Romania trebuie salvata!
E un inceput sa se mai caute lichelele din fostele guvernari. Dar sa se finalizeze confom legi aceste anchete, nu doar de campanie electorala. Se vede clar ca se apropie campania electorala.
Ah ce as vrea sa iasa toate combinatiile lor la iveala.
Si cu Ritzi, tot libera o sa fie, nu va faceti iluzii.
marți, 30 iunie 2009
Fostul sef SRI Radu Timofte, urmarit penal pentru fals in declaratii
Romania trebuie salvata!
Din 16 Mai 2009
Time4news
Fostul sef al SRI, Radu Timofte este cercetat penal pentru ca a obtinut prin fals si inselaciune o locuinta de la stat, prin intermediul RAAPPS. Acesta ar fi declarat in fals ca nu detine nicio locuinta in Bucuresti si a solicitat un apartament de la RAPPS, pe care l-a achizitionat ulterior la un pret mai mic decat pretul pietii.
Procurorii au verificat o serie de "demersuri" pe care Radu Timofte le-ar fi facut pentru a-si achizitiona locuinta de serviciu de la Regia Autonoma - Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), in conditiile in care nu avea acest drept.
La fel ca si adjunctii sai, Timofte si-ar fi cumparat casa de la RAAPPS la un pret subevaluat cu mult sub ce al pietei, folosindu-se de informatii la care a avut acces in sedinte ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Sursa: Antena 3
Din 16 Mai 2009
Time4news
Fostul sef al SRI, Radu Timofte este cercetat penal pentru ca a obtinut prin fals si inselaciune o locuinta de la stat, prin intermediul RAAPPS. Acesta ar fi declarat in fals ca nu detine nicio locuinta in Bucuresti si a solicitat un apartament de la RAPPS, pe care l-a achizitionat ulterior la un pret mai mic decat pretul pietii.
Procurorii au verificat o serie de "demersuri" pe care Radu Timofte le-ar fi facut pentru a-si achizitiona locuinta de serviciu de la Regia Autonoma - Administratia Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS), in conditiile in care nu avea acest drept.
La fel ca si adjunctii sai, Timofte si-ar fi cumparat casa de la RAAPPS la un pret subevaluat cu mult sub ce al pietei, folosindu-se de informatii la care a avut acces in sedinte ale Consiliului Suprem de Aparare a Tarii.
Sursa: Antena 3
O sefa din Primaria Constanta castiga mai mult decat presedintele Basescu
Romania trebuie salvata!
Sefa directiei Patrimoniu din cadrul Primariei Constanta, Ramona Dospinescu, a castigat in 2008 104.694 de lei, mai mult decat presedintele Traian Basescu. Informatia este dezvaluita in declaratia de avere a sotului sau, consilierul judetean Nicolae Dospinescu, anunta, luni, ZIUA de Constanta. Un simplu calcul ne arata ca directoarea Dospinescu a avut anul trecut un venit lunar de 8.724,5 de lei. Asta inseamna mai mult decat seful statului sau decat Radu Mazare, superiorul direct al Ramonei Dospinescu. Potrivit declaratiei de avere semnate zilele trecute de presedintele Traian Basescu, venitul acestuia pe anul fiscal 2008 s-a ridicat la 76.923 de lei. Adica 6.410,25 pe luna. Pe de alta parte, primarul Radu Mazare a declarat un venit de 3.826,5 de lei pe luna. Ceea ce inseamna mult mai putin decat Ramona Dospinescu.
Viceprimarul Decebal Fagadau a declarat ca salariul functionarilor nu poate fi comparat cu cel al primarului sau al viceprimarilor, din simplul motiv ca cei din urma primesc indemnizatie, nu leafa. La indemnizatie nu se adauga si sporuri, asa cum se intampla in cazul angajatilor "de rand".
Pe de alta parte, Ramona Dospinescu a spus ca nu stie cu exactitate care ii este salariul de baza, dar a recunoscut ca venitul notat in declaratia de avere a sotului este cel mentionat in fisa fiscala. "La salariul de baza se adauga procente de la comisia de vanzari. Din cate stiu, acesta a fost 4% anul trecut. Spre exemplu, pana anul trecut, am avut 50% pentru comisia pe Legea 10 si 20% pentru Legea 18. Eu am fost in mai toate comisiile si din acea cauza am avut venitul asa mare", a declarat Dospinescu.
sursa Ziua
Sefa directiei Patrimoniu din cadrul Primariei Constanta, Ramona Dospinescu, a castigat in 2008 104.694 de lei, mai mult decat presedintele Traian Basescu. Informatia este dezvaluita in declaratia de avere a sotului sau, consilierul judetean Nicolae Dospinescu, anunta, luni, ZIUA de Constanta. Un simplu calcul ne arata ca directoarea Dospinescu a avut anul trecut un venit lunar de 8.724,5 de lei. Asta inseamna mai mult decat seful statului sau decat Radu Mazare, superiorul direct al Ramonei Dospinescu. Potrivit declaratiei de avere semnate zilele trecute de presedintele Traian Basescu, venitul acestuia pe anul fiscal 2008 s-a ridicat la 76.923 de lei. Adica 6.410,25 pe luna. Pe de alta parte, primarul Radu Mazare a declarat un venit de 3.826,5 de lei pe luna. Ceea ce inseamna mult mai putin decat Ramona Dospinescu.
Viceprimarul Decebal Fagadau a declarat ca salariul functionarilor nu poate fi comparat cu cel al primarului sau al viceprimarilor, din simplul motiv ca cei din urma primesc indemnizatie, nu leafa. La indemnizatie nu se adauga si sporuri, asa cum se intampla in cazul angajatilor "de rand".
Pe de alta parte, Ramona Dospinescu a spus ca nu stie cu exactitate care ii este salariul de baza, dar a recunoscut ca venitul notat in declaratia de avere a sotului este cel mentionat in fisa fiscala. "La salariul de baza se adauga procente de la comisia de vanzari. Din cate stiu, acesta a fost 4% anul trecut. Spre exemplu, pana anul trecut, am avut 50% pentru comisia pe Legea 10 si 20% pentru Legea 18. Eu am fost in mai toate comisiile si din acea cauza am avut venitul asa mare", a declarat Dospinescu.
sursa Ziua
Procurorul general a cerut presedintelui aviz pentru urmarirea penala a fostului sef APAPS, Ovidiu Musetescu
Romania trebuie salvata!
Procurorul general Laura Kovesi a cerut presedintelui declansarea procedurilor pentru formularea cererii de incepere a urmaririi penale pentru Ovidiu Musetescu, fost sef APAPS si fost ministru, in legatura cu privatizarea S.C. ALRO S.A. Slatina si S.C. ALPROM S.A.
Procurorul general, sesizat prin referatul Directiei Nationale Anticoruptie, a solicitat presedintelui Romaniei declansarea procedurilor pentru formularea cererii de incepere a urmaririi penale fata de Musetescu Tiberiu - Ovidiu, fost presedinte al Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiunilor Statului (APAPS) si membru al Guvernului in perioada 2001-2003 - pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu prev. de art. 248 C.p rap. la art. 2481 din Codul Penal si stabilirea cu intentie a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul este actionar, comisa in cazul actiunii de privatizare a S.C. ALRO S.A. Slatina si S.C. ALPROM S.A., in dosarul nr. 54/P/2005 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, se arata in comunicatul Parchetului General, relateaza NewsIn.
In cauza exista indicii ca subevaluarea pachetului de actiuni detinut de stat la cele doua societati s-a realizat, in lipsa unui mediu concurential, prin modificarea strategiei de privatizare, lipsa de transparenta si acordarea dreptului de blocaj actionarului minoritar, sustin procurorii.
Intrucat la data savarsirii faptelor cu care au fost sesizate organele de urmarire penala, Musetescu Tiberiu – Ovidiu avea calitatea de membru al Guvernului, s-a solicitat Presedintelui Romaniei declansarea procedurilor in vederea formularii cererii de incepere a urmaririi penale, se mai arata in comunicat.
Fostul sef al APAPS, principalul nume vizat de ancheta DNA
Ovidiu Musetescu este cel mai important nume vizat de anchetatori in urma actelor premergatoare efectuate in dosarul in care este verificata privatizarea ALRO Slatina, au explicat pentru NewsIn surse judiciare.
Aceleasi surse arata ca, in functie de avizul dat de seful statului, procurorii DNA vor decide in ce mod vor continua ancheta in legatura cu privatizarea ALRO.
Privatizarea ALRO Slatina se afla in atentia procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie din 2006. Musetescu a fost audiat ca martor de mai multe ori in acest caz.
In jurul ALRO, a izbucnit, insa, un alt scandal in 2007, cand presedintele PC, Dan Voiculescu, a prezentat un document pe care i l-a atribuit presedintelui Traian Basescu, acuzandu-l ca i-ar fi recomandat fostului ministru Codrut Seres, sa faciliteze obtinerea de contracte de energie ieftina pentru firma Alro Slatina. Conform liderului PC, biletul - o foaie A4, cu antetul firmei ALRO, pe care sunt scrise de mana cateva randuri, a fost trimis de Traian Basescu lui Codrut Seres, pe atunci ministru al Economiei, in aprilie 2006, pe cand presedintele vorbea despre contractele de energie ieftina si despre baietii destepti. Presedintele a respins toate acuzatiile. Intre timp, Seres a fost trimis in judecata pentru neregulile cu diverse contracte din timpul mandatului sau.
Combinatul ALRO Slatina a intrat, in 2002, in proprietatea grupului Marco International. Acesta detinea 40 la suta din actiunile combinatului, dar a devenit actionar majoritar dupa ce a achizitionat inca un pachet de 10 la suta din actiuni de la fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), cu 11,4 milioane de dolari. Contractul a fost semnat de presedintele de de la acea vreme al APAPS, Ovidiu Musetescu.
Grupul Marco International si-a majorat intre timp participatia pana la 85,2 la suta din actiuni, ajungand sa detina controlul asupra celui mai mare producator autohton de aluminiu. Grupul Vimetco este, in prezent, actionarul majoritar al Alro Slatina. Grupul Vimetco NV - cu capitaluri rusesti, inregistrat in Olanda si listat la Londra - controleaza industria romaneasca a aluminiului, detinand Alro Slatina si Alum Tulcea. Uzina Alum Tulcea este inchisa din februarie 2007, motivul invocat fiind retehnologizarea. Grupul Vimetco este controlat de omul de afaceri rus Vitali Masitski.
Conducerea APAPS a semnat in decembrie 2002 contractul de vanzare-cumparare a pachetului de 69,9% din capitalul social al societatii Alprom Slatina, valoarea totala a tranzactiei fiind de 13,8 milioane dolari. Alro a fuzionat prin absorbtie cu Alprom SA Slatina, proces incheiat in prima parte a anului 2007.
Numele societatilor ALRO S.A. si S.C. Alprom S.A. Slatina au aparut si in rechizitoriul prin care DIICOT i-a trimis in judecata, in martie, pe fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy pentru infractiuni de tradare in legatura cu privatizarea mai multor companii importante cu capital de stat.
Publicat: astazi 9am
Procurorul general Laura Kovesi a cerut presedintelui declansarea procedurilor pentru formularea cererii de incepere a urmaririi penale pentru Ovidiu Musetescu, fost sef APAPS si fost ministru, in legatura cu privatizarea S.C. ALRO S.A. Slatina si S.C. ALPROM S.A.
Procurorul general, sesizat prin referatul Directiei Nationale Anticoruptie, a solicitat presedintelui Romaniei declansarea procedurilor pentru formularea cererii de incepere a urmaririi penale fata de Musetescu Tiberiu - Ovidiu, fost presedinte al Autoritatii pentru Privatizare si Administrarea Participatiunilor Statului (APAPS) si membru al Guvernului in perioada 2001-2003 - pentru savarsirea infractiunilor de abuz in serviciu prev. de art. 248 C.p rap. la art. 2481 din Codul Penal si stabilirea cu intentie a unei valori diminuate fata de valoarea comerciala reala a bunurilor apartinand operatorilor economici la care statul este actionar, comisa in cazul actiunii de privatizare a S.C. ALRO S.A. Slatina si S.C. ALPROM S.A., in dosarul nr. 54/P/2005 al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie – Directia Nationala Anticoruptie, se arata in comunicatul Parchetului General, relateaza NewsIn.
In cauza exista indicii ca subevaluarea pachetului de actiuni detinut de stat la cele doua societati s-a realizat, in lipsa unui mediu concurential, prin modificarea strategiei de privatizare, lipsa de transparenta si acordarea dreptului de blocaj actionarului minoritar, sustin procurorii.
Intrucat la data savarsirii faptelor cu care au fost sesizate organele de urmarire penala, Musetescu Tiberiu – Ovidiu avea calitatea de membru al Guvernului, s-a solicitat Presedintelui Romaniei declansarea procedurilor in vederea formularii cererii de incepere a urmaririi penale, se mai arata in comunicat.
Fostul sef al APAPS, principalul nume vizat de ancheta DNA
Ovidiu Musetescu este cel mai important nume vizat de anchetatori in urma actelor premergatoare efectuate in dosarul in care este verificata privatizarea ALRO Slatina, au explicat pentru NewsIn surse judiciare.
Aceleasi surse arata ca, in functie de avizul dat de seful statului, procurorii DNA vor decide in ce mod vor continua ancheta in legatura cu privatizarea ALRO.
Privatizarea ALRO Slatina se afla in atentia procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie din 2006. Musetescu a fost audiat ca martor de mai multe ori in acest caz.
In jurul ALRO, a izbucnit, insa, un alt scandal in 2007, cand presedintele PC, Dan Voiculescu, a prezentat un document pe care i l-a atribuit presedintelui Traian Basescu, acuzandu-l ca i-ar fi recomandat fostului ministru Codrut Seres, sa faciliteze obtinerea de contracte de energie ieftina pentru firma Alro Slatina. Conform liderului PC, biletul - o foaie A4, cu antetul firmei ALRO, pe care sunt scrise de mana cateva randuri, a fost trimis de Traian Basescu lui Codrut Seres, pe atunci ministru al Economiei, in aprilie 2006, pe cand presedintele vorbea despre contractele de energie ieftina si despre baietii destepti. Presedintele a respins toate acuzatiile. Intre timp, Seres a fost trimis in judecata pentru neregulile cu diverse contracte din timpul mandatului sau.
Combinatul ALRO Slatina a intrat, in 2002, in proprietatea grupului Marco International. Acesta detinea 40 la suta din actiunile combinatului, dar a devenit actionar majoritar dupa ce a achizitionat inca un pachet de 10 la suta din actiuni de la fosta Autoritate pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului (APAPS), cu 11,4 milioane de dolari. Contractul a fost semnat de presedintele de de la acea vreme al APAPS, Ovidiu Musetescu.
Grupul Marco International si-a majorat intre timp participatia pana la 85,2 la suta din actiuni, ajungand sa detina controlul asupra celui mai mare producator autohton de aluminiu. Grupul Vimetco este, in prezent, actionarul majoritar al Alro Slatina. Grupul Vimetco NV - cu capitaluri rusesti, inregistrat in Olanda si listat la Londra - controleaza industria romaneasca a aluminiului, detinand Alro Slatina si Alum Tulcea. Uzina Alum Tulcea este inchisa din februarie 2007, motivul invocat fiind retehnologizarea. Grupul Vimetco este controlat de omul de afaceri rus Vitali Masitski.
Conducerea APAPS a semnat in decembrie 2002 contractul de vanzare-cumparare a pachetului de 69,9% din capitalul social al societatii Alprom Slatina, valoarea totala a tranzactiei fiind de 13,8 milioane dolari. Alro a fuzionat prin absorbtie cu Alprom SA Slatina, proces incheiat in prima parte a anului 2007.
Numele societatilor ALRO S.A. si S.C. Alprom S.A. Slatina au aparut si in rechizitoriul prin care DIICOT i-a trimis in judecata, in martie, pe fostii ministri Codrut Seres si Zsolt Nagy pentru infractiuni de tradare in legatura cu privatizarea mai multor companii importante cu capital de stat.
Publicat: astazi 9am
Ovidiu Musetescu, urmarit penal in dosarul 'Alro'
Romania trebuie salvata!
Romania Libera
Costel Oprea
Marti, 30 Iunie 2009
» Parchetul General a trimis ieri presedintelui Traian Basescu o solicitare pentru aprobarea inceperii urmaririi penale impotriva fostului ministru al Privatizarii Ovidiu Musetescu, in baza Legii privind raspunderea ministeriala.
Parchetul il acuza pe Musetescu de abuz in serviciu si stabilire cu intentie a unei valori diminuate in dosarul de privatizare a Alro Slatina si Alprom SA. Astfel, procurorii Anticoruptie sustin ca fostul ministru din guvernarea Adrian Nastase (2001-2004) a diminuat intentionat valoarea comerciala a actiunilor detinute de stat la Alro Slatina si la Alprom SA. "Exista indicii ca subevaluarea pachetului de actiuni detinut de stat la cele doua societati s-a realizat, in lipsa unui mediu concurential, prin modificarea strategiei de privatizare, lipsa de transparenta si acordarea dreptului de blocaj actionarului majoritar", se arata in comunicatul emis de Parchetul General. Cererea procurorului general in cazul Musetescu este indreptata catre presedintele Traian Basescu, potrivit Legii raspunderii ministeriale, prin care seful statului trebuie sa-si dea acordul ca ministrii sau fostii ministri sa poata fi urmariti penal.
Dosarul privatizarii Alro Slatina a fost deschis de DNA pe 15 decembrie 2006, procurorii Anticoruptie cercetand modul in care s-a facut privatizarea acestei societati. Grupul Marco International a devenit actionar majoritar la Alro in 2002, cand a achizitionat de la fosta Autoritate pentru Privatizare un pachet de 10% din actiuni pentru suma de 11,4 milioane dolari, valoare considerata de procurori subevaluata. Marco International detinea 43% din actiuni, a cumparat inca 10%, apoi, printr-o actiune considerata ilegala de DNA, de majorare de capital, societatea ruseasca a ajuns sa detina 82 procente din Alro Slatina. Societatea Marco International este controlata de magnatul rus Vitali Matsitski.
Romania Libera
Costel Oprea
Marti, 30 Iunie 2009
» Parchetul General a trimis ieri presedintelui Traian Basescu o solicitare pentru aprobarea inceperii urmaririi penale impotriva fostului ministru al Privatizarii Ovidiu Musetescu, in baza Legii privind raspunderea ministeriala.
Parchetul il acuza pe Musetescu de abuz in serviciu si stabilire cu intentie a unei valori diminuate in dosarul de privatizare a Alro Slatina si Alprom SA. Astfel, procurorii Anticoruptie sustin ca fostul ministru din guvernarea Adrian Nastase (2001-2004) a diminuat intentionat valoarea comerciala a actiunilor detinute de stat la Alro Slatina si la Alprom SA. "Exista indicii ca subevaluarea pachetului de actiuni detinut de stat la cele doua societati s-a realizat, in lipsa unui mediu concurential, prin modificarea strategiei de privatizare, lipsa de transparenta si acordarea dreptului de blocaj actionarului majoritar", se arata in comunicatul emis de Parchetul General. Cererea procurorului general in cazul Musetescu este indreptata catre presedintele Traian Basescu, potrivit Legii raspunderii ministeriale, prin care seful statului trebuie sa-si dea acordul ca ministrii sau fostii ministri sa poata fi urmariti penal.
Dosarul privatizarii Alro Slatina a fost deschis de DNA pe 15 decembrie 2006, procurorii Anticoruptie cercetand modul in care s-a facut privatizarea acestei societati. Grupul Marco International a devenit actionar majoritar la Alro in 2002, cand a achizitionat de la fosta Autoritate pentru Privatizare un pachet de 10% din actiuni pentru suma de 11,4 milioane dolari, valoare considerata de procurori subevaluata. Marco International detinea 43% din actiuni, a cumparat inca 10%, apoi, printr-o actiune considerata ilegala de DNA, de majorare de capital, societatea ruseasca a ajuns sa detina 82 procente din Alro Slatina. Societatea Marco International este controlata de magnatul rus Vitali Matsitski.
luni, 29 iunie 2009
De cate exemple mai avem nevoie?
Romania trebuie salvata!
Trebuie sa ne trezim o data si o data!
Astia ne aburesc pe fata, "ca nu mai e firma mea, ca am dat-o gratis, ca etc,".
Chiar ne-a facut prosti pe fata.
Trebuie sa ne trezim o data si o data!
Astia ne aburesc pe fata, "ca nu mai e firma mea, ca am dat-o gratis, ca etc,".
Chiar ne-a facut prosti pe fata.
Ministrul Udrea varsă banii, clientela PDL îi înghite
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
28 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Ministrul Turismului a dat un milion de lei pentru infrastructura turistică din Ceahlău. După o licitaţie cu un singur competitor, banii au ajuns la firma unui lider local al PDL.
„În ultima perioadă, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor jurnalişti şi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de alocare a fondurilor de investiţii în infrastructura turistică gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în mod absolut eronat, că împărţirea acestor fonduri se face pe criterii politice”, scrie Elena Udrea pe blogul propriu. O contrazice flagrant o afacere de un milion de lei alocaţi de ministerul pe care îl conduce şi gestionaţi de Consiliul Judeţean Neamţ, dominat de PDL.
Proiectul de reabilitare a traseelor şi a marcajelor montane, de construire şi de renovare a refugiilor montane, precum şi a bazelor Salvamont din masivul Ceahlău a fost demarat în guvernarea Tăriceanu, când printr-o hotărâre de guvern se finanţa studiul de fezabilitate.
Anul acesta, pe 28 aprilie, ministrul Turismului, Elena Udrea, a propus în şedinţa de guvern ca pentru realizarea acestui obiectiv să se aloce 992 de mii de lei, adică peste 230.000 de euro.
Peste exact o lună, Consiliul Judeţean Neamţ, condus de pedelistul Vasile Pruteanu, aprobă proiectul tehnic necesar implementării măsurilor de reabilitare, construcţie şi renovare. În ziua următoare, 29 mai, aflată într-o vizită de lucru în judeţul Neamţ, Elena Udrea face publică informaţia că banii necesari vor veni la Consiliul Judeţean din bugetul Ministerului Turismului. Pe 9 iunie, Consiliul Judeţean demarează procedurile de achiziţie publică şi emite anunţul de licitaţie. Conform ziarului local „Realitatea Media”, şase firme cumpără caietul de sarcini, dar la licitaţia de pe 22 iunie se prezintă una singură: SC MVB Imob Construct SRL. Astfel că aceasta este declarată câştigătoare.
