ministrul pedelist Radu Berceanu, după o intervenţie publică a preşedintelui Băsescu în care acesta a afirmat că banii pentru drumuri ar trebui să rămînă la români. Recent, consorţiul baronilor asfaltului a primit încă 50 de milioane de euro în plus pentru Bucureşti-Ploieşti.
Asta are, asta n-are, donaţia-i cîştigătoare
Donaţia la partid nu e joc de loterie, ci e un lucru care îţi aduce avantaje foarte sigure. Patronul grupului Elcomex, de exemplu, poate să confirme acest lucru. După cum aţi putut citi săptămîna trecută în Academia Caţavencu, Elcomex IEA a sponsorizat PD-L în 2008 cu 15.000 de lei. În urmă cu două săptămîni, Elcomex EN a primit de la Administraţia Portului Constanţa (condusă de un director PD-L şi subordonată pedelistului Radu Berceanu) un contract de 15 milioane de lei pentru furnizare de energie electrică. Desigur, există şi cazuri în care beneficiile nu sînt neapărat financiare. Cotroceni Park SA, compania care tocmai a inaugurat cel mai mare mall din România, AFI Palace, se află şi ea pe lista sponsorilor cu 95.000 de lei. Şi nu e o coincidenţă că noul mall se află în sectorul 6, al cărui primar este Cristian Poteraş de la, aţi ghicit, PD-L.
La PSD, sponsori mici şi foarte mici
Dacă priviţi listele oficiale cu sponsorii PSD, vă veţi plictisi de moarte. Le găsiţi în Monitorul Oficial, dar nu vi le recomandăm decît dacă vreţi să vă enervaţi. În sensul că acolo vi se dă lista completă a sponsorilor, dar numai a celor foarte mici, mici şi mijlocii. Pe care nu-i ştie mai nimeni. Tocmai pentru că donează sume mici şi foarte mici. De n-ar fi, însă, şi donatorii mari şi foarte mari, n-ar putea fi plătite contracte precum cel cu Benenson Strategy Group, firma de consultanţă care a lucrat şi pentru Obama şi care-l costă pe Geoană milioane (nu de lei). Doar că cei mari nu apar niciodată în listele oficiale cu sponsori, la fel cum ei nu apar uneori în TOP 300 al celor mai bogaţi români. Va fi greu, astfel, să-l găsim printre donatorii PSD pe Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai prosperi agricultori ai ţării. De asemenea, foarte greu va fi de găsit şi numele lui Cornel Penescu, patronul FC Argeş, recent arestat pentru dare de mită. Despre Costel Căşuneanu, mare asfaltator al ţării, se spune că are deschise linii de finanţare la mai toate sediile de partide. Deci şi prin Kiseleff.
Buget anual la social-democraţi: 6.000.000 de euro. Sanchi!
Găsim, în schimb, sponsori mărunţi, care-şi rup de la gură pentru victoria partidului în alegeri. Precum Vasile Dîncu, care a donat partidului, la alegerile parlamentare de acum un an, 50.000 de lei. O sumă impresionantă pentru un profesor. N-o să credeţi, poate, dar şi mama pensionară a lui Cristian Diaconescu a ajutat partidul la ultimele alegeri. Cu 11.000 de lei. Din astfel de gesturi de bunăvoinţă ieşită din comun, PSD a adunat în 2008 circa cinci milioane de lei. Dacă adăugăm şi cele 17 milioane de lei din cotizaţii, putem trage o concluzie care nu ne şochează deloc: PSD e un partid care-şi declară un buget de maximum şase milioane de euro pe an (la cursul din 2008).