Până în luna iunie, firma aparţinuse vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, pedelistul Mircea Pintilie, după cum reiese din declaraţia sa de avere. În declaraţia completată pe 6 ianuarie 2009 el scria că deţine 50% din acţiuni, care valorează 120.000 de dolari. În ultima declaraţie de avere, datată 15 iunie 2009, firma dispare, însă fără ca înstrăinarea să fie trecută la capitolul referitor la vânzarea bunurilor mobile ce depăşesc 1.000 de euro. „Probabil că a uitat secretara să treacă acolo. Dar oricum am dat firma pe degeaba omului meu de încredere, Ioan Surugiu”, a declarat Pintilie pentru Cotidianul. Întrebat cum de a dat gratis acţiuni evaluate la peste 120.000 de dolari, el a spus că valoarea trecută în declaraţia de avere a fost o estimare a veniturilor firmei de la înfiinţare până în prezent, şi nu valoarea la zi a participaţiei.
Deşi Pintilie spune că a perfectat actele de înstrăinare a firmei în luna aprilie, când Udrea abia aloca banii pentru proiectul refacerii zonei turistice a Ceahlăului, la Registrul Comerţului ultima modificare a datelor firmei este din 19 iunie, cu doar trei zile înainte de licitaţia pentru cele 230.000 de euro. Pe site-ul Registrului Comerţului, în dreptul firmei SC MVB Imob Construct SRL, figurează în continuare două numere de telefon mobil: unul este al actualului proprietar, Ioan Surugiu, iar celălalt îi aparţine vicepreşedintelui CJ, Mircea Pintilie.
Câştigătorul oficial al licitaţiei, Ioan Surugiu, noul proprietar şi administrator al firmei, nu vede unde e problema: „Săptămâna trecută am fost înştiinţat că am câştigat contractul cu Consiliul Judeţean. Nu ştiu de ce nu s-au prezentat alte firme. Noi ne-am dus, am respectat caietul de sarcini. Domnul Pintilie, cu care sunt prieten şi cu care lucrez de atâţia ani, chiar mi-a zis: «Vezi ce faci... E treaba ta acum, eu nu am nici un amestec»“.
Iar preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, tot din PDL, ştie încă şi mai puţine: „Acum am auzit şi eu că a câştigat o companie care a fost a vicepreşedintelui. Mâine ( luni – n.r.) o să merg la serviciu şi o să văd exact ce s-a întâmplat, pentru că vreau ca totul să fie legal. Abia apoi o să pot să comentez ceva. O să mă interesez să văd cum a câştigat şi de ce nu s-a mai prezentat nimeni”.
Contactată de Cotidianul pentru a-şi exprima un punct de vedere în legătură cu situaţia de la Neamţ, Elena Udrea a făcut doar aprecieri cu caracter general: „Responsabilitatea derulării procedurilor şi atribuirea contractelor aparţine exclusiv Consiliilor Locale, iar verificarea legalităţii acestora nu intră în atribuţiile Ministerului Turismului. Singura competenţă a ministerului este aceea de a transfera sumele necesare pentru investiţii în infrastructra turistică administraţiei publice locale pe baza contractelor încheiate de primării şi Consilii Judeţene”.
Cotidianul
28 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Ministrul Turismului a dat un milion de lei pentru infrastructura turistică din Ceahlău. După o licitaţie cu un singur competitor, banii au ajuns la firma unui lider local al PDL.
„În ultima perioadă, în mass-media au fost exprimate opinii ale unor jurnalişti şi ale unor lideri politici referitoare la criteriile de alocare a fondurilor de investiţii în infrastructura turistică gestionate de Ministerul Turismului, afirmându-se în câteva rânduri, în mod absolut eronat, că împărţirea acestor fonduri se face pe criterii politice”, scrie Elena Udrea pe blogul propriu. O contrazice flagrant o afacere de un milion de lei alocaţi de ministerul pe care îl conduce şi gestionaţi de Consiliul Judeţean Neamţ, dominat de PDL.
Proiectul de reabilitare a traseelor şi a marcajelor montane, de construire şi de renovare a refugiilor montane, precum şi a bazelor Salvamont din masivul Ceahlău a fost demarat în guvernarea Tăriceanu, când printr-o hotărâre de guvern se finanţa studiul de fezabilitate.
Anul acesta, pe 28 aprilie, ministrul Turismului, Elena Udrea, a propus în şedinţa de guvern ca pentru realizarea acestui obiectiv să se aloce 992 de mii de lei, adică peste 230.000 de euro.
Peste exact o lună, Consiliul Judeţean Neamţ, condus de pedelistul Vasile Pruteanu, aprobă proiectul tehnic necesar implementării măsurilor de reabilitare, construcţie şi renovare. În ziua următoare, 29 mai, aflată într-o vizită de lucru în judeţul Neamţ, Elena Udrea face publică informaţia că banii necesari vor veni la Consiliul Judeţean din bugetul Ministerului Turismului. Pe 9 iunie, Consiliul Judeţean demarează procedurile de achiziţie publică şi emite anunţul de licitaţie. Conform ziarului local „Realitatea Media”, şase firme cumpără caietul de sarcini, dar la licitaţia de pe 22 iunie se prezintă una singură: SC MVB Imob Construct SRL. Astfel că aceasta este declarată câştigătoare.
Până în luna iunie, firma aparţinuse vicepreşedintelui Consiliului Judeţean, pedelistul Mircea Pintilie, după cum reiese din declaraţia sa de avere. În declaraţia completată pe 6 ianuarie 2009 el scria că deţine 50% din acţiuni, care valorează 120.000 de dolari. În ultima declaraţie de avere, datată 15 iunie 2009, firma dispare, însă fără ca înstrăinarea să fie trecută la capitolul referitor la vânzarea bunurilor mobile ce depăşesc 1.000 de euro. „Probabil că a uitat secretara să treacă acolo. Dar oricum am dat firma pe degeaba omului meu de încredere, Ioan Surugiu”, a declarat Pintilie pentru Cotidianul. Întrebat cum de a dat gratis acţiuni evaluate la peste 120.000 de dolari, el a spus că valoarea trecută în declaraţia de avere a fost o estimare a veniturilor firmei de la înfiinţare până în prezent, şi nu valoarea la zi a participaţiei.
Deşi Pintilie spune că a perfectat actele de înstrăinare a firmei în luna aprilie, când Udrea abia aloca banii pentru proiectul refacerii zonei turistice a Ceahlăului, la Registrul Comerţului ultima modificare a datelor firmei este din 19 iunie, cu doar trei zile înainte de licitaţia pentru cele 230.000 de euro. Pe site-ul Registrului Comerţului, în dreptul firmei SC MVB Imob Construct SRL, figurează în continuare două numere de telefon mobil: unul este al actualului proprietar, Ioan Surugiu, iar celălalt îi aparţine vicepreşedintelui CJ, Mircea Pintilie.
Câştigătorul oficial al licitaţiei, Ioan Surugiu, noul proprietar şi administrator al firmei, nu vede unde e problema: „Săptămâna trecută am fost înştiinţat că am câştigat contractul cu Consiliul Judeţean. Nu ştiu de ce nu s-au prezentat alte firme. Noi ne-am dus, am respectat caietul de sarcini. Domnul Pintilie, cu care sunt prieten şi cu care lucrez de atâţia ani, chiar mi-a zis: «Vezi ce faci... E treaba ta acum, eu nu am nici un amestec»“.
Iar preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu, tot din PDL, ştie încă şi mai puţine: „Acum am auzit şi eu că a câştigat o companie care a fost a vicepreşedintelui. Mâine ( luni – n.r.) o să merg la serviciu şi o să văd exact ce s-a întâmplat, pentru că vreau ca totul să fie legal. Abia apoi o să pot să comentez ceva. O să mă interesez să văd cum a câştigat şi de ce nu s-a mai prezentat nimeni”.
Contactată de Cotidianul pentru a-şi exprima un punct de vedere în legătură cu situaţia de la Neamţ, Elena Udrea a făcut doar aprecieri cu caracter general: „Responsabilitatea derulării procedurilor şi atribuirea contractelor aparţine exclusiv Consiliilor Locale, iar verificarea legalităţii acestora nu intră în atribuţiile Ministerului Turismului. Singura competenţă a ministerului este aceea de a transfera sumele necesare pentru investiţii în infrastructra turistică administraţiei publice locale pe baza contractelor încheiate de primării şi Consilii Judeţene”.
Desteapta-te romane!
Romania trebuie salvata!
Cine voteaza pe cineva pentru ca biserica spune, face cea mai mare greseala. Asta duce tara pe drumul tot mai intunecat.
Trebuie sa ne trezim, biserica trebuie sa fie biserica, nu sa faca politica pentru bani.
Unde vom ajunge asa?
Cine voteaza pe cineva pentru ca biserica spune, face cea mai mare greseala. Asta duce tara pe drumul tot mai intunecat.
Trebuie sa ne trezim, biserica trebuie sa fie biserica, nu sa faca politica pentru bani.
Unde vom ajunge asa?
Politicienii s-au înghesuit la ceremonia de întronizare a noului episcop al Sloboziei şi Călăraşilor
Romania trebuie salvata!
Duminica, 28 Iunie 2009 11:16
Realitatea TV
Concentraţie mare de politicieni pe metru pătrat în Catedrala episcopală din Slobozia. Preşedintele Traian Băsescu, secretarul general al PD-L Vasile Blaga, Gigi Becali şi Corneliu Vadim Tudor, dar şi alţi politicieni din eşalonul doi al partidelor au participat la ceremonia de întronizare a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, episcopul nou ales al Sloboziei şi Călăraşilor. Ceremonia a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În zi de duminică, politica românească s-a trezit devreme, şi-a scos evlavia de la naftalină şi s-a dus, cu mic, cu mare, la biserică. Suflete mari de creştini, politicienii s-au înghesuit la ceremonia de întronizare a Preasfinţitului Vincenţiu, episcopul nou ales al Sloboziei si Călăraşilor.
Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali sau Vasile Blaga, dar şi alţii din eşalonul doi al partidelor au mers în biserica din Slobozia. Discursul preşedintelui nu a lipsit, cum nici Gigi Becali nu a pierdut ocazia să îngenunchieze. La final, şeful statului i-a făcut mai multe urări şi i-a mulţumit episcopului Vincenţiu Ploieşteanul pentru colaborarea din ultimii patru ani. Apoi, şeful statului s-a alăturat credincioşilor prezenţi la slujbă.
Vincenţiu Ploieşteanul a fost ales episcop al Sloboziei şi Călăraşilor pe 18 iunie de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Vincenţiu Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, şi Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au fost cei doi candidaţi. Primul a obtinut 39 de voturi, iar Varsanufie Prahoveanul a obţinut doar 7 voturi. Scaunul episcopal rămăsese vacant la sfârşitul lunii aprilie, când s-a stins din viaţă Preasfinţia Sa Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.
Duminica, 28 Iunie 2009 11:16
Realitatea TV
Concentraţie mare de politicieni pe metru pătrat în Catedrala episcopală din Slobozia. Preşedintele Traian Băsescu, secretarul general al PD-L Vasile Blaga, Gigi Becali şi Corneliu Vadim Tudor, dar şi alţi politicieni din eşalonul doi al partidelor au participat la ceremonia de întronizare a Preasfinţitului Părinte Vincenţiu, episcopul nou ales al Sloboziei şi Călăraşilor. Ceremonia a fost oficiată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
În zi de duminică, politica românească s-a trezit devreme, şi-a scos evlavia de la naftalină şi s-a dus, cu mic, cu mare, la biserică. Suflete mari de creştini, politicienii s-au înghesuit la ceremonia de întronizare a Preasfinţitului Vincenţiu, episcopul nou ales al Sloboziei si Călăraşilor.
Traian Băsescu, Corneliu Vadim Tudor, Gigi Becali sau Vasile Blaga, dar şi alţii din eşalonul doi al partidelor au mers în biserica din Slobozia. Discursul preşedintelui nu a lipsit, cum nici Gigi Becali nu a pierdut ocazia să îngenunchieze. La final, şeful statului i-a făcut mai multe urări şi i-a mulţumit episcopului Vincenţiu Ploieşteanul pentru colaborarea din ultimii patru ani. Apoi, şeful statului s-a alăturat credincioşilor prezenţi la slujbă.
Vincenţiu Ploieşteanul a fost ales episcop al Sloboziei şi Călăraşilor pe 18 iunie de către Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Vincenţiu Ploieşteanul, episcop vicar patriarhal, şi Varsanufie Prahoveanul, episcop vicar al Arhiepiscopiei Bucureştilor, au fost cei doi candidaţi. Primul a obtinut 39 de voturi, iar Varsanufie Prahoveanul a obţinut doar 7 voturi. Scaunul episcopal rămăsese vacant la sfârşitul lunii aprilie, când s-a stins din viaţă Preasfinţia Sa Damaschin Coravu, episcopul Sloboziei şi Călăraşilor.
vineri, 26 iunie 2009
Aici sunt banii nostri!
Romania trebuie salvata!
Criza e la noi in buzunare, ca la ei tot bine e.
Oricum, aceasta criza tot pe cei de jos i-a afectat. Pentru pe cei bogati criza inseamna profit mai mic, dar profit tot profit ramane.
Iar, pe astia care "sug" banii publici ii avantajeaza cel mai mult.
Bafta Romanie! Tara mea de dor
Tara mea de foc!
Criza e la noi in buzunare, ca la ei tot bine e.
Oricum, aceasta criza tot pe cei de jos i-a afectat. Pentru pe cei bogati criza inseamna profit mai mic, dar profit tot profit ramane.
Iar, pe astia care "sug" banii publici ii avantajeaza cel mai mult.
Bafta Romanie! Tara mea de dor
Tara mea de foc!
Salariaţii de lux muncesc în regiile autonome
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
25 Iun 2009 Oana Craciun
Cei în jur de 86.000 de angajaţi ai regiilor autonome din România au avut un câştig salarial mediu brut de 590 de euro şi de 426 de euro net în luna aprilie 2009, arată datele Institutului Naţional de Statistică (INS) şi transmise Ministerului Muncii. Însă aceiaşi salariaţi care au cele mai mari venituri sunt şi categoria cea mai puţin numeroasă. La polul opus, în societăţile comerciale erau angajaţi, în luna de referinţă aprilie 2009, peste 3,1 milioane de salariaţi, cei mai mulţi, însă câştigul salarial mediu a fost de peste 435 de euro brut, adică 319 euro net. În ceea ce priveşte doar unităţile bugetare, instituţiile statului, aici câştigul salarial mediu a fost de 533 de euro brut/385 de euro net, la un total de angajaţi de peste 970.000 la nivelul aceleiaşi luni, mai arată datele INS.
Cât despre fondul de salarii pentru cele trei tipuri de instituţii, acestea totalizează peste 7 miliarde de lei noi.
Cei mai mulţi bani de salarii se alocă în societăţile comerciale, peste 5,7 miliarde de lei, urmate de unităţile bugetare, cu peste două miliarde de lei, şi regiile autonome, cu peste 200 de milioane de lei noi. În total, în aprilie 2009 activau aproape 4,63 milioane de salariaţi, cu 30.000 mai puţini decât în martie, în timp ce numărul pensionarilor a fost de peste 5,5 milioane, în creştere cu 2.715 faţă de luna anterioară.
Însă se aşteaptă o creştere a numărului salariaţilor din România. Astfel, până în 2013 ar trebui să avem cu aproape 600.000 de angajaţi în plus, adică să atingem cifra de aproape 5,2 milioane de salariaţi, potrivit unei estimări a Comisiei de Prognoză transmise Ministerului Muncii. În 2010, numărul salariaţilor ar urma să crească la 4,9 milioane, în 2011, la 4,95, iar în 2012, totalul angajaţilor ar urma să fie cu puţin peste 5 milioane.
Cotidianul
25 Iun 2009 Oana Craciun
Cel mai mare câştig salarial, din luna aprilie 2009, a fost de peste 420 de euro net şi a fost adjudecat de angajaţii din regiile autonome, deşi sunt cel mai puţin numeroşi.
Cât despre fondul de salarii pentru cele trei tipuri de instituţii, acestea totalizează peste 7 miliarde de lei noi.
Cei mai mulţi bani de salarii se alocă în societăţile comerciale, peste 5,7 miliarde de lei, urmate de unităţile bugetare, cu peste două miliarde de lei, şi regiile autonome, cu peste 200 de milioane de lei noi. În total, în aprilie 2009 activau aproape 4,63 milioane de salariaţi, cu 30.000 mai puţini decât în martie, în timp ce numărul pensionarilor a fost de peste 5,5 milioane, în creştere cu 2.715 faţă de luna anterioară.
Însă se aşteaptă o creştere a numărului salariaţilor din România. Astfel, până în 2013 ar trebui să avem cu aproape 600.000 de angajaţi în plus, adică să atingem cifra de aproape 5,2 milioane de salariaţi, potrivit unei estimări a Comisiei de Prognoză transmise Ministerului Muncii. În 2010, numărul salariaţilor ar urma să crească la 4,9 milioane, în 2011, la 4,95, iar în 2012, totalul angajaţilor ar urma să fie cu puţin peste 5 milioane.
Iar biserica?
Romania trebuie salvata!
Cred ca avem destule biserici, cate mai vor astia sa faca?
Nu avem aer si astia distrug spatiile verzi.
Trebuie sa se puna capat la aceste combinatii.
Lege speciala pentru lacasurile de cult, un numar in functie de locuitori sau de enoriasi. Sa se ceara si acordul cetateanului din zona.
Cred ca avem destule biserici, cate mai vor astia sa faca?
Nu avem aer si astia distrug spatiile verzi.
Trebuie sa se puna capat la aceste combinatii.
Lege speciala pentru lacasurile de cult, un numar in functie de locuitori sau de enoriasi. Sa se ceara si acordul cetateanului din zona.
Societatea civila semnaleaza doua constructii pe spatii verzi in Bucuresti
Romania trebuie salvata!
Publicat: astazi 9am
Asociatia Salvati Bucurestiul semnaleaza, intr-un comunicat de presa, ca doua constructii in Bucuresti, una in zona Vitan, alta in zona Timpuri Noi, incalca ordonanta de urgenta a guvernului 114 din 2007, care interzice schimbarea destinatiei sau reducerea suprafetei spatiilor verzi.
Astfel pe str. Emil Garleanu nr. 4 din sectorul 3 (zona Vitan) era amenajat un spatiu verde, cu loc de joaca special amenajat pentru copii. O parte din acest spatiu verde a fost imprejmuit si in locul sau urmeaza a fi construita o biserica, autorizatia de constructie fiind emisa de Primaria Sectorului 3, potrivit Asociatiei Salvati Bucurestiul.
Locuitorii din zona intentioneza sa organizeze un miting de protest, impotriva constructiei, duminica la ora 12.
Un caz similiar este pe str. Sibiel nr. 3, bl. E, sectorul 4 (zona Timpuri Noi), unde o parte din spatiul verde al blocului a fost defrisat. Terenul a fost retrocedat de Primaria sectorului 4 unui cetatean, dar impotiva acestui act, asociatia de proprietari a intentat un proces.
In ciuda acestui fapt, Primaria Sectorului 4 a acordat autorizatie de constructie, iar Primaria Municipiului Bucuresti, prin Directia de Protectia Mediului si Educatie Eco-Civica, a acordat autorizatia de defrisare 22297 din 12 mai 2009. Asociatia Salvati Bucurestiul apreciaza ca atat autorizatia de constructie, cat si autorizasia de defrisare contravin OUG 114/2007.
Publicat: astazi 9am
Cam asa arata situatia in fiecare minister-club de smecheri.
Romania trebuie salvata!
Cate alte nereguli mai sunt?
Doar atat?
Unde s-au dus banii de pe jucatorii vanduti?
Cate alte nereguli mai sunt?
Doar atat?
Unde s-au dus banii de pe jucatorii vanduti?
Lipa impune uniforma la Dinamo
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
25 Iun 2009 Ana-Maria Ursu
Preşedintele CS Dinamo a găsit oameni pe statele de plată care nu mai activau în club şi multe datorii neonorate.
La doar trei luni de la instalarea în funcţie, noul preşedinte al CS Dinamo, Elisabeta Lipă, a vorbit în cadrul unui interviu acordatNewsIndespre neregulile descoperite la club. Persoanele care nu mai activau la acest club au fost excluse din statele de plată, organigrama fiind restrânsă la cererea MAI. În ciuda problemelor financiare, Lipă a promis că nici o secţie sportivă nu va fi desfiinţată. Totuşi, olimpicii de la CS Dinamo nu au fost plătiţi, datoria pentru aceştia ridicându-se la suma de 17 miliarde de lei vechi. De altfel, cele mai mari probleme sunt în ceea ce priveşte neplata sportivilor. La handbal, restanţele sunt de 150.000 de euro, iar la baschet se ajunge la 120.000 de euro datorii.
“La fiecare secţie am găsit probleme. În primul rând premierile pe care clubul trebuia să le facă sportivilor olimpici nu s-au făcut”, a afirmat Elisabeta Lipă, excepţii fiind echipele de volei feminin şi masculin, care se află la zi cu plăţile sportivilor.
Lipă a mai hotărât să schimbe proiectul pentru sala de sport aflată deja în construcţie, dar şi o promisiune pentru clădirea unui bazin de înot acoperit. “Am găsit o sală de sport în construcţie al cărui proiect a fost refăcut şi numărul de locuri mărit la aproximativ 2.500, o promisiune că vom construi şi un bazin de înot acoperit, dar ne trebuie mai întâi proiectul”, a spus Lipă.
Fosta canotoare a mai impus uniforma pentru angajaţii clubului şi doar în cazul evenimentelor aceasta să fie purtată şi de sportivi: “Am cerut uniformă obligatorie pentru noi, personalul care lucrăm”, însă în ceea ce priveşte sportivii şi antrenorii “am pretenţia ca atunci când e un eveniment oficial să o aibă şi să o poarte”.
Cotidianul
25 Iun 2009 Ana-Maria Ursu
Preşedintele CS Dinamo a găsit oameni pe statele de plată care nu mai activau în club şi multe datorii neonorate.
La doar trei luni de la instalarea în funcţie, noul preşedinte al CS Dinamo, Elisabeta Lipă, a vorbit în cadrul unui interviu acordatNewsIndespre neregulile descoperite la club. Persoanele care nu mai activau la acest club au fost excluse din statele de plată, organigrama fiind restrânsă la cererea MAI. În ciuda problemelor financiare, Lipă a promis că nici o secţie sportivă nu va fi desfiinţată. Totuşi, olimpicii de la CS Dinamo nu au fost plătiţi, datoria pentru aceştia ridicându-se la suma de 17 miliarde de lei vechi. De altfel, cele mai mari probleme sunt în ceea ce priveşte neplata sportivilor. La handbal, restanţele sunt de 150.000 de euro, iar la baschet se ajunge la 120.000 de euro datorii.
“La fiecare secţie am găsit probleme. În primul rând premierile pe care clubul trebuia să le facă sportivilor olimpici nu s-au făcut”, a afirmat Elisabeta Lipă, excepţii fiind echipele de volei feminin şi masculin, care se află la zi cu plăţile sportivilor.
Lipă a mai hotărât să schimbe proiectul pentru sala de sport aflată deja în construcţie, dar şi o promisiune pentru clădirea unui bazin de înot acoperit. “Am găsit o sală de sport în construcţie al cărui proiect a fost refăcut şi numărul de locuri mărit la aproximativ 2.500, o promisiune că vom construi şi un bazin de înot acoperit, dar ne trebuie mai întâi proiectul”, a spus Lipă.
Fosta canotoare a mai impus uniforma pentru angajaţii clubului şi doar în cazul evenimentelor aceasta să fie purtată şi de sportivi: “Am cerut uniformă obligatorie pentru noi, personalul care lucrăm”, însă în ceea ce priveşte sportivii şi antrenorii “am pretenţia ca atunci când e un eveniment oficial să o aibă şi să o poarte”.
joi, 25 iunie 2009
Sorin Roşca Stănescu: Băiatul lui Necolaiciuc şi-a făcut firmă de shipping în Vancouver cu nave din dosarul "Flota"
Romania trebuie salvata!
Miercuri, 24 Iunie 2009 17:36
Realitatea Tv
Sorin Roşca Stănescu a afirmat miercuri că fiul lui Mihai Necolaiciuc deţine în Vancouver mai multe vase, printre care se numără şi câteva ambarcaţiuni din dosarul "Flota", dosar legat de numele lui Traian Băsescu.
Mai mult, Sorin Roşca Stănescu a acuzat-o pe Monica Macovei că a tărăgănat formalităţile de extrădare ale lui Necolaiciuc, pentru a nu-l implica pe Traian Băsescu.
"Baiatul lui Necolaiciuc are o firmă de shipping la Vancouver, iar printre navele pe care le deţine sunt şi câteva nave din dosarul Flota. De asta nu a vrut Monica Macovei să emită un ordin de extrădare mai devreme, pentru că ne lovim de un caz Necolaiciuc mai extins, cu implicatii majore asupra lui Traian Băsescu", a afirmat Sorin Roşca Stănescu în cadrul unei intervenţii la Realitatea TV.
Recent, Judecătoria Sectorului 1 a fixat, pentru 7 octombrie, primul termen al procesului dintre Sorin Roşca Stănescu şi Traian Băsescu, în care preşedintele României este acuzat de calomnie de către fostul director al ziarului ZIUA.
Avocatul lui Sorin Roşca Stănescu a depus, marţi, la Judecătoria Sectorului 1, acţiunea jurnalistului împotriva lui Traian Băsescu, în care susţine că, prin afirmaţia făcută la un post TV, şeful statului a încercat să influenţeze justiţia în dosarul lui Patriciu, în care e acuzat şi Stănescu.
Stănescu îi cere preşedintelui să-i plătească daune morale de 1000 lei şi să publice în şase cotidiane centrale hotărârea instanţei, în cazul în care jurnalistul câştigă procesul.
Sursa: REALITATEA.NET
Miercuri, 24 Iunie 2009 17:36
Realitatea Tv
Sorin Roşca Stănescu a afirmat miercuri că fiul lui Mihai Necolaiciuc deţine în Vancouver mai multe vase, printre care se numără şi câteva ambarcaţiuni din dosarul "Flota", dosar legat de numele lui Traian Băsescu.
Mai mult, Sorin Roşca Stănescu a acuzat-o pe Monica Macovei că a tărăgănat formalităţile de extrădare ale lui Necolaiciuc, pentru a nu-l implica pe Traian Băsescu.
"Baiatul lui Necolaiciuc are o firmă de shipping la Vancouver, iar printre navele pe care le deţine sunt şi câteva nave din dosarul Flota. De asta nu a vrut Monica Macovei să emită un ordin de extrădare mai devreme, pentru că ne lovim de un caz Necolaiciuc mai extins, cu implicatii majore asupra lui Traian Băsescu", a afirmat Sorin Roşca Stănescu în cadrul unei intervenţii la Realitatea TV.
Recent, Judecătoria Sectorului 1 a fixat, pentru 7 octombrie, primul termen al procesului dintre Sorin Roşca Stănescu şi Traian Băsescu, în care preşedintele României este acuzat de calomnie de către fostul director al ziarului ZIUA.
Avocatul lui Sorin Roşca Stănescu a depus, marţi, la Judecătoria Sectorului 1, acţiunea jurnalistului împotriva lui Traian Băsescu, în care susţine că, prin afirmaţia făcută la un post TV, şeful statului a încercat să influenţeze justiţia în dosarul lui Patriciu, în care e acuzat şi Stănescu.
Stănescu îi cere preşedintelui să-i plătească daune morale de 1000 lei şi să publice în şase cotidiane centrale hotărârea instanţei, în cazul în care jurnalistul câştigă procesul.
Sursa: REALITATEA.NET
România în recesiune: 1.350.000 euro ne costă, lunar, "întreţinerea" celor 334 de deputaţi
Romania trebuie salvata!
Astazi, ora 11:01 realitatea.net
Peste 5.600.000 lei sau 1.350.000 euro. Atât ne costă cei 334 de deputaţi, în fiecare lună! Suma include de la indemnizaţii până la facturile telefonice. Din datele afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor, rezultă că numai pe cazarea aleşilor în Capitală s-au cheltuit aproape 500.000 euro, în luna aprilie.
Aproape jumătate dintre deputaţi locuiesc la un hotel din centrul Capitalei, unde o cameră costă, lunar, 9.000 lei. Alţi 65 de aleşi şi-au închiriat locuinţe în Bucureşti, motiv pentru care, lunar, primesc 2.940 lei.
Aşa se face că, pentru somnul parlamentarilor, se duc, la fiecare 30 de zile, peste 1.790.000 lei. Şi mai mult se duce pe indemnizaţiile deputaţilor: peste 2.300.000 lei, lunar.
Să nu uităm nici diurnele pentru deplasările în teritoriu. Există deputaţi care sunt plătiţi chiar şi pentru a sta acasă. Este vorba despre cei care cer diurnă pentru activitatea din teritoriu, chiar dacă acolo au, de fapt, domiciliul.
Deplasarile in strainatate se deconteaza şi ele: transportul şi cazarea în aceste cazuri ne costă lunar cel puţin 200.000 lei. Iar la nota de plată se adaugă şi convorbirile telefonice: în aprilie, apelurile aleşilor au costat în jur de 10.000 euro.
Realitatea TV
Astazi, ora 11:01 realitatea.net
Peste 5.600.000 lei sau 1.350.000 euro. Atât ne costă cei 334 de deputaţi, în fiecare lună! Suma include de la indemnizaţii până la facturile telefonice. Din datele afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor, rezultă că numai pe cazarea aleşilor în Capitală s-au cheltuit aproape 500.000 euro, în luna aprilie.
Aproape jumătate dintre deputaţi locuiesc la un hotel din centrul Capitalei, unde o cameră costă, lunar, 9.000 lei. Alţi 65 de aleşi şi-au închiriat locuinţe în Bucureşti, motiv pentru care, lunar, primesc 2.940 lei.
Aşa se face că, pentru somnul parlamentarilor, se duc, la fiecare 30 de zile, peste 1.790.000 lei. Şi mai mult se duce pe indemnizaţiile deputaţilor: peste 2.300.000 lei, lunar.
Să nu uităm nici diurnele pentru deplasările în teritoriu. Există deputaţi care sunt plătiţi chiar şi pentru a sta acasă. Este vorba despre cei care cer diurnă pentru activitatea din teritoriu, chiar dacă acolo au, de fapt, domiciliul.
Deplasarile in strainatate se deconteaza şi ele: transportul şi cazarea în aceste cazuri ne costă lunar cel puţin 200.000 lei. Iar la nota de plată se adaugă şi convorbirile telefonice: în aprilie, apelurile aleşilor au costat în jur de 10.000 euro.
Realitatea TV
România în recesiune: 1.350.000 euro ne costă, lunar, "întreţinerea" celor 334 de deputaţi
Romania trebuie salvata!
Astazi, ora 11:01 realitatea.net
Peste 5.600.000 lei sau 1.350.000 euro. Atât ne costă cei 334 de deputaţi, în fiecare lună! Suma include de la indemnizaţii până la facturile telefonice. Din datele afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor, rezultă că numai pe cazarea aleşilor în Capitală s-au cheltuit aproape 500.000 euro, în luna aprilie.
Foto (1)
Vezi Galerie Articol
function alterTab(id)
{
if(id != 'tFS'){
document.getElementById('tFS').className = "tabOff";
document.getElementById('ctFS').style.display = "none";
}
if(id != 'tDZ'){
document.getElementById('tDZ').className = "tabOff";
document.getElementById('ctDZ').style.display = "none";
}
document.getElementById(id).className = "tabOn";
document.getElementById("c"+id).style.display = "block";
}
Aproape jumătate dintre deputaţi locuiesc la un hotel din centrul Capitalei, unde o cameră costă, lunar, 9.000 lei. Alţi 65 de aleşi şi-au închiriat locuinţe în Bucureşti, motiv pentru care, lunar, primesc 2.940 lei.
Aşa se face că, pentru somnul parlamentarilor, se duc, la fiecare 30 de zile, peste 1.790.000 lei. Şi mai mult se duce pe indemnizaţiile deputaţilor: peste 2.300.000 lei, lunar.
Să nu uităm nici diurnele pentru deplasările în teritoriu. Există deputaţi care sunt plătiţi chiar şi pentru a sta acasă. Este vorba despre cei care cer diurnă pentru activitatea din teritoriu, chiar dacă acolo au, de fapt, domiciliul.
Deplasarile in strainatate se deconteaza şi ele: transportul şi cazarea în aceste cazuri ne costă lunar cel puţin 200.000 lei. Iar la nota de plată se adaugă şi convorbirile telefonice: în aprilie, apelurile aleşilor au costat în jur de 10.000 euro.
Astazi, ora 11:01 realitatea.net
Peste 5.600.000 lei sau 1.350.000 euro. Atât ne costă cei 334 de deputaţi, în fiecare lună! Suma include de la indemnizaţii până la facturile telefonice. Din datele afişate pe site-ul Camerei Deputaţilor, rezultă că numai pe cazarea aleşilor în Capitală s-au cheltuit aproape 500.000 euro, în luna aprilie.
Foto (1)
Vezi Galerie Articol
function alterTab(id)
{
if(id != 'tFS'){
document.getElementById('tFS').className = "tabOff";
document.getElementById('ctFS').style.display = "none";
}
if(id != 'tDZ'){
document.getElementById('tDZ').className = "tabOff";
document.getElementById('ctDZ').style.display = "none";
}
document.getElementById(id).className = "tabOn";
document.getElementById("c"+id).style.display = "block";
}
Aproape jumătate dintre deputaţi locuiesc la un hotel din centrul Capitalei, unde o cameră costă, lunar, 9.000 lei. Alţi 65 de aleşi şi-au închiriat locuinţe în Bucureşti, motiv pentru care, lunar, primesc 2.940 lei.
Aşa se face că, pentru somnul parlamentarilor, se duc, la fiecare 30 de zile, peste 1.790.000 lei. Şi mai mult se duce pe indemnizaţiile deputaţilor: peste 2.300.000 lei, lunar.
Să nu uităm nici diurnele pentru deplasările în teritoriu. Există deputaţi care sunt plătiţi chiar şi pentru a sta acasă. Este vorba despre cei care cer diurnă pentru activitatea din teritoriu, chiar dacă acolo au, de fapt, domiciliul.
Deplasarile in strainatate se deconteaza şi ele: transportul şi cazarea în aceste cazuri ne costă lunar cel puţin 200.000 lei. Iar la nota de plată se adaugă şi convorbirile telefonice: în aprilie, apelurile aleşilor au costat în jur de 10.000 euro.
Transport gratuit decontat???
Romania trebuie salvata!
Cine ii mai intelege pe astia?
Au legi facute de ei, si nici asa nu-s bune, tot le incalca.
Dar cine ne apara pe noi de astia, asta e intrebarea cea mai grea.
Cine ii mai intelege pe astia?
Au legi facute de ei, si nici asa nu-s bune, tot le incalca.
Dar cine ne apara pe noi de astia, asta e intrebarea cea mai grea.
Cat platim chiria unui parlamentar: 2.200 euro pe luna
Romania trebuie salvata!
Romania Libera
Andreea Nicolae
Joi, 25 Iunie 2009
» Desi se plang ca banii ramasi dupa rectificarea bugetara nu le ajung decat pana in iulie, dupa care vor "inchide usile", senatorii au platit pentru cazarea la 4 stele, pe primele trei luni ale anului, peste jumatate de milion de euro.
» Alte sute de mii de euro s-au dus in primul trimestru pe diurne de deplasare si pe plimbarile in tara.
In luna martie au beneficiat de cazare, la hoteluri de 4 stele sau in regim privat, nu mai putin de 93 senatori din totalul de 137. Majoritatea au ales varianta hotelului si, pen-tru fiecare "ales" in parte, din bugetul Camerei Superioare s-au scos, lunar, 9.304,96 lei. Adica, peste 2.200 euro pentru un singur senator pe luna! Aceasta, in conditiile in care o cautare rapida la agentiile imobiliare arata ca un apartament de lux cu doua camere, intr-o zona centrala, se inchiriaza in prezent pentru sume cuprinse intre 500 si 800 euro pe luna.
Sume similare au fost platite pentru cazarea senatorilor si in lunile februarie si ianuarie, astfel ca un calcul simplu indica faptul ca, pentru primul trimestru al anului, doar cazarea a depasit echivalentul a 500.000 euro. Adica, aproape jumatate din suma negociata de Senat pentru intregul an 2009: potrivit contractului incheiat, firma care administreaza fostul Hotel Bucuresti (actual Radisson SAS) urmeaza sa primeasca pentru serviciile pe 2009 putin peste un milion de euro (4,56 milioane lei).
Primesc bani ca sa-si indeplineasca mandatul
Deloc de neglijat sunt si sumele incasate de senatori pentru a-si indeplini practic misiunea pentru care au fost alesi. Desi in Statutul deputatilor si senatorilor scrie ca "participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara", "alesii" care nu sunt din Bucuresti primesc bani pentru fiecare sedinta la care participa. Cu alte cuvinte, pe langa cazarea gratuita, ei primesc o diurna de deplasare pentru fiecare zi de prezenta la lucrarile Parlamentului, in valoare de 2% din indemnizatia lunara. Asa se face ca, in martie, de pilda, 105 senatori au incasat diurna de deplasare in Bucuresti, a carei valoare lunara s-a situat intre 1.398,8 lei si 2.517,84 lei. In total, a fost vorba de 260.316 lei (echivalentul a aproape 62.000 euro).
La banii pe care ii primesc pentru a veni in Bucuresti se adauga altii, pentru a merge in circumscriptiile in care au fost alesi. Este vorba de o diurna care se acorda pentru parlamentarii care nu domiciliaza in circumscriptia in care au candidat si au fost alesi, dar si pentru cei care se deplaseaza prin circumscriptie in alta localitate decat cea de domiciliu, "in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului". La acest beneficiu s-au inscris 84 senatori, ei primind in martie intre 559,52 lei si 1.958,32 lei.
Plimbari si convorbiri
Pentru plimbarea senatorilor prin tara s-au mai dus in primele trei luni peste 100.000 euro. De pilda, in luna martie, 101 membri ai Camerei Superioare au decontat pentru transportul intern aproape 180.000 lei (echivalentul a circa 42.000 de euro). Aceasta, in conditiile in care, conform Statutului senatorilor si deputatilor, "alesii" beneficiaza de transport gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale si pe calea ferata, cu orice categorie de trenuri de calatori, la clasa I. Totodata, li se pune la dispozitie un autoturism pentru deplasarea in teritoriu.
In ceea ce priveste cheltuielile cu telefonia mobila, campion al Senatului in luna martie este udemeristul Gyorgy Frunda, cu 972,17 lei. Locul secund este ocupat de liderul PNL, Crin Antonescu (600,74 de lei). In luna februarie, cea mai mare suma s-a contabilizat in dreptul convorbirilor liberalului Cornel Popa (1.228,28 lei).
Romania Libera
Andreea Nicolae
Joi, 25 Iunie 2009
» Desi se plang ca banii ramasi dupa rectificarea bugetara nu le ajung decat pana in iulie, dupa care vor "inchide usile", senatorii au platit pentru cazarea la 4 stele, pe primele trei luni ale anului, peste jumatate de milion de euro.
» Alte sute de mii de euro s-au dus in primul trimestru pe diurne de deplasare si pe plimbarile in tara.
In luna martie au beneficiat de cazare, la hoteluri de 4 stele sau in regim privat, nu mai putin de 93 senatori din totalul de 137. Majoritatea au ales varianta hotelului si, pen-tru fiecare "ales" in parte, din bugetul Camerei Superioare s-au scos, lunar, 9.304,96 lei. Adica, peste 2.200 euro pentru un singur senator pe luna! Aceasta, in conditiile in care o cautare rapida la agentiile imobiliare arata ca un apartament de lux cu doua camere, intr-o zona centrala, se inchiriaza in prezent pentru sume cuprinse intre 500 si 800 euro pe luna.
Sume similare au fost platite pentru cazarea senatorilor si in lunile februarie si ianuarie, astfel ca un calcul simplu indica faptul ca, pentru primul trimestru al anului, doar cazarea a depasit echivalentul a 500.000 euro. Adica, aproape jumatate din suma negociata de Senat pentru intregul an 2009: potrivit contractului incheiat, firma care administreaza fostul Hotel Bucuresti (actual Radisson SAS) urmeaza sa primeasca pentru serviciile pe 2009 putin peste un milion de euro (4,56 milioane lei).
Primesc bani ca sa-si indeplineasca mandatul
Deloc de neglijat sunt si sumele incasate de senatori pentru a-si indeplini practic misiunea pentru care au fost alesi. Desi in Statutul deputatilor si senatorilor scrie ca "participarea la lucrarile Camerei din care fac parte reprezinta pentru deputati si senatori o obligatie legala, morala si regulamentara", "alesii" care nu sunt din Bucuresti primesc bani pentru fiecare sedinta la care participa. Cu alte cuvinte, pe langa cazarea gratuita, ei primesc o diurna de deplasare pentru fiecare zi de prezenta la lucrarile Parlamentului, in valoare de 2% din indemnizatia lunara. Asa se face ca, in martie, de pilda, 105 senatori au incasat diurna de deplasare in Bucuresti, a carei valoare lunara s-a situat intre 1.398,8 lei si 2.517,84 lei. In total, a fost vorba de 260.316 lei (echivalentul a aproape 62.000 euro).
La banii pe care ii primesc pentru a veni in Bucuresti se adauga altii, pentru a merge in circumscriptiile in care au fost alesi. Este vorba de o diurna care se acorda pentru parlamentarii care nu domiciliaza in circumscriptia in care au candidat si au fost alesi, dar si pentru cei care se deplaseaza prin circumscriptie in alta localitate decat cea de domiciliu, "in vederea indeplinirii activitatilor legate de desfasurarea mandatului". La acest beneficiu s-au inscris 84 senatori, ei primind in martie intre 559,52 lei si 1.958,32 lei.
Plimbari si convorbiri
Pentru plimbarea senatorilor prin tara s-au mai dus in primele trei luni peste 100.000 euro. De pilda, in luna martie, 101 membri ai Camerei Superioare au decontat pentru transportul intern aproape 180.000 lei (echivalentul a circa 42.000 de euro). Aceasta, in conditiile in care, conform Statutului senatorilor si deputatilor, "alesii" beneficiaza de transport gratuit pe liniile aeriene interne, auto, fluviale si pe calea ferata, cu orice categorie de trenuri de calatori, la clasa I. Totodata, li se pune la dispozitie un autoturism pentru deplasarea in teritoriu.
In ceea ce priveste cheltuielile cu telefonia mobila, campion al Senatului in luna martie este udemeristul Gyorgy Frunda, cu 972,17 lei. Locul secund este ocupat de liderul PNL, Crin Antonescu (600,74 de lei). In luna februarie, cea mai mare suma s-a contabilizat in dreptul convorbirilor liberalului Cornel Popa (1.228,28 lei).
miercuri, 24 iunie 2009
Iar a scapat Nastase! Si Ridzi asta o sa scape la fel.
Romania trebuie salvata!
Nu o sa pateasca mai nimic nici Ridzi.
Adios Romania!
Nu o sa pateasca mai nimic nici Ridzi.
Adios Romania!
Ridziada. Faza pe judete
Romania trebuie salvata!
Cotidianul
23 Iun 2009 Dan Duca, Iuliana Gatej, Codruta Simina
Ministerul Tineretului a alocat 65.000 de euro firmei Artisan Consulting pentru a organiza, pe 2 mai, acţiuni în 39 de judeţe. Direcţiile judeţene susţin însă că manifestările au fost organizate din fonduri proprii şi nu au avut relaţii cu firma.
Noi detalii în scandalul „2 mai”, o afacere în care Ministerul Tineretului şi Sportului, condus de Monica Iacob-Ridzi, a plătit în condiţii deloc clare peste 600.000 de euro din banii publici. Iniţial a fost scandalul scenei de 75.000 de euro de la Costineşti, o sumă incredibilă pentru un serviciu care ar fi putut costa de 10 ori mai puţin. Ulterior, Cotidianul a dezvăluit - în ediţia de ieri a ziarului – cum pentru prestaţia de Ziua Tineretului din Bucureşti, Monica Iacob-Ridzi a alocat 60.000 de euro pentru concertele Viţa de Vie, Holograf şi Pepe. Artiştii susţin că au primit maximum 15.000, deci o gaură de încă 45.000 de euro.
Cotidianul vă prezintă acum o nouă modalitate prin care bani din bugetul statului au fost alocaţi în mod dubios către celebrele firme de apartament cu care ministerul a organizat acţiunile publice din ziua de 2 mai.
Să luăm, aşadar, procesul-verbal de recepţie servicii încheiat de MTS cu firma Artisan Consulting SRL, document obţinut de „Gazeta Sporturilor” de la ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi. Potrivit acestui proces-verbal, la punctul 5, firma prestatoare s-a angajat să organizeze „acţiuni de promovare a MTS, activări care vor implica publicul în acţiuni interactive”. Şi se continuă cu exemple: cros băieţi/fete, concurs ciclism, concurs „Sloganul tinereţii”, concurs de poezie, jocuri cu mingea, concurs role, demonstraţii de aerobic. Sunt oferite şi alte propuneri de activităţi, cu precizarea ca măcar jumătate dintre ele să fie implementate de către firma prestatoare (înviorare de dimineaţă, concurs ciclism, concurs de role/skate-board, dans sincron, demonstraţie de aerobic/karate, concursuri cu mingea, fotbal mixt, campionat de streetball, minigolf, ateliere tematice (pictură, olărit), teatru de păpuşi etc. În procesul-verbal de recepţie servicii se spune explicit că „prestatorul şi-a îndeplinit în totalitate obiectivele asumate prin contract propunând decontarea către acesta a sumei integrale a contractului în valoare de 513.627,80 lei TVA inclus”.
Din totalul acestei sume, peste 280.000 de lei, fără TVA, adică circa 65.000 de euro, au fost alocaţi pentru toate acţiunile de mai sus, şi anume pentru „organizarea de ansamblu a evenimentului de divertisment” în 39 de reşedinţe de judeţ.