Numai la Constanţa, sponsorii au eleganţa să dea bani pe faţă
Circuitul banilor în natură, atît cel oficial, cît şi mai ales cel neoficial, se face după o formulă clasică: îmi dai, îţi dau. Aşa se face că donatorul Ştefan Viorel, din Galaţi, care a lăsat 154.000 de lei în puşculiţa partidului anul trecut, a primit pentru firmele sale mai multe contracte cu societăţi de stat, precum Administraţia Fluvială a Dunării de Jos sau Termoelectrica. Un alt exemplu este cel al fostului ofiţer KGB Constantin Iavorski, patron al Unicom Group, care a donat partidului condus de Mircea Geoană mica, dar simbolica sumă de 20.000 de lei. Iavorski, care a donat şi la PD-L, este astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de cărbune şi păcură.
Lista celor mai mulţi donatori din zona persoanelor juridice este completată la PSD de judeţul Constanţa, acest paradis financiar al echipei lui Mazăre. Aici, nu mai puţin de 26 de firme au donat partidului diverse sume de bani, asta în condiţiile în care din Bucureşti au făcut donaţii doar opt firme. Favorit al contractelor cu Primăria Constanţa, omul de afaceri Sorin Strutinsky a donat anul trecut partidului simbolica sumă de 80.000 de lei.
Donatorii juridici Patriciu, Fenechiu, Ruşanu lipsesc de la PNL
Oficial, liberalilor le mergea bine în 2008. Bugetul partidului nu ştia de criză, iar membrii cotizau în mod conştiincios. La fel şi persoanele juridice. Dacă e să ne uităm, însă, pe datele oficiale declarate de PNL, firmele n-au prea fost generoase. Cele mai mari donaţii în cursul anului 2008 n-au sărit de 30.000 de euroi, sume pe care unii membri de partid le-au depăşit lejer, pe persoană fizică. În total, vreo 206 agenţi economici au marcat banul la PNL. Ceea ce, dacă e să ne gîndim că numai pe numele liderilor partidului sînt înscrise mai multe societăţi comerciale, e cam puţin. Au fost, totuşi, şi unii liberali mai generoşi. Tăriceanu a dat de la firma lui, Paul Păcuraru a dat cu vîrf şi îndesat, prin firmele apropiatului său din Galaţi, Sandu Traian (proprietar al Dunărea SA şi Galtour SRL), au mai dat şi firmele liberalilor de pe la Sibiu. Dar, una peste alta, sumele rar dacă au sărit de suta de mii de lei. În plus, firme serioase ale marilor afacerişti liberali nu prea apar la donatori. Nu tu firmele lui Patriciu, nu cele ale lui Fenechiu, nimic de la Ruşanu, Stavarache, Atanasiu sau alţi foşti mari bugetofagi.
Liberalii: prin noi înşine, pe persoană fizică
Dacă ne uităm la datele oficiale depuse de PNL, reiese că membrii de marcă ai partidului au fost foarte conştiincioşi, dar şi foarte exacţi. Nemţeşte de exacţi. Parlamentarii au donat între 8.000 şi 10.000 de lei, excepţiile fiind foarte rare. Nici măcar Dinu Patriciu n-a fost foarte deschis la pungă, dînd doar vreo sută de mii. De LEI, chit că noi. Şi dacă unii de la care te aşteptai să sară cu banu’ – că au de unde – n-au făcut-o, au fost alţii care sînt vai de mama lor în conturi, dar care au marcat o căruţă de bani, Spre exemplu, senatorul Ioan Ghişe a sărit la partid de mai bine de zece ori decît restul parlamentarilor. Aşa, cu vreo 120.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care veniturile sale şi ale soţiei abia dacă sar de 70.000 anual. La fel şi alţii, precum fostul şef al studenţilor (care era un simplu consilier al preşedintelui Agenţiei de Restituire a Proprietăţilor), care a sărit cu vreo 77.000 de lei, asta în timp ce salariul lui anual abia dacă atingea suma asta. Iar astfel de cazuri mai sînt cu doamne – mame de liberali – care au donat peste 100.000 de lei ori tineri fără serviciu care au marcat donaţia grasă. Or, în condiţiile în care unii au donat mai mult decît au cîştigat, înseamnă că fie au adus banii de acasă, de la ciorap, fie au cîştigat mai mult decît au zis, deci au avut de unde să doneze.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 04 Nov 2009
Biroul de Investigatii
"Fondurile murdare" sînt banii donaţi partidelor/candidaţilor de către sponsori interesaţi. Interesaţi să-şi recupereze banii de la stat. Nu e ilegal să faci donaţii partidelor. Nu e ilegal să cîştigi contracte cu statul. Dar cînd cele două acţiuni se petrec în această ordine, ar putea fi cel puţin suspect. Iată motivul pentru care sponsorii „grei“ ai partidelor nu apar niciodată în listele oficiale de donatori. Nici la PSD, nici la PD-L, nici la PNL. E suficient să ne aruncăm un ochi pe listele oficiale de sponsorizări pentru partide din 2008 ca să ne dăm seama de asta. Dar unde se duc banii donatorilor generoşi cînd se duc? Tot la partid, dar prin intermediul membrilor.