Şi acum vine surpriza. Dincolo de banii daţi de MTS firmei prestatoare, ministerul condus de Iacob-Ridzi a mai alocat bani suplimentari către toate Direcţiile Judeţene de Tineret, pentru organizarea aceluiaşi eveniment. Din verificările noastre, sumele sunt similare, ridicând astfel serioase întrebări cu privire la soarta banilor direcţionaţi către firma Artisan Consulting SRL.
Astfel, Direcţia Judeţeană Maramureş confirmă pentru Cotidianul primirea unor sume de bani de la minister care să fie cheltuite pentru ce ar fi trebuit să facă firmele contractate deja de MTS. „A fost o sumă ca şi pentru celelalte direcţii judeţene. Pe lângă aceşti bani, ne-au mai trimis şi 600 de pixuri, 350 de tricouri, 350 de şepci, 150 de brelocuri, 2.000 de baloane şi 800 de pliante. Din cei 5.000 de lei noi am plătit artificiile, 1.500 de lei, şi, cu aceeaşi sumă am achitat sonorizarea şi luminile la scenă, am plătit şi premiile la concursurile pe care le-am organizat”, ne-a declarat Marcel Sitar, directorul adjunct al Direcţiei de Tineret din Maramureş.
La fel, la Direcţia Judeţeană de Tineret Vaslui, care a primit de la „centru” tot 5.000 de lei. „În plus faţă de suma menţionată am primit de la MTS următoarele: afişe, pliante, tricouri şi şepci inscripţionate, brelocuri inscripţionate, baloane inscripţionate, bannere şi pixuri inscripţionate, spot tv şi machete pentru presa scrisă”, se arată în răspunsul semnat de directorul DJT Vaslui, Ciprian Cristea. Contactat telefonic, acesta a precizat că nu a colaborat cu nici una din cele două firme - Artisan Grup sau Compania de publicitate Mark -, adăugând că, din câte îşi aminteşte, o parte din materialele inscripţionate au fost realizate de una dintre acestea. „Am lucrat şi noi cu o firmă, dar nu una dintre acestea, pentru organizarea concertului, e o firmă cu care noi lucrăm în fiecare an la evenimentele de Ziua Tineretului”, a spus Cristea.
La Cluj, MTS a trimis chiar şi mai mult - aproape 10.000 de lei. „Noi am primit direct de la Ministerul Tineretului şi Sportului banii, 9.974 de lei, pentru a organiza aceste acţiuni de 2 mai. Avem hârtie pentru fiecare bănuţ”, a declarat pentru Cotidianul directorul Direcţiei pentru Sport Cluj, Cristian Răduţă.
În cadrul evenimentului, cea mai mare parte din bani, 4.400 de lei, au fost folosiţi pentru achitarea unor tipărituri şi inscripţionări, iar alţi 2.598 de lei au mai fost cheltuiţi pentru achiziţii de protocol, a mai explicat Răduţă.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Tineret Vrancea susţin că nu au primit nici un leu de la minister pentru organizarea evenimentelor din 2 mai. Au cheltuit însă, din fonduri proprii, circa 2.500 de lei pentru indemnizaţii de arbitraj şi materiale promoţionale la evenimentele sportive organizate în Focşani, Adjud şi Mărăşeşti.
Aceeaşi poveste şi la Constanţa, după cum dezvăluia, la începutul scandalului „Gazeta Sporturilor”. „Partea de întreceri sportive a fost responsabilitatea noastră. Pe plaja de la Costineşti am avut concursuri de fotbal şi volei pe plajă şi un poligon pentru paintball. Interesul din partea turiştilor a fost foarte mare şi totul a costat 8.297,66 lei, bani suportaţi exclusiv de noi“, declarau pentru GSP reprezentanţii DJT Constanţa.
Monica Ridzi, anchetată de Parlament
Cu 220 de voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri, deputaţii au votat constituirea unei comisii parlamentare care să ancheteze cheltuielile angajate de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru manifestările ocazionate de Ziua Tineretului (2 mai). Înainte de vot, ministrul Monica Ridzi a cerut tuturor deputaţilor să voteze constituirea comisiei, afirmând că doreşte ca ancheta să se termine cât mai repede pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Componenţa Comisiei de anchetă este următoarea: Cristian Dumitrescu, Anghel Stanciu, Doina Burcău, Dan Ioan Florea şi Nicolae Bănicioiu (PSD), Gelu Vişan, Dan Radu Zătreanu, Cristian Petrescu, Marius-Sorin Göndör şi Sever Voinescu (PDL), Alina Gorghiu, Graţiela Gavrilescu şi Bogdan Olteanu (PNL), Lakatoş Petru (UDMR). (L.G.)
Cotidianul
23 Iun 2009 Dan Duca, Iuliana Gatej, Codruta Simina
Ministerul Tineretului a alocat 65.000 de euro firmei Artisan Consulting pentru a organiza, pe 2 mai, acţiuni în 39 de judeţe. Direcţiile judeţene susţin însă că manifestările au fost organizate din fonduri proprii şi nu au avut relaţii cu firma.
Noi detalii în scandalul „2 mai”, o afacere în care Ministerul Tineretului şi Sportului, condus de Monica Iacob-Ridzi, a plătit în condiţii deloc clare peste 600.000 de euro din banii publici. Iniţial a fost scandalul scenei de 75.000 de euro de la Costineşti, o sumă incredibilă pentru un serviciu care ar fi putut costa de 10 ori mai puţin. Ulterior, Cotidianul a dezvăluit - în ediţia de ieri a ziarului – cum pentru prestaţia de Ziua Tineretului din Bucureşti, Monica Iacob-Ridzi a alocat 60.000 de euro pentru concertele Viţa de Vie, Holograf şi Pepe. Artiştii susţin că au primit maximum 15.000, deci o gaură de încă 45.000 de euro.
Cotidianul vă prezintă acum o nouă modalitate prin care bani din bugetul statului au fost alocaţi în mod dubios către celebrele firme de apartament cu care ministerul a organizat acţiunile publice din ziua de 2 mai.
Să luăm, aşadar, procesul-verbal de recepţie servicii încheiat de MTS cu firma Artisan Consulting SRL, document obţinut de „Gazeta Sporturilor” de la ministerul condus de Monica Iacob-Ridzi. Potrivit acestui proces-verbal, la punctul 5, firma prestatoare s-a angajat să organizeze „acţiuni de promovare a MTS, activări care vor implica publicul în acţiuni interactive”. Şi se continuă cu exemple: cros băieţi/fete, concurs ciclism, concurs „Sloganul tinereţii”, concurs de poezie, jocuri cu mingea, concurs role, demonstraţii de aerobic. Sunt oferite şi alte propuneri de activităţi, cu precizarea ca măcar jumătate dintre ele să fie implementate de către firma prestatoare (înviorare de dimineaţă, concurs ciclism, concurs de role/skate-board, dans sincron, demonstraţie de aerobic/karate, concursuri cu mingea, fotbal mixt, campionat de streetball, minigolf, ateliere tematice (pictură, olărit), teatru de păpuşi etc. În procesul-verbal de recepţie servicii se spune explicit că „prestatorul şi-a îndeplinit în totalitate obiectivele asumate prin contract propunând decontarea către acesta a sumei integrale a contractului în valoare de 513.627,80 lei TVA inclus”.
Din totalul acestei sume, peste 280.000 de lei, fără TVA, adică circa 65.000 de euro, au fost alocaţi pentru toate acţiunile de mai sus, şi anume pentru „organizarea de ansamblu a evenimentului de divertisment” în 39 de reşedinţe de judeţ.
Şi acum vine surpriza. Dincolo de banii daţi de MTS firmei prestatoare, ministerul condus de Iacob-Ridzi a mai alocat bani suplimentari către toate Direcţiile Judeţene de Tineret, pentru organizarea aceluiaşi eveniment. Din verificările noastre, sumele sunt similare, ridicând astfel serioase întrebări cu privire la soarta banilor direcţionaţi către firma Artisan Consulting SRL.
Astfel, Direcţia Judeţeană Maramureş confirmă pentru Cotidianul primirea unor sume de bani de la minister care să fie cheltuite pentru ce ar fi trebuit să facă firmele contractate deja de MTS. „A fost o sumă ca şi pentru celelalte direcţii judeţene. Pe lângă aceşti bani, ne-au mai trimis şi 600 de pixuri, 350 de tricouri, 350 de şepci, 150 de brelocuri, 2.000 de baloane şi 800 de pliante. Din cei 5.000 de lei noi am plătit artificiile, 1.500 de lei, şi, cu aceeaşi sumă am achitat sonorizarea şi luminile la scenă, am plătit şi premiile la concursurile pe care le-am organizat”, ne-a declarat Marcel Sitar, directorul adjunct al Direcţiei de Tineret din Maramureş.
La fel, la Direcţia Judeţeană de Tineret Vaslui, care a primit de la „centru” tot 5.000 de lei. „În plus faţă de suma menţionată am primit de la MTS următoarele: afişe, pliante, tricouri şi şepci inscripţionate, brelocuri inscripţionate, baloane inscripţionate, bannere şi pixuri inscripţionate, spot tv şi machete pentru presa scrisă”, se arată în răspunsul semnat de directorul DJT Vaslui, Ciprian Cristea. Contactat telefonic, acesta a precizat că nu a colaborat cu nici una din cele două firme - Artisan Grup sau Compania de publicitate Mark -, adăugând că, din câte îşi aminteşte, o parte din materialele inscripţionate au fost realizate de una dintre acestea. „Am lucrat şi noi cu o firmă, dar nu una dintre acestea, pentru organizarea concertului, e o firmă cu care noi lucrăm în fiecare an la evenimentele de Ziua Tineretului”, a spus Cristea.
La Cluj, MTS a trimis chiar şi mai mult - aproape 10.000 de lei. „Noi am primit direct de la Ministerul Tineretului şi Sportului banii, 9.974 de lei, pentru a organiza aceste acţiuni de 2 mai. Avem hârtie pentru fiecare bănuţ”, a declarat pentru Cotidianul directorul Direcţiei pentru Sport Cluj, Cristian Răduţă.
În cadrul evenimentului, cea mai mare parte din bani, 4.400 de lei, au fost folosiţi pentru achitarea unor tipărituri şi inscripţionări, iar alţi 2.598 de lei au mai fost cheltuiţi pentru achiziţii de protocol, a mai explicat Răduţă.
Reprezentanţii Direcţiei Judeţene de Tineret Vrancea susţin că nu au primit nici un leu de la minister pentru organizarea evenimentelor din 2 mai. Au cheltuit însă, din fonduri proprii, circa 2.500 de lei pentru indemnizaţii de arbitraj şi materiale promoţionale la evenimentele sportive organizate în Focşani, Adjud şi Mărăşeşti.
Aceeaşi poveste şi la Constanţa, după cum dezvăluia, la începutul scandalului „Gazeta Sporturilor”. „Partea de întreceri sportive a fost responsabilitatea noastră. Pe plaja de la Costineşti am avut concursuri de fotbal şi volei pe plajă şi un poligon pentru paintball. Interesul din partea turiştilor a fost foarte mare şi totul a costat 8.297,66 lei, bani suportaţi exclusiv de noi“, declarau pentru GSP reprezentanţii DJT Constanţa.
Monica Ridzi, anchetată de Parlament
Cu 220 de voturi pentru, 1 contra şi 2 abţineri, deputaţii au votat constituirea unei comisii parlamentare care să ancheteze cheltuielile angajate de Ministerul Tineretului şi Sportului pentru manifestările ocazionate de Ziua Tineretului (2 mai). Înainte de vot, ministrul Monica Ridzi a cerut tuturor deputaţilor să voteze constituirea comisiei, afirmând că doreşte ca ancheta să se termine cât mai repede pentru a-şi demonstra nevinovăţia. Componenţa Comisiei de anchetă este următoarea: Cristian Dumitrescu, Anghel Stanciu, Doina Burcău, Dan Ioan Florea şi Nicolae Bănicioiu (PSD), Gelu Vişan, Dan Radu Zătreanu, Cristian Petrescu, Marius-Sorin Göndör şi Sever Voinescu (PDL), Alina Gorghiu, Graţiela Gavrilescu şi Bogdan Olteanu (PNL), Lakatoş Petru (UDMR). (L.G.)
Nastase ramane si cu imunitatea, si cu termopanele
Romania trebuie salvata!
PSD, PNL si UDMR au mai pus o caramida la imunitatea lui Adrian Nastase in dosarul „Zambaccian 1”. Telenovela ridicarii imunitatii lui Nastase va continua insa la toamna.
Deputatii au votat cu 116 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR), 100 contra (PDL, minoritati) si 10 abtineri (UDMR, PNL, minoritati) inadmisibilitatea cererii procurorului general de reluare a procedurilor in dosarul „Zambaccian 1”. Pe 13 august 2008, plenul Camerei a respins cererea de incepere a urmaririi penale a lui Nastase in acest dosar, dar procurorul general a cerut reluarea procedurilor, motivand ca intre timp s-a schimbat Regulamentul Camerei. In acest dosar, fostul premier este acuzat de savarsirea infractiunilor de luare de mita, trafic de influenta si participatie improprie la fals material in inscrisuri sub semnatura privata in perioada 2001-2004. Tinand cont de acest vot din plen, se poate spune ca, in ceea ce priveste acuzatiile din acest dosar, cazul este inchis, iar Adrian Nastase nu va mai putea fi cercetat penal in dosarul „Zambaccian 1”.
PDL a sustinut ca cererea de ridicare a imunitatii lui Adrian Nastase adresata Parlamentului de catre procurorul general face referire de fapt la un alt dosar decat cel pentru care se votase anterior inadmisibilitatea reluarii procedurilor. Drept consecinta, PDL a cerut sa se voteze si o hotarare prin care sa se ridice imunitatea lui Nastase. Au urmat trei ore de certuri in special intre PDL-isti si PSD-isti, ultimii sustinuti de PNL si de UDMR . Pana la urma, UDMR a venit cu o propunere de compromis: sa se trimita o adresa procurorului general in care acesta sa vina cu clarificari. Cererea de incepere a urmaririi penale in cazul Nastase vizeaza dosarul ,,Zambaccian 1'' sau alt dosar, asa cum sustine PDL. Propunerea a fost votata cu 185 de voturi pentru si 20 contra.
Sursa: Cotidianul, 24 Iunie 2009
PSD, PNL si UDMR au mai pus o caramida la imunitatea lui Adrian Nastase in dosarul „Zambaccian 1”. Telenovela ridicarii imunitatii lui Nastase va continua insa la toamna.
Deputatii au votat cu 116 voturi pentru (PSD, PNL, UDMR), 100 contra (PDL, minoritati) si 10 abtineri (UDMR, PNL, minoritati) inadmisibilitatea cererii procurorului general de reluare a procedurilor in dosarul „Zambaccian 1”. Pe 13 august 2008, plenul Camerei a respins cererea de incepere a urmaririi penale a lui Nastase in acest dosar, dar procurorul general a cerut reluarea procedurilor, motivand ca intre timp s-a schimbat Regulamentul Camerei. In acest dosar, fostul premier este acuzat de savarsirea infractiunilor de luare de mita, trafic de influenta si participatie improprie la fals material in inscrisuri sub semnatura privata in perioada 2001-2004. Tinand cont de acest vot din plen, se poate spune ca, in ceea ce priveste acuzatiile din acest dosar, cazul este inchis, iar Adrian Nastase nu va mai putea fi cercetat penal in dosarul „Zambaccian 1”.
PDL a sustinut ca cererea de ridicare a imunitatii lui Adrian Nastase adresata Parlamentului de catre procurorul general face referire de fapt la un alt dosar decat cel pentru care se votase anterior inadmisibilitatea reluarii procedurilor. Drept consecinta, PDL a cerut sa se voteze si o hotarare prin care sa se ridice imunitatea lui Nastase. Au urmat trei ore de certuri in special intre PDL-isti si PSD-isti, ultimii sustinuti de PNL si de UDMR . Pana la urma, UDMR a venit cu o propunere de compromis: sa se trimita o adresa procurorului general in care acesta sa vina cu clarificari. Cererea de incepere a urmaririi penale in cazul Nastase vizeaza dosarul ,,Zambaccian 1'' sau alt dosar, asa cum sustine PDL. Propunerea a fost votata cu 185 de voturi pentru si 20 contra.
Sursa: Cotidianul, 24 Iunie 2009
marți, 23 iunie 2009
Oare ce au facut astia pentru tara, sa merite atatea favoruri?
Romania trebuie salvata!
Cu banii astia traia tot romanul normal!
Pacat ca doar niste smecheri traiesc bine.
Si altii, au devenit sclavii lor.
Cu banii astia traia tot romanul normal!
Pacat ca doar niste smecheri traiesc bine.
Si altii, au devenit sclavii lor.
Top 10: Cei mai costisitori deputati
Romania trebuie salvata!
Camera Deputatilor a facut publice cheltuielile alesilor in primele patru luni ale anului, din situatiile centralizate rezultand ca deputatul PNL, Relu Fenechiu a cheltuit cei mai multi bani, in timp ce fostul presedinte al PNL, Calin Popescu Tariceanu, a decontat cele mai mici sume.
In total, in primele patru luni ale anului deputatii au cheltuit peste 31.800.000 de lei, in realizarea clasamentului fiind incluse indemnizatiile nete obtinute de fiecare deputat, cuantumul diurnelor de deplasare, cheltuielile de cazare si transport, cheltuielile pentru telefonul mobil si sumele cheltuite in teritoriu cu birourile parlamentare (materiale de intretinere, chirii si utilitati, precum si salariile pentru cei angajati).
Pe ce au cheltuit banii cei 334 deputati
Din cei 334 de deputati, 52 au obtinut diurne de deplasare in strainatate. Cele mai mari sume au fost primite de deputatul UDMR, Edler András (3.519 de lei), social-democratul Mircea Dusa (2.595 de lei), liberalul Relu Fenechiu(2.543 de lei), UDMR-istul Laszlo Borbely(2.437 de lei) si social-democratul Mihai Tudose(2.019 de lei).
In ceea ce priveste cheltuielile de cazare in Bucuresti, deputatii au platit in primele patru luni ale anului suma de 7.205.362 de lei pentru 245 de alesi, din care pentru 173 de deputati cate 36.019 de lei.
Totodata, indemnizatia cea mai mare a fost obtinuta de Ioan Stan (PSD), in cuantum de 25.605 de lei, urmat de presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase - 25.263 de lei. Deputatul PDL, Iosif Blaga, a obtinut in cele patru luni suma de 23.535 de lei, in timp ce Ioan Oltean (PDL), a avut 23.227 de lei, iar deputatul PNL, Bogdan Olteanu, 23.134 de lei. In clasament mai urmeaza deputatul conservator Daniela Popa(23.133 de lei), deputatul PSD, Adrian Nastase(23.133 de lei) si cel al UDMR, Kelemen Hunor (21.670 de lei).
Intre deputatii care au cheltuit cel mai mult cu telefonul mobil se numara liberalul Relu Fenechiu(5.316 de lei), social-democratul Nicolae Banicioiu(4.804 de lei), democrat-liberalul Ioan Oltean(3.824 de lei), democrat-liberalul Daniel Buda(3.764 de lei), liberalul Bogdan Olteanu(3.414 de lei) si social-democratul Valeriu Zgonea(3.286 de lei).
Intre cei care nu au folosit telefonul mobil platit de Camera Deputatilor se numara Iulian Vladu(PDL), Mihaela Sandru(PDL), Theodor Paleologu(PDL), Catalin Nechifor(PSD), Monica Iacob Ridzi(PDL) si Ioan Balan(PDL).
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Menţiune juridică
Forum
Contact Caută
Sunteţi în secţiunea: Prima pagina > Informaţii economice > Cheltuieli deputaţi
Informaţii economice
Cheltuieli deputaţi 2009
Nr.
Crt. Nume şi prenume
deputat ↓ Indemnizaţie Diurnă deplasare în Cazare în Transport în Cheltuieli
telefonie
mobilă
brută netă Bucureşti teritoriu străinătate Bucureşti teritoriu străinătate ţară străinătate
1 Adomniţei Cristian Mihai 28320 19927 5386 2380 36019 18821 264
2 Albu Gheorghe 30799 21670 4620 2744 126 2185
3 Alecu Valeriu 27976 19682 7624 4620 36019 856 260
4 Almăjanu Marin 27976 19682 7694 5460 11760 738 264
5 Amet Aledin 28672 20169 6644 5040 11760 1862 1770 264
6 Ana Gheorghe 28320 20014 7134 5180 714 29752 777 740 1740 215
7 Anastase Roberta Alma 35906 25263 6854 1786 2342 1131 9148 1645
8 Andon Sergiu 28345 19944 943 264
9 Andronache Gabriel 28320 19927 6784 1400 36019 1339 159
10 Anghel Florin Serghei 27976 19682 6714 4480 540 260
11 Antal István 27976 19682 6924 4760 36019 2602 264
12 Antochi Gheorghe 27976 19769 7624 4200 2438 215
13 Apostolache Mihai Cristian 28320 19927 7484 4620 11760 724 264
14 Ardeleanu Sanda-Maria 27976 19682 7135 4760 11760 3791 262
15 Arion Viorel 27976 19682 6295 4480 833 36019 2672 6844 1230 264
16 Atanasiu Teodor 28320 19927 7204 4620 11760 3274 264
17 Avram Marian 28320 19927 7554 4200 36019 2346 244
18 Axenie Carmen 27976 19682 6854 5460 11760 1856 248
19 Balan Ioan 27976 19682 7344 4340 36019 3634
20 Balcan Viorel 27976 19682 7554 36019 1782 67
21 Banu Mihai 27976 19682 7554 4340 36019 2745 159
22 Barbu Sulfina 30572 21509 712 845 1359 1319
23 Barna Maria Eugenia 27976 19682 7694 5180 11760 8972 246
24 Bădălan Eugen 28320 19927 7274 4340 1782 264
25 Bădulescu Adrian 27976 19682 7694 5320 29954 706 246
26 Bănicioiu Nicolae 30799 21670 7834 3500 11760 1303 1660 4804
27 Bărbulescu Daniel-Ionuţ 27976 19682 6365 4620 36019 1330 226
28 Bejinariu Eugen 27976 19682 3640 1568 2860 264
29 Berci Vasile 27976 19682 7554 5460 11760 10462 269
30 Béres Ştefan Vasile 27976 19682 7204 4480 36019 12658 215
31 Blaga Iosif Veniamin 27976 23535 6574 4900 36019 11354 260
32 Bleotu Vasile 27976 19682 7554 2380 11760 1293 264
33 Boabeş Dumitru 27976 19682 7694 5180 11760 518 244
34 Bobeş Marin 27976 19682 6435 4760 1559 36019 3846 1498 4208 264
35 Bode Lucian Nicolae 27976 19682 7414 5460 36019 14131 215
36 Boghicevici Claudia 27976 19682 7344 5040 36019 11673 228
37 Boiangiu Victor 27976 19682 6854 4200 899 36019 3088 546 2867 260
38 Boldea Mihail 28429 19997 7134 5460 36019 3147 193
39 Borbély László 30572 21509 5805 3360 2437 36019 1888 9123 1870 3046
40 Bordeianu Dan 27976 19682 7694 5180 36019 2816 240
41 Bostan Emil 28105 19802 7694 5460 36019 2784 181
42 Bot Octavian 27976 19682 7694 4900 36019 12533 244
43 Botiş Ioan-Nelu 28672 20169 7554 4900 36019 17126 260
44 Boureanu Cristian Alexandru 28672 20169 2800 264
45 Brătianu Matei Radu 28320 19927 7624 5460 36019 3050 1725 257
46 Brînză William Gabriel 28105 19802 6924 11760 757 264
47 Buciuta Ştefan 28320 20014 6994 2800 965 36019 923 2411 13335 1124 264
48 Bud Nicolae 27976 19682 7274 5460 15051 208
49 Buda Daniel 30766 21647 6505 5600 36019 16949 3764
50 Buda Viorel-Vasile 27976 19682 6784 5180 36019 231 14020 260
51 Budurescu Daniel-Stamate 28320 19927 231
52 Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu 27976 19682 6924 5320 11760 784 3602 264
53 Buican Cristian 27976 19682 7344 4760 11760 1802 134
54 Burcău Doina 28320 19927 99 248
55 Burlacu Cristian-Ion 27976 19682 7134 5040 11760 942 233
56 Burnei Ion 28320 19927 7694 4620 24900 960 264
57 Buta Sorin Gheorghe 27976 19682 7134 5180 1394 262
58 Calimente Mihăiţă 28204 19843 6154 3220 1711 36019 5725 12268 14160 264
59 Canacheu Costică 30572 21509 1999 3200 4879 2805
60 Cantaragiu Bogdan 27976 19682 3500 1862 364 264
61 Cazan Mircea Vasile 27976 19682 7414 5180 2318 316
62 Călian Petru 30572 21509 6435 4060 704 36019 13002 3129 264
63 Călin Ion 27976 19682 7694 5040 11760 1968 264
64 Cărare Viorel 27976 19682 7554 4480 36019 2654 224
65 Cherecheş Cătălin 28320 19927 7274 840 36019 13509 215
66 Chircu Doiniţa-Mariana 27976 19682 6994 4900 36019 2576 257
67 Chirilă Constantin 27976 19682 7694 4620 11760 1539 264
68 Chiriţă Dumitru 27976 19682 722 2704 1282 179
69 Chisăliţă Ioan Narcis 27976 19682 7694 6020 36019 4982 195
70 Chiţoiu Daniel 28672 20169 541 262
71 Chiuariu Tudor-Alexandru 27976 19682 6644 545 36019 13812 2953 264
72 Cindrea Ioan 28672 20169 7694 4480 36019 1893 264
73 Ciobanu Gheorghe 27976 19682 7344 4200 36019 15134 195
74 Ciocan Gheorghe 27976 19682 7414 4340 36019 13507 208
75 Cionca-Arghir Iustin-Marinel 30572 21509 6714 4620 36019 14170 639
76 Ciucă Liviu-Bogdan 28723 20205 7134 6160 11760 3710 264
77 Ciuhodaru Tudor 27976 19682 6714 36019 10424 233
78 Coclici Radu Eugeniu 28320 19927 7694 5460 36019 2892 264
79 Coroamă Gheorghe 27976 19682 7414 5040 36019 3875 260
80 Covaci Dorel 27976 19682 5735 4620 36019 18173 260
81 Cristea Victor 27976 19682 7064 4620 36019 2183 244
82 Cristian Horia 27976 19682 6994 4620 36019 17353 244
83 Croitoru Cătălin 28672 20169 429 246
84 Damian Ioan 27976 19682 7694 5600 23687 988 175
85 Dascălu Constantin 27976 19682 5175 4340 843 18027 2835 1634 1888 260
86 Derzsi Ákos 27976 19682 6504 4760 36019 10664 195
87 Dobre Ciprian Minodor 28320 19927 6855 4340 1154 36019 2189 13330 2059 142
88 Dobre Cristina Elena 28320 19927 7064 36019 16083 240
89 Dobre Victor Paul 30572 21509 7694 4900 36019 339 882 774
90 Dolineaschi Andrei 27976 19682 7414 4480 6927 150
91 Donţu Mihai-Aurel 27976 19682 7204 4200 36019 1186 226
92 Dragomir Gheorghe 27976 19682 7554 4340 36019 1638 264
93 Drăghici Mircea-Gheorghe 27976 19682 7484 4340 36019 659 244
94 Drăghici Sonia-Maria 27976 19682 6574 36019 14482 244
95 Drăgulescu Iosif Ştefan 27976 19682 7414 4760 12862 255
96 Dugulescu Marius Cristinel 28672 20169 6294 3080 36019 14173 181
97 Dumitrache Ileana Cristina 27976 19682 6364 4760 965 11760 2411 1746 1124 231
98 Dumitrescu Cristian-Sorin 30766 21648 7554 2660 1029
99 Dumitrescu Liana 28109 19802 5945 4200 36019 294 947 264
100 Dumitrică George Ionuţ 27976 19682 6994 3780 881 260
101 Dumitru Georgică 27976 19682 7274 4620 5978 520 195
102 Dumitru Ion 27976 19682 7694 4760 11760 656 264
103 Duşa Mircea 28672 20169 6295 4340 2595 18816 10019 2842 17869 264
104 Edler András György 27976 19682 6295 4760 3519 36019 10971 1552 17172 260
105 Erdei Dolóczki István 27976 19682 6504 4760 11760 14015 264
106 Farago Petru 27976 19682 7134 4760 36019 13971 260
107 Farkas Anna-Lili 27976 19682 7554 5040 36019 1436 248
108 Fenechiu Relu 30572 21509 5035 4060 2542 36019 759 4958 16555 16549 5317
109 Firczak Gheorghe 28672 20169 7554 3920 36019 1470 4205 264
110 Florea Damian 27976 19682 326 264
111 Florescu Adrian 27976 19682 7554 5460 36019 642 244
112 Frunzulică Doru-Claudian 27976 19682 5880 3724 1629 248
113 Fuia Stelian 27976 19682 7274 4620 264
114 Gabor Gheorghe 27976 19799 7554 4900 36019 1342 264
115 Ganţ Ovidiu Victor 27976 19682 6084 4060 1570 11760 64 4162 2002 264
116 Gavrilescu Graţiela Leocadia 27976 19682 7694 5320 11760 478 264
117 Geantă Florian Daniel 27976 19682 260
118 Georgescu Filip 27976 19682 7694 5180 11760 925 264
119 Gerea Andrei Dominic 27976 19682 7204 3780 11760 960 264
120 Gheorghe Tinel 27976 19682 4760 2058 926 228
121 Gherasim Vasile 27976 19682 6720 4522 2522 231
122 Ghiţă Cornel 27976 19682 7134 5320 36019 2538 260
123 Ghiţă-Eftemie Stelian 27976 19682 7694 3500 36019 2890 262
124 Ghiveciu Marian 27976 19682 7274 4620 36019 1782 195
125 Giurgiu Mircia 27976 19682 7694 6440 36019 18361 264
126 Gliga Vasile Ghiorghe 27976 19682 7484 4200 36019 14250 242
127 Göndör Marius-Sorin 27976 19682 7204 5460 36019 14147 213
128 Gorghiu Alina-Ştefania 28672 20169 1120 13585 1243 134
129 Gospodaru Gabriel-Dan 27976 19682 6994 5180 36019 6206 262
130 Grama Horia 27976 19682 7694 4620 36019 1690 193
131 Grosaru Mircea 27976 19682 7134 4340 590 36019 1960 2530 10839 3553 264
132 Gurzău Adrian 28672 20169 7064 5180 36019 16844 242
133 Gust Băloşin Florentin 27976 19682 7624 5880 11760 1968 231
134 Hogea Gheorghe 27976 19682 7134 5320 36019 13962 262
135 Holban Titi 27976 19682 7624 4480 1200 248
136 Holdiş Ioan 27976 19682 7554 4760 36019 15077 208
137 Horj Pavel 27976 19714 7274 4620 36019 7523 228
138 Hrebenciuc Viorel 30572 21509 685 841 1125 1862 2950
139 Iacob Ridzi Monica Maria -2099 -1489
140 Iacob Strugaru Stelică 27976 19682 6924 4900 36019 3894 195
141 Ialomiţianu Gheorghe 28672 20169 7554 4340 36019 1186 244
142 Iancu Iulian 30572 21509 3640 1176 4076 1791
143 Ibram Iusein 28672 20169 7694 5460 11760 2254 1884 264
144 Iftime Dragoş-Adrian 27976 19682 5736 2660 36019 6929 224
145 Ignat Miron 27976 19799 6785 4340 36019 2156 1696 264
146 Ionescu George 27976 19682 7694 4480 11760 497 264
147 Iordache Florin 28672 20169 7554 5040 11760 1468 264
148 Iordache Luminiţa 28320 19927 7554 4760 36019 10641 260
149 Iorguş Zanfir 27976 19682 7414 4620 1668 226
150 Irimescu Mircea 27976 19682 5945 4340 36019 3696 246
151 Itu Cornel 27976 19682 7554 4900 36019 15463 210
152 Jipa Florina Ruxandra 28672 20292 843 2835 1888 264
153 Jolţa Nicolae 27976 19682 6434 4900 36019 12239 244
154 Kelemen Atilla Béla-Ladislau 28723 20205 7064 5320 11760 7174 264
155 Kelemen Hunor 30799 21670 6574 5600 36019 16470 2078
156 Kerekes Károly 28320 19927 7134 6160 833 36019 2672 10840 1230 264
157 Korodi Attila 28320 19927 6015 2660 587 36019 1708 3263 213
158 Kötő Iosif 28672 20262 7274 36019 15987 228
159 Lakatos Petru 27976 19682 6854 5320 36019 12499 264
160 Leşe Doru Braşoan 27976 19682 7414 5460 36019 1862 15095 264
161 Liga Dănuţ 27976 19682 264
162 Longher Ghervazen 27976 19682 6226 4480 36019 1078 9442 264
163 Lubanovici Mircea 27976 19682 5665 36019 1886 215
164 Luca Ciprian-Florin 27976 19682 7343 4620 36019 14793 260
165 Lup Silvestru Mircea 27976 19682 6645 4620 36019 1893 195
166 Lupu Mihai 27976 19682 7134 4900 36019 1884 242
167 Macaleţi Costică 27976 19682 7064 5040 36019 3796 264
168 Manda Iulian Claudiu 27976 19682 7134 3640 11760 1566 264
169 Manolescu Oana 28165 19933 7274 3500 36019 1764 1201 264
170 Marian Dan Mihai 27976 19682 6924 2940 36019 2242 264
171 Marin Mircea 28320 19927 228
172 Marinescu Antonella 27976 19682 7134 2380 697 36019 1483 1884 784 175
173 Martin Eduard-Stelian 27976 19682 6085 5040 478 36019 410 1638 1757 264
174 Márton Árpád-Francisc 30572 21509 6224 1820 36019 1119 1030
175 Máté András-Levente 27976 19682 6924 5040 594 36019 1460 3712 2589 264
176 Mazilu Constantin 27976 19682 7624 262
177 Merka Adrian-Miroslav 27976 19682 6784 4480 36019 1470 14481 264
178 Militaru Constantin Severus 27976 19682 7974 5600 18431 2506 260
179 Mircovici Niculae 27976 19799 6435 4480 11760 1960 7309 264
180 Mitrea Manuela 27238 19164 3360 1470 1200 264
181 Mocanu Adrian 27976 19682 5106 2380 11760 736 195
182 Mocanu Vasile 28320 20043 7694 4620 36019 3306 264
183 Mocioalcă Ion 27976 19682 6644 4760 36019 4862 264
184 Moldovan Carmen Ileana 27976 19682 4480 2058 956 233
185 Moldovan Emil Radu 27976 19682 6365 4760 36019 14956 264
186 Morega Dan Ilie 27976 19682 6994 5320 36019 2308 260
187 Motreanu Dan-Ştefan 30799 21670 7274 1131 1073
188 Movilă Petru 27976 19682 7064 4620 482 36019 1453 12027 1402 264
189 Munteanu Ioan 27976 19682 7554 4620 36019 2817 264
190 Mustea-Şerban Răzvan 27976 19682 7484 4480 1524 248
191 Nassar Rodica 30766 21648 1013 2281 668 1054
192 Năstase Adrian 32883 23133 1126 1988
193 Neacşu Marian 27976 19682 7694 36019 1008 181
194 Nechifor Cătălin-Ioan 27976 19682 5806 4060 721 36019 2798 5351 1889
195 Neculai Marius 27976 19682 6714 280 36019 1388 262
196 Negoiţă Robert Sorin 28672 20169 475 2144 1126 2840 161
197 Negruţ Clement 28320 19927 7484 5320 36019 5440 257
198 Nica Dan -2099 -1489 264
199 Nica Nicolae-Ciprian 27976 19682 6994 4620 36019 1449 260
200 Nicolăescu Gheorghe-Eugen 27976 19682 7134 11760 858 264
201 Nicolicea Eugen 28324 19924 7274 1186 264
202 Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae 28672 20169 3080 2058 2057 264
203 Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana 27976 19682 1116 226
204 Nistor Laurenţiu 27976 19682 6644 4340 36019 3775 260
205 Niţă Constantin -2099 -1489 36019 264
206 Niţu Adrian Henorel 28320 19927 7414 3920 36019 14302 233
207 Nosa Iuliu 28320 19927 7554 4200 29752 14349 264
208 Novac Cornelia Brînduşa 28320 19927 248
209 Oajdea Daniel Vasile 27976 19682 7694 6020 36019 7279 248
210 Olar Corneliu 27976 19682 7344 4900 36019 2476 215
211 Olosz Gergely 27976 19682 4197 4480 36019 660 264
212 Oltean Ioan 33013 23227 7273 20364 3824
213 Olteanu Bogdan 32883 23134 420 1634 3346 3415
214 Oprea Gabriel 23430 16456 197
215 Oprişcan Mihai Doru 27976 19682 7694 4620 36019 10504 226
216 Orban Ludovic 27976 19682 150
217 Pál Árpád 27976 19682 7204 4760 20857 2635 231
218 Palaşcă Viorel 27976 19682 7204 5040 11760 1349 193
219 Palăr Ionel 28672 20169 6155 2660 36019 2911 240
220 Paleologu Theodor -2099 -1490
221 Pálfi Mózes Zoltán 27976 19682 6154 5320 36019 12690 195
222 Pambuccian Varujan 30572 21509 626
223 Pandele Sorin Andi 27976 19682 6994 4060 36019 925 257
224 Panţîru Tudor 27976 19682 601 2168 1692 257
225 Pardău Dumitru 30799 21670 7693 4480 640 11760 9607 5522 1453
226 Păduraru Nicuşor 29404 20682 7624 4760 36019 15433 260
227 Păsat Dan 27976 19682 7344 3500 248
228 Păun Nicolae 30572 21509 1996
229 Pâslaru Florin-Costin 28320 19927 5665 5600 722 17825 2835 1900 1888 246
230 Petö Csilla-Mária 28161 19813 6644 5600 361 36019 1064 11706 2493 215
231 Petrescu Cristian 27976 19682 244
232 Petrescu Petre 27976 19682 6855 4060 595 23890 854 1710 1918 166
233 Pieptea Cornel 27976 19682 208
234 Pirpiliu Ştefan Daniel 27976 19682 264
235 Plăiaşu Gabriel 27976 19682 7554 4620 11760 536 264
236 Pocora Cristina-Ancuţa 30572 21509 7553 4200 1521 11760 3859 1228 11629 914
237 Ponta Victor-Viorel -2099 -1489 5610 63
238 Pop Georgian 27976 19682 1199 260
239 Pop Virgil 27976 19682 6784 4620 36019 16826 260
240 Popa Daniela 32883 23133 7973 4200 1666 1283
241 Popa Florian 27976 19682 1132 257
242 Popa Octavian-Marius 27976 19682 7484 2940 36019 1478 215
243 Popeangă Vasile 27976 19682 7554 4620 11760 2316 233
244 Popescu Adrian 27976 19682 7694 36019 2229 260
245 Popescu Cosmin Mihai 27976 19682 6645 5460 18431 2344 260
246 Popescu Dan-Mircea 27976 19682 4480 2744 1120 264
247 Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton 30572 21509 3944 680
248 Popov Duşan 27976 19682 6224 5320 36019 2156 14557 195
249 Popoviciu Alin Augustin Florin 28320 19927 7484 4620 36019 14767 264
250 Postolachi Florin 28320 19927 6644 4200 594 36019 845 1531 1359 257
251 Potor Călin 28672 20169 7414 5600 36019 2892 260
252 Preda Cezar-Florin 30799 21670 6854 3920 1879 4059 878 2143 608
253 Prigoană Vasile-Silviu 27976 19682 2802 264
254 Radan Mihai 28320 19927 6994 5460 386 11760 1568 643 3793 765 264
255 Răţoi Neculai 27976 19682 6924 4620 36019 2863 244
256 Rebenciuc Neculai 27976 19682 7274 4900 36019 3294 242
257 Resmeriţă Cornel-Cristian 27976 19682 7554 5600 36019 3425 260
258 Riviş-Tipei Lucian 27976 19682 5804 4760 36019 21525 255
259 Rizea Cristian 27976 19682 6720 12895 1762 188
260 Rogin Marius 28672 20169 6855 4340 965 36019 2411 2572 1124 264
261 Roman Gheorghe 27976 19682 6644 4620 36019 2780 264
262 Roman Ioan Sorin 27976 19682 6854 4760 36019 14381 257
263 Roşca Lucreţia 27976 19682 7694 4620 11760 2050 242
264 Rusu Valentin 27976 19682 7064 5320 36019 9415 264
265 Sava Andrei-Valentin 28393 19971 7833 4620 11760 546 193
266 Săftoiu Ana Adriana 27976 19682 3080 294 456 260
267 Săniuţă Marian-Florian 28672 20169 7274 5040 11760 264
268 Săpunaru Nini 27976 19682 7204 4340 1244 264
269 Sârbu Marian -2099 -1490 264
270 Scutaru Adrian George 28723 20205 4760 2156 800 264
271 Seremi Ştefan 27976 19682 7344 4340 36019 15005 246
272 Seres Dénes 27976 19682 6714 4620 1191 11760 4761 14872 5999 264
273 Socaciu Victor 28672 20169 2100 1044 1731 257
274 Solomon Adrian 28320 19927 7694 3920 36019 2080 260
275 Soporan Vasile Filip 27976 19682 6574 5320 1138 36019 4241 19042 822 264
276 Spînu Teodor-Marius 27976 19682 7064 4620 36019 16066 226
277 Stan Ioan 30572 25605 7694 5740 36019 3280 1464
278 Stan Ion 28437 20003 6784 5460 11760 264
279 Stan Nicolae 27976 19682 6085 5320 36019 1154 260
280 Stanciu Anghel 28359 19948 7554 5180 11760 13832 264
281 Stavrositu Maria 28251 19877 7484 4340 1746 260
282 Steriu Valeriu-Andrei 28672 20169 4620 2524 1424 228
283 Stoica Mihaela 28672 20169 6785 5040 36019 2610 262
284 Stragea Sorin Constantin 27976 19682 6014 5740 36019 2902 240
285 Stroe Ionuţ-Marian 27976 19682 7135 36019 1949 260
286 Stroe Mihai 27976 19682 6854 4480 36019 1774 262
287 Stroian Toader 27976 19682 7694 5040 36019 2356 240
288 Surdu-Soreanu Raul-Victor 27976 19682 5180 3038 2852 260
289 Surpăţeanu Mihai 27976 19682 7274 4900 36019 2042 244
290 Surupăceanu Mugurel 28672 20169 7554 4480 11760 3583 257
291 Şandru Mihaela Ioana 27976 19682 7344 4480 11760
292 Ştefan Viorel 30572 21509 7274 4480 11760 1782 679
293 Ştirbeţ Cornel 27976 19682 7204 1260 36019 2318 264
294 Ştirbu Gigel-Sorinel 28672 20169 6924 5040 36019 1458 262
295 Tabără Valeriu 30572 21509 7554 2940 36019 16238 622
296 Tabugan Ion 27976 19682 7554 3640 36019 3107 215
297 Taloş Gheorghe-Mirel 27976 19682 2938 4340 15908 1568 12197 264
298 Tărâţă Culiţă 27976 19682 7344 4760 36019 3156 260
299 Teodorescu Horia 27976 19682 7624 4620 36019 2165 195
300 Timiş Ioan 28345 19944 6714 4620 36019 2459 310
301 Tiţa-Nicolescu Gabriel 27976 19682 5456 5040 11760 1267 242
302 Tîlvăr Angel 27976 19682 6644 3920 722 11760 2835 1468 1888 264
303 Toader Mircea-Nicu 30572 21509 7624 5740 11760 2050 921
304 Trăşculescu Alin Silviu 27976 19682 7344 5180 11760 1471 260
305 Tudose Mihai 30572 21509 6156 4480 2019 36019 3367 1652 5497 2841
306 Turcan Raluca 30572 21509 5740 3724 2351 699
307 Tuşa Adriana Diana 27976 19682 5600 3277 1695 264
308 Ţaga Claudiu 27976 19769 6435 4620 36019 5940 215
309 Ţintean Ioan 27976 19682 6854 5040 36019 6214 248
310 Ţîmpău Radu Bogdan 27976 19682 6504 36019 3100 161
311 Ţurcanu Florin 27976 19682 7694 6440 36019 3574 244
312 Ţurea Răzvan 27976 19682 6504 4760 7546 540 193
313 Udrea Elena Gabriela -2099 -1490 215
314 Uioreanu Horea-Dorin 29533 20773 6924 3920 708 36019 21123 3553 639
315 Uricec Eugen Constantin 27976 19682 6084 4900 36019 3213 264
316 Vainer Aurel 28672 20292 560 670 688 943 276 666 264
317 Varga Attila 28344 19944 4686 4340 36019 14009 264
318 Varga Lucia-Ana 27976 19682 6714 4480 36019 15669 242
319 Vasile Aurelia 27976 19682 264
320 Vasilică Radu Costin 27976 19682 7344 4340 11760 960 257
321 Vişan Gelu 27976 19682 7344 4340 714 36019 1006 1608 1677 264
322 Vîlcu Samoil 27976 19682 7554 4760 36019 1816 233
323 Vladu Iulian 27976 19682 7554 5180 36019 402
324 Vlase Petru Gabriel 29696 20887 4616 4900 36019 2168 264
325 Vlădoiu Aurel 27976 19682 6714 3780 697 11760 1483 1280 784 264
326 Voicu Mădălin-Ştefan 28182 19827 264
327 Voicu Mihai Alexandru 30572 21509 2380 2041 768 718
328 Voinescu-Cotoi Sever 28501 20050 2380 1658 1770 422 5861 545
329 Vreme Valerian 28672 20169 7694 4620 36019 2991 257
330 Zamfirescu Sorin Ştefan 27976 19682 6994 5180 36019 1519 257
331 Zătreanu Dan-Radu 27976 19682 208
332 Zgonea Valeriu Ştefan 30799 21670 7553 6020 640 11760 2754 5522 3287
333 Zisopol Dragoş Gabriel 27976 19682 7694 4620 11760 1764 391 264
334 Zoicaş Gheorghe 28672 20169 7694 3500 36019 14349 242
Adresa poştală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti marţi, 23 iunie 2009, 15:36
Telefoane (centrala): 021 316 0300, 021 414 1111
E-mail: webmaster@cdep.ro
Camera Deputatilor a facut publice cheltuielile alesilor in primele patru luni ale anului, din situatiile centralizate rezultand ca deputatul PNL, Relu Fenechiu a cheltuit cei mai multi bani, in timp ce fostul presedinte al PNL, Calin Popescu Tariceanu, a decontat cele mai mici sume.