Firmele au cotizat cu sub 20% din banii PD-L
Potrivit Monitorului Oficial, în 2008, Partidul Democrat-Liberal a strîns, din donaţii de la persoane fizice şi juridice, 33,364 milioane de lei.
De asemenea, din cotizaţii de la membrii de partid, PD-L-ul lui Băsescu a mai adunat 21,375 milioane de lei. În total, puşculiţa partidului a avut tot anul trecut fonduri de 54,739 milioane de lei, aproximativ 14,874 milioane de euro (la cursul mediu din 2008). La suma donaţiilor, persoanele juridice au contribuit cu DOAR 10,215 milioane de lei, adică 2,776 milioane de euro. Asta înseamnă că, într-un an cu două rînduri de campanii electorale (locale şi europarlamentare), PD-L nu a fost în stare să strîngă în trezorerie decît o duzină de firfirei de la toate firmele alea pe care oamenii de partid le-au ajutat să facă o grămadă de bani. Veţi putea privi cît vreţi în lista de donatori publicată în Monitorul Oficial, dar nu veţi putea găsi firme de construcţii de drumuri ca Tehnologica Radion, Delta ACM, Mari Vila sau Euro Construct Trading ’98 (băieţii de la Golden Blitz, cum mai sînt alintaţi), care au contracte de zeci de milioane de euro cu Primăria sectorului 3, acolo unde primar este Liviu Negoiţă, vicepreşedinte al PD-L, sau cu Primăria Capitalei din mandatul lui Adriean Videanu.
Marii absenţi ai donaţiilor la PD-L: drumararii
De exemplu, un singur contract cîştigat în luna decembrie 2008 de Tehnologica Radion la sectorul 3 se ridică la suma de 56,696 milioane de lei. Potrivit unui articol din Ziarul financiar, publicat în septembrie 2008, Tehnologica Radion, Delta ACM 93, Euro Construct Trading ’98 deveniseră, la 1 ianuarie 2008, cele mai profitabile firme de construcţii de drumuri din ţară. Şi asta tocmai datorită contractelor de lucrări pe care le primiseră de la Primăria Capitalei şi primăriile de sector. Să-i mai trecem la absenţi pe lista donatorilor şi pe ceilalţi baroni ai asfaltului, Costel Căşuneanu (Pa&Co International) şi Dorin Umbrărescu (UMB Spedition). Aceste ultime două firme, alături de Euroconstruct, reprezintă consorţiul care execută un tronson de 42 de kilometri din Autostrada Bucureşti-Ploieşti. Contractul pentru această autostradă le-a fost atribuit de ministrul pedelist Radu Berceanu, după o intervenţie publică a preşedintelui Băsescu în care acesta a afirmat că banii pentru drumuri ar trebui să rămînă la români. Recent, consorţiul baronilor asfaltului a primit încă 50 de milioane de euro în plus pentru Bucureşti-Ploieşti.