In total, in primele patru luni ale anului deputatii au cheltuit peste 31.800.000 de lei, in realizarea clasamentului fiind incluse indemnizatiile nete obtinute de fiecare deputat, cuantumul diurnelor de deplasare, cheltuielile de cazare si transport, cheltuielile pentru telefonul mobil si sumele cheltuite in teritoriu cu birourile parlamentare (materiale de intretinere, chirii si utilitati, precum si salariile pentru cei angajati).
Pe ce au cheltuit banii cei 334 deputati
Din cei 334 de deputati, 52 au obtinut diurne de deplasare in strainatate. Cele mai mari sume au fost primite de deputatul UDMR, Edler András (3.519 de lei), social-democratul Mircea Dusa (2.595 de lei), liberalul Relu Fenechiu(2.543 de lei), UDMR-istul Laszlo Borbely(2.437 de lei) si social-democratul Mihai Tudose(2.019 de lei).
In ceea ce priveste cheltuielile de cazare in Bucuresti, deputatii au platit in primele patru luni ale anului suma de 7.205.362 de lei pentru 245 de alesi, din care pentru 173 de deputati cate 36.019 de lei.
Totodata, indemnizatia cea mai mare a fost obtinuta de Ioan Stan (PSD), in cuantum de 25.605 de lei, urmat de presedintele Camerei Deputatilor, Roberta Anastase - 25.263 de lei. Deputatul PDL, Iosif Blaga, a obtinut in cele patru luni suma de 23.535 de lei, in timp ce Ioan Oltean (PDL), a avut 23.227 de lei, iar deputatul PNL, Bogdan Olteanu, 23.134 de lei. In clasament mai urmeaza deputatul conservator Daniela Popa(23.133 de lei), deputatul PSD, Adrian Nastase(23.133 de lei) si cel al UDMR, Kelemen Hunor (21.670 de lei).
Intre deputatii care au cheltuit cel mai mult cu telefonul mobil se numara liberalul Relu Fenechiu(5.316 de lei), social-democratul Nicolae Banicioiu(4.804 de lei), democrat-liberalul Ioan Oltean(3.824 de lei), democrat-liberalul Daniel Buda(3.764 de lei), liberalul Bogdan Olteanu(3.414 de lei) si social-democratul Valeriu Zgonea(3.286 de lei).
Intre cei care nu au folosit telefonul mobil platit de Camera Deputatilor se numara Iulian Vladu(PDL), Mihaela Sandru(PDL), Theodor Paleologu(PDL), Catalin Nechifor(PSD), Monica Iacob Ridzi(PDL) si Ioan Balan(PDL).
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Menţiune juridică
Forum
Contact Caută
Sunteţi în secţiunea: Prima pagina > Informaţii economice > Cheltuieli deputaţi
Informaţii economice
Cheltuieli deputaţi 2009
Nr.
Crt. Nume şi prenume
deputat ↓ Indemnizaţie Diurnă deplasare în Cazare în Transport în Cheltuieli
telefonie
mobilă
brută netă Bucureşti teritoriu străinătate Bucureşti teritoriu străinătate ţară străinătate
1 Adomniţei Cristian Mihai 28320 19927 5386 2380 36019 18821 264
2 Albu Gheorghe 30799 21670 4620 2744 126 2185
3 Alecu Valeriu 27976 19682 7624 4620 36019 856 260
4 Almăjanu Marin 27976 19682 7694 5460 11760 738 264
5 Amet Aledin 28672 20169 6644 5040 11760 1862 1770 264
6 Ana Gheorghe 28320 20014 7134 5180 714 29752 777 740 1740 215
7 Anastase Roberta Alma 35906 25263 6854 1786 2342 1131 9148 1645
8 Andon Sergiu 28345 19944 943 264
9 Andronache Gabriel 28320 19927 6784 1400 36019 1339 159
10 Anghel Florin Serghei 27976 19682 6714 4480 540 260
11 Antal István 27976 19682 6924 4760 36019 2602 264
12 Antochi Gheorghe 27976 19769 7624 4200 2438 215
13 Apostolache Mihai Cristian 28320 19927 7484 4620 11760 724 264
14 Ardeleanu Sanda-Maria 27976 19682 7135 4760 11760 3791 262
15 Arion Viorel 27976 19682 6295 4480 833 36019 2672 6844 1230 264
16 Atanasiu Teodor 28320 19927 7204 4620 11760 3274 264
17 Avram Marian 28320 19927 7554 4200 36019 2346 244
18 Axenie Carmen 27976 19682 6854 5460 11760 1856 248
19 Balan Ioan 27976 19682 7344 4340 36019 3634
20 Balcan Viorel 27976 19682 7554 36019 1782 67
21 Banu Mihai 27976 19682 7554 4340 36019 2745 159
22 Barbu Sulfina 30572 21509 712 845 1359 1319
23 Barna Maria Eugenia 27976 19682 7694 5180 11760 8972 246
24 Bădălan Eugen 28320 19927 7274 4340 1782 264
25 Bădulescu Adrian 27976 19682 7694 5320 29954 706 246
26 Bănicioiu Nicolae 30799 21670 7834 3500 11760 1303 1660 4804
27 Bărbulescu Daniel-Ionuţ 27976 19682 6365 4620 36019 1330 226
28 Bejinariu Eugen 27976 19682 3640 1568 2860 264
29 Berci Vasile 27976 19682 7554 5460 11760 10462 269
30 Béres Ştefan Vasile 27976 19682 7204 4480 36019 12658 215
31 Blaga Iosif Veniamin 27976 23535 6574 4900 36019 11354 260
32 Bleotu Vasile 27976 19682 7554 2380 11760 1293 264
33 Boabeş Dumitru 27976 19682 7694 5180 11760 518 244
34 Bobeş Marin 27976 19682 6435 4760 1559 36019 3846 1498 4208 264
35 Bode Lucian Nicolae 27976 19682 7414 5460 36019 14131 215
36 Boghicevici Claudia 27976 19682 7344 5040 36019 11673 228
37 Boiangiu Victor 27976 19682 6854 4200 899 36019 3088 546 2867 260
38 Boldea Mihail 28429 19997 7134 5460 36019 3147 193
39 Borbély László 30572 21509 5805 3360 2437 36019 1888 9123 1870 3046
40 Bordeianu Dan 27976 19682 7694 5180 36019 2816 240
41 Bostan Emil 28105 19802 7694 5460 36019 2784 181
42 Bot Octavian 27976 19682 7694 4900 36019 12533 244
43 Botiş Ioan-Nelu 28672 20169 7554 4900 36019 17126 260
44 Boureanu Cristian Alexandru 28672 20169 2800 264
45 Brătianu Matei Radu 28320 19927 7624 5460 36019 3050 1725 257
46 Brînză William Gabriel 28105 19802 6924 11760 757 264
47 Buciuta Ştefan 28320 20014 6994 2800 965 36019 923 2411 13335 1124 264
48 Bud Nicolae 27976 19682 7274 5460 15051 208
49 Buda Daniel 30766 21647 6505 5600 36019 16949 3764
50 Buda Viorel-Vasile 27976 19682 6784 5180 36019 231 14020 260
51 Budurescu Daniel-Stamate 28320 19927 231
52 Buhăianu-Obuf Cătălin Ovidiu 27976 19682 6924 5320 11760 784 3602 264
53 Buican Cristian 27976 19682 7344 4760 11760 1802 134
54 Burcău Doina 28320 19927 99 248
55 Burlacu Cristian-Ion 27976 19682 7134 5040 11760 942 233
56 Burnei Ion 28320 19927 7694 4620 24900 960 264
57 Buta Sorin Gheorghe 27976 19682 7134 5180 1394 262
58 Calimente Mihăiţă 28204 19843 6154 3220 1711 36019 5725 12268 14160 264
59 Canacheu Costică 30572 21509 1999 3200 4879 2805
60 Cantaragiu Bogdan 27976 19682 3500 1862 364 264
61 Cazan Mircea Vasile 27976 19682 7414 5180 2318 316
62 Călian Petru 30572 21509 6435 4060 704 36019 13002 3129 264
63 Călin Ion 27976 19682 7694 5040 11760 1968 264
64 Cărare Viorel 27976 19682 7554 4480 36019 2654 224
65 Cherecheş Cătălin 28320 19927 7274 840 36019 13509 215
66 Chircu Doiniţa-Mariana 27976 19682 6994 4900 36019 2576 257
67 Chirilă Constantin 27976 19682 7694 4620 11760 1539 264
68 Chiriţă Dumitru 27976 19682 722 2704 1282 179
69 Chisăliţă Ioan Narcis 27976 19682 7694 6020 36019 4982 195
70 Chiţoiu Daniel 28672 20169 541 262
71 Chiuariu Tudor-Alexandru 27976 19682 6644 545 36019 13812 2953 264
72 Cindrea Ioan 28672 20169 7694 4480 36019 1893 264
73 Ciobanu Gheorghe 27976 19682 7344 4200 36019 15134 195
74 Ciocan Gheorghe 27976 19682 7414 4340 36019 13507 208
75 Cionca-Arghir Iustin-Marinel 30572 21509 6714 4620 36019 14170 639
76 Ciucă Liviu-Bogdan 28723 20205 7134 6160 11760 3710 264
77 Ciuhodaru Tudor 27976 19682 6714 36019 10424 233
78 Coclici Radu Eugeniu 28320 19927 7694 5460 36019 2892 264
79 Coroamă Gheorghe 27976 19682 7414 5040 36019 3875 260
80 Covaci Dorel 27976 19682 5735 4620 36019 18173 260
81 Cristea Victor 27976 19682 7064 4620 36019 2183 244
82 Cristian Horia 27976 19682 6994 4620 36019 17353 244
83 Croitoru Cătălin 28672 20169 429 246
84 Damian Ioan 27976 19682 7694 5600 23687 988 175
85 Dascălu Constantin 27976 19682 5175 4340 843 18027 2835 1634 1888 260
86 Derzsi Ákos 27976 19682 6504 4760 36019 10664 195
87 Dobre Ciprian Minodor 28320 19927 6855 4340 1154 36019 2189 13330 2059 142
88 Dobre Cristina Elena 28320 19927 7064 36019 16083 240
89 Dobre Victor Paul 30572 21509 7694 4900 36019 339 882 774
90 Dolineaschi Andrei 27976 19682 7414 4480 6927 150
91 Donţu Mihai-Aurel 27976 19682 7204 4200 36019 1186 226
92 Dragomir Gheorghe 27976 19682 7554 4340 36019 1638 264
93 Drăghici Mircea-Gheorghe 27976 19682 7484 4340 36019 659 244
94 Drăghici Sonia-Maria 27976 19682 6574 36019 14482 244
95 Drăgulescu Iosif Ştefan 27976 19682 7414 4760 12862 255
96 Dugulescu Marius Cristinel 28672 20169 6294 3080 36019 14173 181
97 Dumitrache Ileana Cristina 27976 19682 6364 4760 965 11760 2411 1746 1124 231
98 Dumitrescu Cristian-Sorin 30766 21648 7554 2660 1029
99 Dumitrescu Liana 28109 19802 5945 4200 36019 294 947 264
100 Dumitrică George Ionuţ 27976 19682 6994 3780 881 260
101 Dumitru Georgică 27976 19682 7274 4620 5978 520 195
102 Dumitru Ion 27976 19682 7694 4760 11760 656 264
103 Duşa Mircea 28672 20169 6295 4340 2595 18816 10019 2842 17869 264
104 Edler András György 27976 19682 6295 4760 3519 36019 10971 1552 17172 260
105 Erdei Dolóczki István 27976 19682 6504 4760 11760 14015 264
106 Farago Petru 27976 19682 7134 4760 36019 13971 260
107 Farkas Anna-Lili 27976 19682 7554 5040 36019 1436 248
108 Fenechiu Relu 30572 21509 5035 4060 2542 36019 759 4958 16555 16549 5317
109 Firczak Gheorghe 28672 20169 7554 3920 36019 1470 4205 264
110 Florea Damian 27976 19682 326 264
111 Florescu Adrian 27976 19682 7554 5460 36019 642 244
112 Frunzulică Doru-Claudian 27976 19682 5880 3724 1629 248
113 Fuia Stelian 27976 19682 7274 4620 264
114 Gabor Gheorghe 27976 19799 7554 4900 36019 1342 264
115 Ganţ Ovidiu Victor 27976 19682 6084 4060 1570 11760 64 4162 2002 264
116 Gavrilescu Graţiela Leocadia 27976 19682 7694 5320 11760 478 264
117 Geantă Florian Daniel 27976 19682 260
118 Georgescu Filip 27976 19682 7694 5180 11760 925 264
119 Gerea Andrei Dominic 27976 19682 7204 3780 11760 960 264
120 Gheorghe Tinel 27976 19682 4760 2058 926 228
121 Gherasim Vasile 27976 19682 6720 4522 2522 231
122 Ghiţă Cornel 27976 19682 7134 5320 36019 2538 260
123 Ghiţă-Eftemie Stelian 27976 19682 7694 3500 36019 2890 262
124 Ghiveciu Marian 27976 19682 7274 4620 36019 1782 195
125 Giurgiu Mircia 27976 19682 7694 6440 36019 18361 264
126 Gliga Vasile Ghiorghe 27976 19682 7484 4200 36019 14250 242
127 Göndör Marius-Sorin 27976 19682 7204 5460 36019 14147 213
128 Gorghiu Alina-Ştefania 28672 20169 1120 13585 1243 134
129 Gospodaru Gabriel-Dan 27976 19682 6994 5180 36019 6206 262
130 Grama Horia 27976 19682 7694 4620 36019 1690 193
131 Grosaru Mircea 27976 19682 7134 4340 590 36019 1960 2530 10839 3553 264
132 Gurzău Adrian 28672 20169 7064 5180 36019 16844 242
133 Gust Băloşin Florentin 27976 19682 7624 5880 11760 1968 231
134 Hogea Gheorghe 27976 19682 7134 5320 36019 13962 262
135 Holban Titi 27976 19682 7624 4480 1200 248
136 Holdiş Ioan 27976 19682 7554 4760 36019 15077 208
137 Horj Pavel 27976 19714 7274 4620 36019 7523 228
138 Hrebenciuc Viorel 30572 21509 685 841 1125 1862 2950
139 Iacob Ridzi Monica Maria -2099 -1489
140 Iacob Strugaru Stelică 27976 19682 6924 4900 36019 3894 195
141 Ialomiţianu Gheorghe 28672 20169 7554 4340 36019 1186 244
142 Iancu Iulian 30572 21509 3640 1176 4076 1791
143 Ibram Iusein 28672 20169 7694 5460 11760 2254 1884 264
144 Iftime Dragoş-Adrian 27976 19682 5736 2660 36019 6929 224
145 Ignat Miron 27976 19799 6785 4340 36019 2156 1696 264
146 Ionescu George 27976 19682 7694 4480 11760 497 264
147 Iordache Florin 28672 20169 7554 5040 11760 1468 264
148 Iordache Luminiţa 28320 19927 7554 4760 36019 10641 260
149 Iorguş Zanfir 27976 19682 7414 4620 1668 226
150 Irimescu Mircea 27976 19682 5945 4340 36019 3696 246
151 Itu Cornel 27976 19682 7554 4900 36019 15463 210
152 Jipa Florina Ruxandra 28672 20292 843 2835 1888 264
153 Jolţa Nicolae 27976 19682 6434 4900 36019 12239 244
154 Kelemen Atilla Béla-Ladislau 28723 20205 7064 5320 11760 7174 264
155 Kelemen Hunor 30799 21670 6574 5600 36019 16470 2078
156 Kerekes Károly 28320 19927 7134 6160 833 36019 2672 10840 1230 264
157 Korodi Attila 28320 19927 6015 2660 587 36019 1708 3263 213
158 Kötő Iosif 28672 20262 7274 36019 15987 228
159 Lakatos Petru 27976 19682 6854 5320 36019 12499 264
160 Leşe Doru Braşoan 27976 19682 7414 5460 36019 1862 15095 264
161 Liga Dănuţ 27976 19682 264
162 Longher Ghervazen 27976 19682 6226 4480 36019 1078 9442 264
163 Lubanovici Mircea 27976 19682 5665 36019 1886 215
164 Luca Ciprian-Florin 27976 19682 7343 4620 36019 14793 260
165 Lup Silvestru Mircea 27976 19682 6645 4620 36019 1893 195
166 Lupu Mihai 27976 19682 7134 4900 36019 1884 242
167 Macaleţi Costică 27976 19682 7064 5040 36019 3796 264
168 Manda Iulian Claudiu 27976 19682 7134 3640 11760 1566 264
169 Manolescu Oana 28165 19933 7274 3500 36019 1764 1201 264
170 Marian Dan Mihai 27976 19682 6924 2940 36019 2242 264
171 Marin Mircea 28320 19927 228
172 Marinescu Antonella 27976 19682 7134 2380 697 36019 1483 1884 784 175
173 Martin Eduard-Stelian 27976 19682 6085 5040 478 36019 410 1638 1757 264
174 Márton Árpád-Francisc 30572 21509 6224 1820 36019 1119 1030
175 Máté András-Levente 27976 19682 6924 5040 594 36019 1460 3712 2589 264
176 Mazilu Constantin 27976 19682 7624 262
177 Merka Adrian-Miroslav 27976 19682 6784 4480 36019 1470 14481 264
178 Militaru Constantin Severus 27976 19682 7974 5600 18431 2506 260
179 Mircovici Niculae 27976 19799 6435 4480 11760 1960 7309 264
180 Mitrea Manuela 27238 19164 3360 1470 1200 264
181 Mocanu Adrian 27976 19682 5106 2380 11760 736 195
182 Mocanu Vasile 28320 20043 7694 4620 36019 3306 264
183 Mocioalcă Ion 27976 19682 6644 4760 36019 4862 264
184 Moldovan Carmen Ileana 27976 19682 4480 2058 956 233
185 Moldovan Emil Radu 27976 19682 6365 4760 36019 14956 264
186 Morega Dan Ilie 27976 19682 6994 5320 36019 2308 260
187 Motreanu Dan-Ştefan 30799 21670 7274 1131 1073
188 Movilă Petru 27976 19682 7064 4620 482 36019 1453 12027 1402 264
189 Munteanu Ioan 27976 19682 7554 4620 36019 2817 264
190 Mustea-Şerban Răzvan 27976 19682 7484 4480 1524 248
191 Nassar Rodica 30766 21648 1013 2281 668 1054
192 Năstase Adrian 32883 23133 1126 1988
193 Neacşu Marian 27976 19682 7694 36019 1008 181
194 Nechifor Cătălin-Ioan 27976 19682 5806 4060 721 36019 2798 5351 1889
195 Neculai Marius 27976 19682 6714 280 36019 1388 262
196 Negoiţă Robert Sorin 28672 20169 475 2144 1126 2840 161
197 Negruţ Clement 28320 19927 7484 5320 36019 5440 257
198 Nica Dan -2099 -1489 264
199 Nica Nicolae-Ciprian 27976 19682 6994 4620 36019 1449 260
200 Nicolăescu Gheorghe-Eugen 27976 19682 7134 11760 858 264
201 Nicolicea Eugen 28324 19924 7274 1186 264
202 Niculescu Duvăz Bogdan Nicolae 28672 20169 3080 2058 2057 264
203 Niculescu-Mizil Ştefănescu Tohme Oana 27976 19682 1116 226
204 Nistor Laurenţiu 27976 19682 6644 4340 36019 3775 260
205 Niţă Constantin -2099 -1489 36019 264
206 Niţu Adrian Henorel 28320 19927 7414 3920 36019 14302 233
207 Nosa Iuliu 28320 19927 7554 4200 29752 14349 264
208 Novac Cornelia Brînduşa 28320 19927 248
209 Oajdea Daniel Vasile 27976 19682 7694 6020 36019 7279 248
210 Olar Corneliu 27976 19682 7344 4900 36019 2476 215
211 Olosz Gergely 27976 19682 4197 4480 36019 660 264
212 Oltean Ioan 33013 23227 7273 20364 3824
213 Olteanu Bogdan 32883 23134 420 1634 3346 3415
214 Oprea Gabriel 23430 16456 197
215 Oprişcan Mihai Doru 27976 19682 7694 4620 36019 10504 226
216 Orban Ludovic 27976 19682 150
217 Pál Árpád 27976 19682 7204 4760 20857 2635 231
218 Palaşcă Viorel 27976 19682 7204 5040 11760 1349 193
219 Palăr Ionel 28672 20169 6155 2660 36019 2911 240
220 Paleologu Theodor -2099 -1490
221 Pálfi Mózes Zoltán 27976 19682 6154 5320 36019 12690 195
222 Pambuccian Varujan 30572 21509 626
223 Pandele Sorin Andi 27976 19682 6994 4060 36019 925 257
224 Panţîru Tudor 27976 19682 601 2168 1692 257
225 Pardău Dumitru 30799 21670 7693 4480 640 11760 9607 5522 1453
226 Păduraru Nicuşor 29404 20682 7624 4760 36019 15433 260
227 Păsat Dan 27976 19682 7344 3500 248
228 Păun Nicolae 30572 21509 1996
229 Pâslaru Florin-Costin 28320 19927 5665 5600 722 17825 2835 1900 1888 246
230 Petö Csilla-Mária 28161 19813 6644 5600 361 36019 1064 11706 2493 215
231 Petrescu Cristian 27976 19682 244
232 Petrescu Petre 27976 19682 6855 4060 595 23890 854 1710 1918 166
233 Pieptea Cornel 27976 19682 208
234 Pirpiliu Ştefan Daniel 27976 19682 264
235 Plăiaşu Gabriel 27976 19682 7554 4620 11760 536 264
236 Pocora Cristina-Ancuţa 30572 21509 7553 4200 1521 11760 3859 1228 11629 914
237 Ponta Victor-Viorel -2099 -1489 5610 63
238 Pop Georgian 27976 19682 1199 260
239 Pop Virgil 27976 19682 6784 4620 36019 16826 260
240 Popa Daniela 32883 23133 7973 4200 1666 1283
241 Popa Florian 27976 19682 1132 257
242 Popa Octavian-Marius 27976 19682 7484 2940 36019 1478 215
243 Popeangă Vasile 27976 19682 7554 4620 11760 2316 233
244 Popescu Adrian 27976 19682 7694 36019 2229 260
245 Popescu Cosmin Mihai 27976 19682 6645 5460 18431 2344 260
246 Popescu Dan-Mircea 27976 19682 4480 2744 1120 264
247 Popescu-Tăriceanu Călin Constantin Anton 30572 21509 3944 680
248 Popov Duşan 27976 19682 6224 5320 36019 2156 14557 195
249 Popoviciu Alin Augustin Florin 28320 19927 7484 4620 36019 14767 264
250 Postolachi Florin 28320 19927 6644 4200 594 36019 845 1531 1359 257
251 Potor Călin 28672 20169 7414 5600 36019 2892 260
252 Preda Cezar-Florin 30799 21670 6854 3920 1879 4059 878 2143 608
253 Prigoană Vasile-Silviu 27976 19682 2802 264
254 Radan Mihai 28320 19927 6994 5460 386 11760 1568 643 3793 765 264
255 Răţoi Neculai 27976 19682 6924 4620 36019 2863 244
256 Rebenciuc Neculai 27976 19682 7274 4900 36019 3294 242
257 Resmeriţă Cornel-Cristian 27976 19682 7554 5600 36019 3425 260
258 Riviş-Tipei Lucian 27976 19682 5804 4760 36019 21525 255
259 Rizea Cristian 27976 19682 6720 12895 1762 188
260 Rogin Marius 28672 20169 6855 4340 965 36019 2411 2572 1124 264
261 Roman Gheorghe 27976 19682 6644 4620 36019 2780 264
262 Roman Ioan Sorin 27976 19682 6854 4760 36019 14381 257
263 Roşca Lucreţia 27976 19682 7694 4620 11760 2050 242
264 Rusu Valentin 27976 19682 7064 5320 36019 9415 264
265 Sava Andrei-Valentin 28393 19971 7833 4620 11760 546 193
266 Săftoiu Ana Adriana 27976 19682 3080 294 456 260
267 Săniuţă Marian-Florian 28672 20169 7274 5040 11760 264
268 Săpunaru Nini 27976 19682 7204 4340 1244 264
269 Sârbu Marian -2099 -1490 264
270 Scutaru Adrian George 28723 20205 4760 2156 800 264
271 Seremi Ştefan 27976 19682 7344 4340 36019 15005 246
272 Seres Dénes 27976 19682 6714 4620 1191 11760 4761 14872 5999 264
273 Socaciu Victor 28672 20169 2100 1044 1731 257
274 Solomon Adrian 28320 19927 7694 3920 36019 2080 260
275 Soporan Vasile Filip 27976 19682 6574 5320 1138 36019 4241 19042 822 264
276 Spînu Teodor-Marius 27976 19682 7064 4620 36019 16066 226
277 Stan Ioan 30572 25605 7694 5740 36019 3280 1464
278 Stan Ion 28437 20003 6784 5460 11760 264
279 Stan Nicolae 27976 19682 6085 5320 36019 1154 260
280 Stanciu Anghel 28359 19948 7554 5180 11760 13832 264
281 Stavrositu Maria 28251 19877 7484 4340 1746 260
282 Steriu Valeriu-Andrei 28672 20169 4620 2524 1424 228
283 Stoica Mihaela 28672 20169 6785 5040 36019 2610 262
284 Stragea Sorin Constantin 27976 19682 6014 5740 36019 2902 240
285 Stroe Ionuţ-Marian 27976 19682 7135 36019 1949 260
286 Stroe Mihai 27976 19682 6854 4480 36019 1774 262
287 Stroian Toader 27976 19682 7694 5040 36019 2356 240
288 Surdu-Soreanu Raul-Victor 27976 19682 5180 3038 2852 260
289 Surpăţeanu Mihai 27976 19682 7274 4900 36019 2042 244
290 Surupăceanu Mugurel 28672 20169 7554 4480 11760 3583 257
291 Şandru Mihaela Ioana 27976 19682 7344 4480 11760
292 Ştefan Viorel 30572 21509 7274 4480 11760 1782 679
293 Ştirbeţ Cornel 27976 19682 7204 1260 36019 2318 264
294 Ştirbu Gigel-Sorinel 28672 20169 6924 5040 36019 1458 262
295 Tabără Valeriu 30572 21509 7554 2940 36019 16238 622
296 Tabugan Ion 27976 19682 7554 3640 36019 3107 215
297 Taloş Gheorghe-Mirel 27976 19682 2938 4340 15908 1568 12197 264
298 Tărâţă Culiţă 27976 19682 7344 4760 36019 3156 260
299 Teodorescu Horia 27976 19682 7624 4620 36019 2165 195
300 Timiş Ioan 28345 19944 6714 4620 36019 2459 310
301 Tiţa-Nicolescu Gabriel 27976 19682 5456 5040 11760 1267 242
302 Tîlvăr Angel 27976 19682 6644 3920 722 11760 2835 1468 1888 264
303 Toader Mircea-Nicu 30572 21509 7624 5740 11760 2050 921
304 Trăşculescu Alin Silviu 27976 19682 7344 5180 11760 1471 260
305 Tudose Mihai 30572 21509 6156 4480 2019 36019 3367 1652 5497 2841
306 Turcan Raluca 30572 21509 5740 3724 2351 699
307 Tuşa Adriana Diana 27976 19682 5600 3277 1695 264
308 Ţaga Claudiu 27976 19769 6435 4620 36019 5940 215
309 Ţintean Ioan 27976 19682 6854 5040 36019 6214 248
310 Ţîmpău Radu Bogdan 27976 19682 6504 36019 3100 161
311 Ţurcanu Florin 27976 19682 7694 6440 36019 3574 244
312 Ţurea Răzvan 27976 19682 6504 4760 7546 540 193
313 Udrea Elena Gabriela -2099 -1490 215
314 Uioreanu Horea-Dorin 29533 20773 6924 3920 708 36019 21123 3553 639
315 Uricec Eugen Constantin 27976 19682 6084 4900 36019 3213 264
316 Vainer Aurel 28672 20292 560 670 688 943 276 666 264
317 Varga Attila 28344 19944 4686 4340 36019 14009 264
318 Varga Lucia-Ana 27976 19682 6714 4480 36019 15669 242
319 Vasile Aurelia 27976 19682 264
320 Vasilică Radu Costin 27976 19682 7344 4340 11760 960 257
321 Vişan Gelu 27976 19682 7344 4340 714 36019 1006 1608 1677 264
322 Vîlcu Samoil 27976 19682 7554 4760 36019 1816 233
323 Vladu Iulian 27976 19682 7554 5180 36019 402
324 Vlase Petru Gabriel 29696 20887 4616 4900 36019 2168 264
325 Vlădoiu Aurel 27976 19682 6714 3780 697 11760 1483 1280 784 264
326 Voicu Mădălin-Ştefan 28182 19827 264
327 Voicu Mihai Alexandru 30572 21509 2380 2041 768 718
328 Voinescu-Cotoi Sever 28501 20050 2380 1658 1770 422 5861 545
329 Vreme Valerian 28672 20169 7694 4620 36019 2991 257
330 Zamfirescu Sorin Ştefan 27976 19682 6994 5180 36019 1519 257
331 Zătreanu Dan-Radu 27976 19682 208
332 Zgonea Valeriu Ştefan 30799 21670 7553 6020 640 11760 2754 5522 3287
333 Zisopol Dragoş Gabriel 27976 19682 7694 4620 11760 1764 391 264
334 Zoicaş Gheorghe 28672 20169 7694 3500 36019 14349 242
Adresa poştală: Palatul Parlamentului, str.Izvor nr.2-4, sect.5, Bucureşti marţi, 23 iunie 2009, 15:36
Telefoane (centrala): 021 316 0300, 021 414 1111
E-mail: webmaster@cdep.ro
Exact ce am zis mai acum cateva zile!
Romania trebuie salvata!
Deci, el era liber deoarece mafia de aci e prea mare si cel putin jumatate din banii aia au ajuns la ai nostri politiceni.
Nu prea cred ca o sa-l vedem noi curand prin tara pe acest cap de distributie a banilor publici.
Deci, el era liber deoarece mafia de aci e prea mare si cel putin jumatate din banii aia au ajuns la ai nostri politiceni.
Nu prea cred ca o sa-l vedem noi curand prin tara pe acest cap de distributie a banilor publici.
Americanii ni-l dau pe Necolaiciuc, dar noi nu il cerem
Romania trebuie salvata!
Ondine Ghergut
Romania Libera
Marti, 23 Iunie 2009
Autoritatile americane l-au arestat pe fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc pe motiv ca i-a expirat viza de sedere in SUA. Daca nu ar fi avut viza expirata, Necolaiciuc nu ar fi putut fi arestat, deoarece statul roman nu a inaintat o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii.
Pana saptamana trecuta se stia ca pe numele lui Necolaiciuc au fost emise, inca din martie 2007, doua mandate de urmarire internationala, alte doua mandate de arestare europeana, precum si cereri aferente extradarii. De asemenea, se stia ca cererile de urmarire si arestare au fost transmise prin Interpol atat pentru tarile din spatiul Uniunii Europene, cat si pentru cel al SUA. Necolaiciuc a fost identificat in SUA – statul Florida, unde a fost arestat pentru sedere ilegala (nu in baza cererii de arestare provizorie care trebuia transmisa de catre institutiile statului roman).
Cum autoritatile romanesti sustin ca au facut toate demersurile necesare, inseamna ca s-a produs o fractura in comunicarea dintre autoritatile romane si cele americane, iar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, trebuie sa-i identifice pe vinovatii din Romania si sa-i pedepseasca.
Traseul extradarii
Pentru extradarea unui suspect de savarsirea unor infractiuni grave sau a unui condamnat definitiv, este necesar ca o instanta de judecata din Romania sa emita, la solicitarea Parchetului, un mandat de arestare valabil pentru tarile UE, precum si un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, valabil pentru toate statele lumii cu care Romania are incheiate acorduri. Mai departe, instanta de judecata transmite mandatele catre Inspectoratul General al Politiei si catre Ministerul Administratiei si Internelor – Biroul National Interpol. La randul sau, Biroul National Interpol transmite mandatele catre birourile Interpol ale tarilor afiliate OIPC Interpol.
Pentru tarile din afara spatiului UE, dupa localizarea urmaritului international, statul roman trebuie sa formuleze o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii prin Departamentul de Cooperare Internationala din cadrul Ministerului Justitiei si sa trimita documentele solicitate de omologii straini. Cererea de extradare se transeaza in tara straina de catre o instanta de judecata. In cazul in care statul roman nu se grabeste sa trimita in SUA cererea de arestare provizorie in vederea extradarii, Necolaiciuc poate cere sa fie expulzat in Venezuela, tara in care si-a facut acte de identitate si din care nu poate fi extradat, deoarece nu avem acorduri semnate, sustin surse judiciare.
Cu toate acestea, reprezentantii Interpol Washington au confirmat pentru Romania libera ca Necolaiciuc va fi extradat doar in Romania. Insa, doar daca autoritatile romane fac toate demersurile necesare.
Ondine Ghergut
Romania Libera
Marti, 23 Iunie 2009
Autoritatile americane l-au arestat pe fostul director al CFR Mihai Necolaiciuc pe motiv ca i-a expirat viza de sedere in SUA. Daca nu ar fi avut viza expirata, Necolaiciuc nu ar fi putut fi arestat, deoarece statul roman nu a inaintat o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii.
Pana saptamana trecuta se stia ca pe numele lui Necolaiciuc au fost emise, inca din martie 2007, doua mandate de urmarire internationala, alte doua mandate de arestare europeana, precum si cereri aferente extradarii. De asemenea, se stia ca cererile de urmarire si arestare au fost transmise prin Interpol atat pentru tarile din spatiul Uniunii Europene, cat si pentru cel al SUA. Necolaiciuc a fost identificat in SUA – statul Florida, unde a fost arestat pentru sedere ilegala (nu in baza cererii de arestare provizorie care trebuia transmisa de catre institutiile statului roman).
Cum autoritatile romanesti sustin ca au facut toate demersurile necesare, inseamna ca s-a produs o fractura in comunicarea dintre autoritatile romane si cele americane, iar ministrul Justitiei, Catalin Predoiu, trebuie sa-i identifice pe vinovatii din Romania si sa-i pedepseasca.
Traseul extradarii
Pentru extradarea unui suspect de savarsirea unor infractiuni grave sau a unui condamnat definitiv, este necesar ca o instanta de judecata din Romania sa emita, la solicitarea Parchetului, un mandat de arestare valabil pentru tarile UE, precum si un mandat de urmarire internationala in vederea extradarii, valabil pentru toate statele lumii cu care Romania are incheiate acorduri. Mai departe, instanta de judecata transmite mandatele catre Inspectoratul General al Politiei si catre Ministerul Administratiei si Internelor – Biroul National Interpol. La randul sau, Biroul National Interpol transmite mandatele catre birourile Interpol ale tarilor afiliate OIPC Interpol.
Pentru tarile din afara spatiului UE, dupa localizarea urmaritului international, statul roman trebuie sa formuleze o cerere de arestare provizorie in vederea extradarii prin Departamentul de Cooperare Internationala din cadrul Ministerului Justitiei si sa trimita documentele solicitate de omologii straini. Cererea de extradare se transeaza in tara straina de catre o instanta de judecata. In cazul in care statul roman nu se grabeste sa trimita in SUA cererea de arestare provizorie in vederea extradarii, Necolaiciuc poate cere sa fie expulzat in Venezuela, tara in care si-a facut acte de identitate si din care nu poate fi extradat, deoarece nu avem acorduri semnate, sustin surse judiciare.
Cu toate acestea, reprezentantii Interpol Washington au confirmat pentru Romania libera ca Necolaiciuc va fi extradat doar in Romania. Insa, doar daca autoritatile romane fac toate demersurile necesare.
Foarte grav!
Romania trebuie salvata!
"Banii sunt ochiul dracului", zice biblia.
Biserica ce ne arata?
"Banii sunt ochiul dracului", zice biblia.
Biserica ce ne arata?
Bisericile Romaniei au ajuns pentru PDL doar un instrument pentru realegerea lui Basescu
Romania trebuie salvata!
Deputatii PDL i-au reprosat, luni, ministrului Culturii, ca nu vireaza banii promisi pentru renovarea bisericilor, avertizandu-l ca e riscant ca alesii sa nu-si onoreze promisiunile in pragul alegerilor prezidentiale, transmite NewsIn.
"Dati-ne bani pentru ca ne asteapta alegerile prezidentiale. Daca noi nu putem onora promisiunile facute pe motiv ca nu exista bani, nu este plauzibil. Daca nu ne ajutati, inseamna ca ignorati grupul parlamentar al PDL", i-au spus deputatii PDL ministrului Culturii, potrivit unor participanti la discutie citati sub acoperirea anonimatului de NewsIn.Ministrul Theodor Paleologu le-a raspuns deputatilor ca nu exista bani momentan si ca le-ar putea onora promisiunile in trimestrul al-III-lea sau abia in trimestrul al-IV-lea, in functie de incasarile la Buget. Discutia a avut loc luni, la ora 18.00, in cadrul intalnirii pe care au avut-o cu ministrul Culturii, Theodor Paleologu.Acesta a declarat, la 14 aprilie, ca vrea sa reduca din fondurile alocate construirii de biserici, pentru a putea mari, printre altele, bugetul Festivalului National de Teatru, care beneficiaza, anul acesta, de fonduri cu 78% mai mici decat in 2008.
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2009
Deputatii PDL i-au reprosat, luni, ministrului Culturii, ca nu vireaza banii promisi pentru renovarea bisericilor, avertizandu-l ca e riscant ca alesii sa nu-si onoreze promisiunile in pragul alegerilor prezidentiale, transmite NewsIn.
"Dati-ne bani pentru ca ne asteapta alegerile prezidentiale. Daca noi nu putem onora promisiunile facute pe motiv ca nu exista bani, nu este plauzibil. Daca nu ne ajutati, inseamna ca ignorati grupul parlamentar al PDL", i-au spus deputatii PDL ministrului Culturii, potrivit unor participanti la discutie citati sub acoperirea anonimatului de NewsIn.Ministrul Theodor Paleologu le-a raspuns deputatilor ca nu exista bani momentan si ca le-ar putea onora promisiunile in trimestrul al-III-lea sau abia in trimestrul al-IV-lea, in functie de incasarile la Buget. Discutia a avut loc luni, la ora 18.00, in cadrul intalnirii pe care au avut-o cu ministrul Culturii, Theodor Paleologu.Acesta a declarat, la 14 aprilie, ca vrea sa reduca din fondurile alocate construirii de biserici, pentru a putea mari, printre altele, bugetul Festivalului National de Teatru, care beneficiaza, anul acesta, de fonduri cu 78% mai mici decat in 2008.
Sursa: Ziua, 23 Iunie 2009
E plina tara de revolutionari!
Romania trebuie salvata!
Ce de beneficii au astia. Normal, se merita sa fi "revolutionar".
Oare cati sunt adevarati revolutionari?
Pacea sa fie cu noi!
Ce de beneficii au astia. Normal, se merita sa fi "revolutionar".
Oare cati sunt adevarati revolutionari?
Pacea sa fie cu noi!
Un fost securist şi-a cumpărat cu pâine titlul de revoluţionar
Romania trebuie salvata!
22 Iun 2009 Annett Muller, Mirela Corlatan
Un fost ofiţer de Securitate din Timişoara, cu patalama de poliţie politică de la CNSAS şi Curtea de Apel, urmează să devină cetăţean de onoare al Timişoarei pentru că poartă titlul de revoluţionar.
Peste câteva luni, numele lui Eugen Romulus Iancu urmează să fie înscris alături de cel al lui Corneliu Coposu şi de cel al lui Paul Goma în rândul cetăţenilor de onoare ai Timişoarei, la propunerea Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989-Timişoara. În urmă cu 25 de ani însă, el era un tânăr şi zelos locotenent în cadrul Serviciului I/B al Securităţii Timiş, după cum arată documentele deţinute de CNSAS şi depuse în instanţă pentru constatarea de lucrător al Securităţii. „În desfăşurarea activităţii sale ca locotenent în cadrul IJ Timiş, a desfăşurat activităţi care au îngrădit dreptul la libera exprimare şi la libertatea opiniilor, precum şi dreptul la libertatea conştiinţei şi religiei, dreptul la viaţă privată şi dreptul la libera circulaţie“, motivează Curtea de Apel Bucureşti în sentinţa dată în cazul lui Iancu.Potrivit rapoartelor date ca ofiţer, Iancu s-a ocupat, printre altele, de supravegherea celor care încercau să treacă fraudulos frontiera în Iugoslavia sau doreau să transmită scrisori la Europa Liberă
Este cazul Radincăi Perinaţ, care „de comun acord cu cetăţeanul iugoslav Tihomir Petrovici au stabilit să transmită o scrisoare la postul de radio Europa Liberă, prin care să ceară autorităţilor române aprobarea emigrării în SUA a numitei“, scria Iancu o notă informativă în 1983. Numeroase rapoarte scrise şi semnate olograf de Eugen Iancu în acea perioadă arată zelul pe care locotenentul îl arăta la început de carieră (avea pe atunci doar 25 de ani), el fiind foarte eficace şi în munca de recrutare.Deşi nota de constatare a CNSAS este foarte laborioasă şi Curtea de Apel a admis-o, Eugen Iancu neagă astăzi că ar fi semnat vreodată cu numele său real un raport. Acesta susţine că el de fapt nu a lucrat în Securitate, ci în Direcţia de Informaţii Externe, fiind „al şaselea din promoţia 1983“ a şcolii de spioni. Iancu neagă că ar fi vorba despre el în această decizie a Curţii de Apel întrucât el nu ar fi stat niciodată pe Strada Ulpia Traiana, care figurează acolo, şi că are o decizie de la CNSAS care atestă că „nu există nici un document“ despre activitatea lui. Varianta lui Eugen Iancu cu privire la propriul trecut este că a fost pregătit pentru diferite misiuni în străinătate, însă nu a mai apucat să le exercite întrucât în 1984 a fost acuzat de spionaj în favoarea Iugoslaviei, după ce s-a căsătorit cu o sârboaică. „Am fost condamnat la moarte, ca şi Pacepa, însă am avut un spate puternic în partid, s-a ajuns până la Cabinetul 2 şi am scăpat până la urmă. Mi s-au luat însă toate gradele de pe umăr“, spune Eugen Iancu.Revoluţia l-a surprins ca angajat la Fabrica de Pâine din Timişoara şi asta s-a dovedit şansa lui de a trece de partea bună, a revoluţionarilor. „Am dat pâine la toţi revoluţionarii de la Operă“, se mândreşte Iancu. Meritul îi este susţinut şi de Pompiliu Alămorean, primul primar al oraşului după 1990, care, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Revoluţiei, a propus ca Iancu, alături de el însuşi şi de alte 13 persoane, să capete titlul de cetăţean de onoare în decembrie, la aniversarea a 20 de ani de la Revoluţie. „S-a alăturat grupului Alămorean care i-a arestat pe generalii Teodorescu Filip, Coman Ioan, Atanasiu şi cei 17 din lotul Timişoara. A salvat arhivele de Securitate pentru a nu fi distruse şi le-a protejat pentru a se afla adevărul“, se mai motivează în propunerea ce a ajuns la primarul George Ciuhandu. „Ştiu că el a fost pregătit pentru spionaj şi că urma să aibă o misiune chiar la Europa Liberă pentru că ştia cinci limbi străine. A refuzat să execute nişte ordine şi a fost dat afară. Nu cred că i se pot imputa mai multe lucruri decât cele ce se pot imputa întregii Securităţi. Oricum, punând în balanţă ceea ce a făcut înainte cu lucrurile bune făcute la Revoluţie, eu cred că merită să fie cetăţean de onoare“, crede Alămorean.Potrivit Lăcrămioarei Condea, consilier la Primăria Timişoara, Eugen Iancu, în calitate de revoluţionar, a beneficiat de un spaţiu comercial gratuit pe Strada Preyer nr. 7, iar în 2008 a depus o cerere pentru alt spaţiu. Fostul ofiţer se plânge însă că este „patronul unei societăţi de salubrizare de doi lei“ deoarece foştii camarazi au avut grijă să nu încheie afaceri profitabile, ca o răzbunare pentru aşa-zisa defectare. Din punctul de vedere al CNSAS, chiar dacă ar fi defectat, documentele din perioada de un an cât a fost locotenent îl incriminează. Iar adresa care arată că „nu are dosar“ se explică prin aceea că în cazul foştilor lucrători ai Securităţii dosarele de cadre pot fi cerute de CNSAS de la servicii abia după deciziile instanţei în ce-i priveşte.