Asta are, asta n-are, donaţia-i cîştigătoare
Donaţia la partid nu e joc de loterie, ci e un lucru care îţi aduce avantaje foarte sigure. Patronul grupului Elcomex, de exemplu, poate să confirme acest lucru. După cum aţi putut citi săptămîna trecută în Academia Caţavencu, Elcomex IEA a sponsorizat PD-L în 2008 cu 15.000 de lei. În urmă cu două săptămîni, Elcomex EN a primit de la Administraţia Portului Constanţa (condusă de un director PD-L şi subordonată pedelistului Radu Berceanu) un contract de 15 milioane de lei pentru furnizare de energie electrică. Desigur, există şi cazuri în care beneficiile nu sînt neapărat financiare. Cotroceni Park SA, compania care tocmai a inaugurat cel mai mare mall din România, AFI Palace, se află şi ea pe lista sponsorilor cu 95.000 de lei. Şi nu e o coincidenţă că noul mall se află în sectorul 6, al cărui primar este Cristian Poteraş de la, aţi ghicit, PD-L.
La PSD, sponsori mici şi foarte mici
Dacă priviţi listele oficiale cu sponsorii PSD, vă veţi plictisi de moarte. Le găsiţi în Monitorul Oficial, dar nu vi le recomandăm decît dacă vreţi să vă enervaţi. În sensul că acolo vi se dă lista completă a sponsorilor, dar numai a celor foarte mici, mici şi mijlocii. Pe care nu-i ştie mai nimeni. Tocmai pentru că donează sume mici şi foarte mici. De n-ar fi, însă, şi donatorii mari şi foarte mari, n-ar putea fi plătite contracte precum cel cu Benenson Strategy Group, firma de consultanţă care a lucrat şi pentru Obama şi care-l costă pe Geoană milioane (nu de lei). Doar că cei mari nu apar niciodată în listele oficiale cu sponsori, la fel cum ei nu apar uneori în TOP 300 al celor mai bogaţi români. Va fi greu, astfel, să-l găsim printre donatorii PSD pe Culiţă Tărâţă, unul dintre cei mai prosperi agricultori ai ţării. De asemenea, foarte greu va fi de găsit şi numele lui Cornel Penescu, patronul FC Argeş, recent arestat pentru dare de mită. Despre Costel Căşuneanu, mare asfaltator al ţării, se spune că are deschise linii de finanţare la mai toate sediile de partide. Deci şi prin Kiseleff.
Buget anual la social-democraţi: 6.000.000 de euro. Sanchi!
Găsim, în schimb, sponsori mărunţi, care-şi rup de la gură pentru victoria partidului în alegeri. Precum Vasile Dîncu, care a donat partidului, la alegerile parlamentare de acum un an, 50.000 de lei. O sumă impresionantă pentru un profesor. N-o să credeţi, poate, dar şi mama pensionară a lui Cristian Diaconescu a ajutat partidul la ultimele alegeri. Cu 11.000 de lei. Din astfel de gesturi de bunăvoinţă ieşită din comun, PSD a adunat în 2008 circa cinci milioane de lei. Dacă adăugăm şi cele 17 milioane de lei din cotizaţii, putem trage o concluzie care nu ne şochează deloc: PSD e un partid care-şi declară un buget de maximum şase milioane de euro pe an (la cursul din 2008).
Numai la Constanţa, sponsorii au eleganţa să dea bani pe faţă
Circuitul banilor în natură, atît cel oficial, cît şi mai ales cel neoficial, se face după o formulă clasică: îmi dai, îţi dau. Aşa se face că donatorul Ştefan Viorel, din Galaţi, care a lăsat 154.000 de lei în puşculiţa partidului anul trecut, a primit pentru firmele sale mai multe contracte cu societăţi de stat, precum Administraţia Fluvială a Dunării de Jos sau Termoelectrica. Un alt exemplu este cel al fostului ofiţer KGB Constantin Iavorski, patron al Unicom Group, care a donat partidului condus de Mircea Geoană mica, dar simbolica sumă de 20.000 de lei. Iavorski, care a donat şi la PD-L, este astăzi unul dintre cei mai importanţi jucători pe piaţa de cărbune şi păcură.
Lista celor mai mulţi donatori din zona persoanelor juridice este completată la PSD de judeţul Constanţa, acest paradis financiar al echipei lui Mazăre. Aici, nu mai puţin de 26 de firme au donat partidului diverse sume de bani, asta în condiţiile în care din Bucureşti au făcut donaţii doar opt firme. Favorit al contractelor cu Primăria Constanţa, omul de afaceri Sorin Strutinsky a donat anul trecut partidului simbolica sumă de 80.000 de lei.
Donatorii juridici Patriciu, Fenechiu, Ruşanu lipsesc de la PNL
Oficial, liberalilor le mergea bine în 2008. Bugetul partidului nu ştia de criză, iar membrii cotizau în mod conştiincios. La fel şi persoanele juridice. Dacă e să ne uităm, însă, pe datele oficiale declarate de PNL, firmele n-au prea fost generoase. Cele mai mari donaţii în cursul anului 2008 n-au sărit de 30.000 de euroi, sume pe care unii membri de partid le-au depăşit lejer, pe persoană fizică. În total, vreo 206 agenţi economici au marcat banul la PNL. Ceea ce, dacă e să ne gîndim că numai pe numele liderilor partidului sînt înscrise mai multe societăţi comerciale, e cam puţin. Au fost, totuşi, şi unii liberali mai generoşi. Tăriceanu a dat de la firma lui, Paul Păcuraru a dat cu vîrf şi îndesat, prin firmele apropiatului său din Galaţi, Sandu Traian (proprietar al Dunărea SA şi Galtour SRL), au mai dat şi firmele liberalilor de pe la Sibiu. Dar, una peste alta, sumele rar dacă au sărit de suta de mii de lei. În plus, firme serioase ale marilor afacerişti liberali nu prea apar la donatori. Nu tu firmele lui Patriciu, nu cele ale lui Fenechiu, nimic de la Ruşanu, Stavarache, Atanasiu sau alţi foşti mari bugetofagi.
Liberalii: prin noi înşine, pe persoană fizică
Dacă ne uităm la datele oficiale depuse de PNL, reiese că membrii de marcă ai partidului au fost foarte conştiincioşi, dar şi foarte exacţi. Nemţeşte de exacţi. Parlamentarii au donat între 8.000 şi 10.000 de lei, excepţiile fiind foarte rare. Nici măcar Dinu Patriciu n-a fost foarte deschis la pungă, dînd doar vreo sută de mii. De LEI, chit că noi. Şi dacă unii de la care te aşteptai să sară cu banu’ – că au de unde – n-au făcut-o, au fost alţii care sînt vai de mama lor în conturi, dar care au marcat o căruţă de bani, Spre exemplu, senatorul Ioan Ghişe a sărit la partid de mai bine de zece ori decît restul parlamentarilor. Aşa, cu vreo 120.000 de lei. Şi asta în condiţiile în care veniturile sale şi ale soţiei abia dacă sar de 70.000 anual. La fel şi alţii, precum fostul şef al studenţilor (care era un simplu consilier al preşedintelui Agenţiei de Restituire a Proprietăţilor), care a sărit cu vreo 77.000 de lei, asta în timp ce salariul lui anual abia dacă atingea suma asta. Iar astfel de cazuri mai sînt cu doamne – mame de liberali – care au donat peste 100.000 de lei ori tineri fără serviciu care au marcat donaţia grasă. Or, în condiţiile în care unii au donat mai mult decît au cîştigat, înseamnă că fie au adus banii de acasă, de la ciorap, fie au cîştigat mai mult decît au zis, deci au avut de unde să doneze.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)