22 Iun 2009 Annett Muller, Mirela Corlatan
Un fost ofiţer de Securitate din Timişoara, cu patalama de poliţie politică de la CNSAS şi Curtea de Apel, urmează să devină cetăţean de onoare al Timişoarei pentru că poartă titlul de revoluţionar.
Peste câteva luni, numele lui Eugen Romulus Iancu urmează să fie înscris alături de cel al lui Corneliu Coposu şi de cel al lui Paul Goma în rândul cetăţenilor de onoare ai Timişoarei, la propunerea Fundaţiei Naţionale a Revoluţiei din Decembrie 1989-Timişoara. În urmă cu 25 de ani însă, el era un tânăr şi zelos locotenent în cadrul Serviciului I/B al Securităţii Timiş, după cum arată documentele deţinute de CNSAS şi depuse în instanţă pentru constatarea de lucrător al Securităţii. „În desfăşurarea activităţii sale ca locotenent în cadrul IJ Timiş, a desfăşurat activităţi care au îngrădit dreptul la libera exprimare şi la libertatea opiniilor, precum şi dreptul la libertatea conştiinţei şi religiei, dreptul la viaţă privată şi dreptul la libera circulaţie“, motivează Curtea de Apel Bucureşti în sentinţa dată în cazul lui Iancu.Potrivit rapoartelor date ca ofiţer, Iancu s-a ocupat, printre altele, de supravegherea celor care încercau să treacă fraudulos frontiera în Iugoslavia sau doreau să transmită scrisori la Europa Liberă
Este cazul Radincăi Perinaţ, care „de comun acord cu cetăţeanul iugoslav Tihomir Petrovici au stabilit să transmită o scrisoare la postul de radio Europa Liberă, prin care să ceară autorităţilor române aprobarea emigrării în SUA a numitei“, scria Iancu o notă informativă în 1983. Numeroase rapoarte scrise şi semnate olograf de Eugen Iancu în acea perioadă arată zelul pe care locotenentul îl arăta la început de carieră (avea pe atunci doar 25 de ani), el fiind foarte eficace şi în munca de recrutare.Deşi nota de constatare a CNSAS este foarte laborioasă şi Curtea de Apel a admis-o, Eugen Iancu neagă astăzi că ar fi semnat vreodată cu numele său real un raport. Acesta susţine că el de fapt nu a lucrat în Securitate, ci în Direcţia de Informaţii Externe, fiind „al şaselea din promoţia 1983“ a şcolii de spioni. Iancu neagă că ar fi vorba despre el în această decizie a Curţii de Apel întrucât el nu ar fi stat niciodată pe Strada Ulpia Traiana, care figurează acolo, şi că are o decizie de la CNSAS care atestă că „nu există nici un document“ despre activitatea lui. Varianta lui Eugen Iancu cu privire la propriul trecut este că a fost pregătit pentru diferite misiuni în străinătate, însă nu a mai apucat să le exercite întrucât în 1984 a fost acuzat de spionaj în favoarea Iugoslaviei, după ce s-a căsătorit cu o sârboaică. „Am fost condamnat la moarte, ca şi Pacepa, însă am avut un spate puternic în partid, s-a ajuns până la Cabinetul 2 şi am scăpat până la urmă. Mi s-au luat însă toate gradele de pe umăr“, spune Eugen Iancu.Revoluţia l-a surprins ca angajat la Fabrica de Pâine din Timişoara şi asta s-a dovedit şansa lui de a trece de partea bună, a revoluţionarilor. „Am dat pâine la toţi revoluţionarii de la Operă“, se mândreşte Iancu. Meritul îi este susţinut şi de Pompiliu Alămorean, primul primar al oraşului după 1990, care, în calitate de preşedinte al Fundaţiei Revoluţiei, a propus ca Iancu, alături de el însuşi şi de alte 13 persoane, să capete titlul de cetăţean de onoare în decembrie, la aniversarea a 20 de ani de la Revoluţie. „S-a alăturat grupului Alămorean care i-a arestat pe generalii Teodorescu Filip, Coman Ioan, Atanasiu şi cei 17 din lotul Timişoara. A salvat arhivele de Securitate pentru a nu fi distruse şi le-a protejat pentru a se afla adevărul“, se mai motivează în propunerea ce a ajuns la primarul George Ciuhandu. „Ştiu că el a fost pregătit pentru spionaj şi că urma să aibă o misiune chiar la Europa Liberă pentru că ştia cinci limbi străine. A refuzat să execute nişte ordine şi a fost dat afară. Nu cred că i se pot imputa mai multe lucruri decât cele ce se pot imputa întregii Securităţi. Oricum, punând în balanţă ceea ce a făcut înainte cu lucrurile bune făcute la Revoluţie, eu cred că merită să fie cetăţean de onoare“, crede Alămorean.Potrivit Lăcrămioarei Condea, consilier la Primăria Timişoara, Eugen Iancu, în calitate de revoluţionar, a beneficiat de un spaţiu comercial gratuit pe Strada Preyer nr. 7, iar în 2008 a depus o cerere pentru alt spaţiu. Fostul ofiţer se plânge însă că este „patronul unei societăţi de salubrizare de doi lei“ deoarece foştii camarazi au avut grijă să nu încheie afaceri profitabile, ca o răzbunare pentru aşa-zisa defectare. Din punctul de vedere al CNSAS, chiar dacă ar fi defectat, documentele din perioada de un an cât a fost locotenent îl incriminează. Iar adresa care arată că „nu are dosar“ se explică prin aceea că în cazul foştilor lucrători ai Securităţii dosarele de cadre pot fi cerute de CNSAS de la servicii abia după deciziile instanţei în ce-i priveşte.
Deci, unde sunt banii???
Romania trebuie salvata!
Cine dracu mai salveaza tara asta de jepcarii astia?
Boc, zice ca nimeni nu e mai presus de lege, dar nu ia nicio masura. Poate pentru el suma de 600.000 euro pe timp de criza nu e mare.
Defapt stie toata lumea ca e o combinatie de partid. Daca cercetam la toate ministerele, din '89 si pana azi, gasim toti banii nostri care sunt acum in casele si firmele lor.
Sa traiti bine!!!
Cine dracu mai salveaza tara asta de jepcarii astia?
Boc, zice ca nimeni nu e mai presus de lege, dar nu ia nicio masura. Poate pentru el suma de 600.000 euro pe timp de criza nu e mare.
Defapt stie toata lumea ca e o combinatie de partid. Daca cercetam la toate ministerele, din '89 si pana azi, gasim toti banii nostri care sunt acum in casele si firmele lor.
Sa traiti bine!!!
Ridzi, teapa dupa teapa: inca 45.000 de euro lipsa!
22 Iun 2009 Anca Nicoleanu, Costi Rogozanu
Pentru prestaţia de Ziua Tineretului din Bucureşti, Monica Iacob-Ridzi a alocat 60.000 de euro pentru Viţa de Vie, Holograf şi Pepe. Artiştii susţin că au primit maximum 15.000.
Cea mai evidentă discordanţă dintre preţul real al unor recitaluri de trupe româneşti şi preţul plătit de Monica Iacob-Ridzi apare în cazul recitalurilor de pe 2 mai din Bucureşti, parcul IOR. Ziua Tineretului a costat în total, conform documentelor oficiale furnizate „Gazetei Sporturilor“ de Ministerul Tineretului şi Sportului, 1.173.000 lei cu tot cu TVA. Artiştii care au cântat în acea seară au fost Holograf, Viţa de Vie şi Pepe. Dacă e să ne luăm după documente, ei ar fi fost plătiţi cu 260.000 de lei, circa 60.000 de euro.
„Nu am nici un fel de contract cu Ministerul Tineretului şi Sportului“, a declarat Aurel Mitran, impresarul trupei Holograf.
Acesta a refuzat să comenteze referitor la suma de primită pentru concertul susţinut pe 2 mai, în Capitală. Onorariul trupei Holograf este, conform surselor din piaţă, în jur de 7.000-8.000 de euro.
Pentru concertul de la Costineşti, sub sigla MTV, de pe 1 mai, membrii trupei Viţa de Vie au avut o înţelegere cu firma Standard Vision şi au mers sub „preţul corect“, făcându-le organizatorilor o favoare. Pentru concertul de la Bucureşti, de a doua zi, Viţa de Vie nu a primit în nici un caz 20.000 de euro, cât reiese din scripte. „Suma primită este ultrafracţionară. E aberantă“, a declarat Dănescu. Pentru concertul din 2 mai, formaţia a semnat un contract cu firma Mobil Events. Conform surselor noastre, Viţa de Vie ar fi primit un onorariu de maximum 3.000 de euro. „Aşteptăm telefoane şi pentru onorariile alea care s-au vehiculat. Venim cu plăcere“, a continuat Dănescu. Cei de la Sistem au infirmat că ar fi primit o sumă apropiată celei de 10.000 de euro pentru concertul de la Bucureşti, de pe 2 mai. „Nu-i adevărat. Suma e aberantă“, ne-a declarat Zoli Toth. Onorariul de pe piaţă al formaţiei sale este 5.000 de euro + TVA.
„Cine e Monica Iacob-Ridzi?“, ne-a întrebat Pepe. Artistul nu-şi aminteşte să fi cântat în parcul IOR fix pe 2 mai. „Probabil am cântat, am avut foarte multe cântări în aer liber în perioada asta şi nu am agenda la mine“, a spus el. Cu siguranţă însă nu a primit suma din actele MTS. „20.000 de euro la mine n-au ajuns! Poate i-a dat altcuiva“, a continuat Pepe. Onorariul artistului şi al celor zece instrumentişti care îl acompaniază pe scenă este de minimum 3.500 de euro.
Închirierea pentru o zi a unei scene mari pentru artişti români, cu tot cu lumini şi instalaţii de sunet, nu depăşeşte 10-15.000 de euro. Doar în cazul vedetelor străine preţul poate să crească ajungând şi la 100 de mii de euro, ne-a declarat un promotor din industria showbizului autohton. Cu toate acestea, Ministerul Tineretului şi Sportului a plătit pentru închirierea unei scene în Bucureşti nu mai puţin de 50.000 de euro.
O altă necunoscută în documentele semnate de ministrul Tineretului şi firmele organizatoare ale evenimentelor din 2 mai, S C Artisan Consulting SRL şi Compania de Publicitate Mark, o constituie sumele de câteva sute de mii de euro alocate unor materiale promoţionale nemarcate la PRO TV, Antena 3 şi Realitatea TV, fapt care încalcă prevederile Legii Audiovizualului.
Dar banii de la Costineşti?
Zece trupe au fost invitate să cânte la Costineşti pe 1 şi 2 mai. Au fost acolo Simplu, Puya, Viţa de Vie, Voltaj, Paraziţii, Şuie Paparude şi alţii. Simplu apar cu un onorariu de 40.000 de lei, sumă pe care trupa a negat că ar fi primit-o într-o declaraţie dată Cotidianului.
Pentru ceilalţi nouă suma totală alocată ar fi fost de 170.000 de lei, aproximativ 40.000 de euro. Iarăşi puţin verosimilă cheltuiala, având în vedere că Viţa de Vie ne-a declarat că a fost plătită pentru acel recital cu puţin peste 1.000 de euro.
Emil Boc: „Nimeni nu este mai presus de lege“
Premierul a declarat luni că aşteaptă finalizarea anchetei cu privire la cheltuirea celor 630.000 de euro din bugetul Ministerului Tineretului şi Sportului pentru organizarea Zilei Tineretului şi spune că nici un membru al Guvernului nu este „mai presus de lege“. „Nu se întâmplă nimic altceva decât se aplică procedurile legale şi fiecare răspunde potrivit acestora. Există, am înţeles, o anchetă în derulare, vom respecta concluziile acesteia şi aşteptăm finalizarea ei“, a declarat Boc, citat de NewsIn. Premierul a refuzat să comenteze faptul că Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a amânat luni discutarea cererii PNL privind începerea urmăririi penale în cazul ministrului Tineretului şi Sportului, Monica Iacob-Ridzi. „Nu mă întrebaţi despre ceea ce face Parlamentul. Repet, în privinţa membrilor Guvernului nimeni nu este mai presus de lege, legea se aplică pentru fiecare şi, din acest punct de vedere, atâta timp cât este o anchetă în derulare, nu mă mai pot pronunţa“, a spus el.
luni, 22 iunie 2009
Mare Boier!
Romania trebuie salvata!
Mare om, mare boier mai e si Oprisan asta, de mult nu am mai auzit de el.
Ce s-a intamplat cu el? aa, a intrat PSD-ul la guernare si s-au potolit jurnalistii.
Mare e gradina PSD-ului, dar nimic nu poti face fara acordul PDl-ului si PNL-ului.
Ave Romania! mai degraba "Are Romania, are!"
Mare om, mare boier mai e si Oprisan asta, de mult nu am mai auzit de el.
Ce s-a intamplat cu el? aa, a intrat PSD-ul la guernare si s-au potolit jurnalistii.
Mare e gradina PSD-ului, dar nimic nu poti face fara acordul PDl-ului si PNL-ului.
Ave Romania! mai degraba "Are Romania, are!"
Un km de asfalt pentru Geoană în 24 h
Romania trebuie salvata!
Mare scandal mare în Consiliul Judeţean Vrancea: preşedintele Vrancei, aşa cum s-a autointitulat, mai nou, Marian Oprişan, are o problemă cu justificarea unui kilometru de drum judeţean (în afară de cele pe care nu le-a putut justifica la DNA, care figurau ca balastate, dar nu aveau strop de balast pe ele şi pentru care acum e trimis în judecată).
Pe scurt, la 1 mai, şeful său de partid, Mircea Geoană, l-a anunţat că e posibil să vină în Vrancea. Cum traseul pe care îl aştepta Marean era plin de gropi, „preşedintele Vrancei” a dat ordin unui consilier judeţean PSD care are firmă de construcţii (normal, nu? Că doar n-o avea fabrică de eugenii!) să asfalteze un kilometru şi ceva de Drum Judeţean 204 E Focşani – Petreşti.
Dar a uitat să facă un proiect, un studiu de fezabilitate ceva, sau măcar un contract de sponsorizare, la mişto, cum se face când vrei să ocoleşti Codul Penal cu acte. Omul, Victor Roman, despre care noi v-am mai povestit că se ocupă de asfaltări la minut (în locul falimentatei „SC Drumuri şi Poduri” – societatea CJ Vrancea), a netezit drumul în numai 24 de ore.
Geoană n-a mai venit, dar nici Consiliul Judeţean nu mai recunoaşte că a ordonat asfaltarea unui drum fără nici un document în spate, după cum chiar Oprişan transmite într-un răspuns oficial către presă. Şmenul a mers până-ntr-acolo încât Marean a încercat, la ultima şedinţă de CJ, să aprobe indicatorii tehnico economici ai drumului respectiv abia după ce asfaltase o porţiune fără acte, fapt care a iritat restul consilierilor judeţeni care n-au învăţat încă fraza „Da, să trăiţi! Votez, să moară mama!”. Şi uite că liberalii din CJ Vrancea au anunţat că vor face plângere penală împotriva ordonatorului principal de credite, adică împotriva unicului iniţiator de proiecte, cu sau fără acte în spate – Marian Oprişan. Asfaltare, asfaltare, da’ s-o ştim şi noi, nu? Eee, dar povestea asta are, totuşi, şi o parte frumoasă. Cetăţenii judeţului Vrancea au propus ca, dacă tot s-a hotărât Marean să rişte asfaltări pe lângă lege, să rişte până la capăt, adică să asfalteze toate drumurile judeţene, că fapta e aceeaşi şi, după câte ştim noi, nu poţi primi două condamnări pentru aceeaşi faptă.
P.S. Cea mai mişto fază e că zilele trecute, deputatul Nini Săpunaru (fost abonat la proiectări pe drumuri judeţene prin firma sa, Europroiect) i-a făcut plângere penală lui Oprişan pentru porţiunea de drum asfaltată fără să-l întrebe şi pe el dacă e nevoie de vreo proiectare, ceva.
20 Iun 2009 | Biroul de Investigatii ,Academia Catavencu
Mare scandal mare în Consiliul Judeţean Vrancea: preşedintele Vrancei, aşa cum s-a autointitulat, mai nou, Marian Oprişan, are o problemă cu justificarea unui kilometru de drum judeţean (în afară de cele pe care nu le-a putut justifica la DNA, care figurau ca balastate, dar nu aveau strop de balast pe ele şi pentru care acum e trimis în judecată).
Pe scurt, la 1 mai, şeful său de partid, Mircea Geoană, l-a anunţat că e posibil să vină în Vrancea. Cum traseul pe care îl aştepta Marean era plin de gropi, „preşedintele Vrancei” a dat ordin unui consilier judeţean PSD care are firmă de construcţii (normal, nu? Că doar n-o avea fabrică de eugenii!) să asfalteze un kilometru şi ceva de Drum Judeţean 204 E Focşani – Petreşti.
Dar a uitat să facă un proiect, un studiu de fezabilitate ceva, sau măcar un contract de sponsorizare, la mişto, cum se face când vrei să ocoleşti Codul Penal cu acte. Omul, Victor Roman, despre care noi v-am mai povestit că se ocupă de asfaltări la minut (în locul falimentatei „SC Drumuri şi Poduri” – societatea CJ Vrancea), a netezit drumul în numai 24 de ore.
Geoană n-a mai venit, dar nici Consiliul Judeţean nu mai recunoaşte că a ordonat asfaltarea unui drum fără nici un document în spate, după cum chiar Oprişan transmite într-un răspuns oficial către presă. Şmenul a mers până-ntr-acolo încât Marean a încercat, la ultima şedinţă de CJ, să aprobe indicatorii tehnico economici ai drumului respectiv abia după ce asfaltase o porţiune fără acte, fapt care a iritat restul consilierilor judeţeni care n-au învăţat încă fraza „Da, să trăiţi! Votez, să moară mama!”. Şi uite că liberalii din CJ Vrancea au anunţat că vor face plângere penală împotriva ordonatorului principal de credite, adică împotriva unicului iniţiator de proiecte, cu sau fără acte în spate – Marian Oprişan. Asfaltare, asfaltare, da’ s-o ştim şi noi, nu? Eee, dar povestea asta are, totuşi, şi o parte frumoasă. Cetăţenii judeţului Vrancea au propus ca, dacă tot s-a hotărât Marean să rişte asfaltări pe lângă lege, să rişte până la capăt, adică să asfalteze toate drumurile judeţene, că fapta e aceeaşi şi, după câte ştim noi, nu poţi primi două condamnări pentru aceeaşi faptă.
P.S. Cea mai mişto fază e că zilele trecute, deputatul Nini Săpunaru (fost abonat la proiectări pe drumuri judeţene prin firma sa, Europroiect) i-a făcut plângere penală lui Oprişan pentru porţiunea de drum asfaltată fără să-l întrebe şi pe el dacă e nevoie de vreo proiectare, ceva.
20 Iun 2009 | Biroul de Investigatii ,Academia Catavencu
Nu e criza domnule!
Romania trebuie salvata!
Esti tampit?
Care criza?
Unde e criza?
Asa am avut bani si pentru euro-parlamentare.
Asa am dat si la saraci cate o paine sa ne voteze.
Esti tampit?
Care criza?
Unde e criza?
Asa am avut bani si pentru euro-parlamentare.
Asa am dat si la saraci cate o paine sa ne voteze.
Guvernul a alocat 26 mil. euro pentru primarii inainte de alegeri
Romania trebuie salvata!
Guvernul a alocat primariilor, inainte de alegerile pentru Parlamentul European, aproximativ 26 de milioane de euro din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, principalele beneficiare fiind primariile conduse de primarii PSD si PDL, care au primit peste 92% din suma totala.
Cei mai multi bani i-au primit primariile PSD - peste 53.000.000 de lei, pentru 863 din cele 1138 primarii conduse de social-democrati (adica pentru 75% dintre acestea). Primariile PDL au primit peste 49.000.000 de lei pentru 859 din cele 909 primarii conduse de democrat-liberali (pentru 94% dintre ele), informeaza NewsIn.
Pe locul al treilea, la mare distanta, se afla primariile conduse de liberali, care au primit aproape 1.977.000 de lei pentru 68 din cele 706 primarii pe care le-a castigat PNL, banii fiind alocati astfel pentru aproape 10% dintre acestea. La mica distanta de PNL se afla primariile conduse de membri ai PC, cu 1.881.000 lei, bani care au fost alocati pentru 33 din cele 47 de primarii administrate de conservatori (pentru 70% dintre acestea).
26 din cele 56 de primarii conduse de independenti au primit in total 1.306.000 lei, fiind urmate de primariile PNG cu 876.000 lei, bani care au fost alocati pentru 21 din cele 37 de primarii conduse de primari membri ai partidului lui Gigi Becali.
Primariile conduse de membri PNDC beneficiaza de 509.000 lei (alocati pentru toate cele 14 localitati administrate de primari ai acestui partid), cele ale PRM - de 308.000 lei (pentru 9 din cele 19 primarii), de PNTCD cu 183.000 lei (pentru 5 din cele 11) si de cele ale PIN cu 132.000 lei (pentru 3 din cele 7 conduse de membri PIN).
UDMR a primit 71.000 lei pentru 2 primarii din cele 184 pe care le are in tara, Partida Romilor - 45.000 pentru o primarie din cele doua, Uniunea Croatilor 23.000 de lei pentru unica primarie pe care o detine, iar UPSC tot 23.000 de lei pentru una din cele doua primarii. Partidul Ecologist are trei primarii si a primit 18.000 lei pentru una dintre ele.
In ceea ce priveste Capitala, au primit fonduri doar sectoarele 2 si 5, conduse de primarii social-democrati Neculai Ontanu si Marian Vanghelie. Sectorul 2 a primit 61.000 de lei, iar sectorul 5 - 62.000 de lei. Printre beneficiare se afla si consiliile judetene Braila, Caras-Severin, Constanta, Suceava si Teleorman.
Banii au fost alocati inainte de alegerile pentru Parlamentul European, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a fost aprobata suma de 152 milioane de lei. La rectificarea bugetara, Fondul a fost suplimentat cu 417 milioane de lei. Prin HG 605 aprobata in sedinta din 3 iunie, suma totala alocata primariilor s-a ridicat la 110 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro).
Publicat: astazi 9am
Guvernul a alocat primariilor, inainte de alegerile pentru Parlamentul European, aproximativ 26 de milioane de euro din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului, principalele beneficiare fiind primariile conduse de primarii PSD si PDL, care au primit peste 92% din suma totala.
Cei mai multi bani i-au primit primariile PSD - peste 53.000.000 de lei, pentru 863 din cele 1138 primarii conduse de social-democrati (adica pentru 75% dintre acestea). Primariile PDL au primit peste 49.000.000 de lei pentru 859 din cele 909 primarii conduse de democrat-liberali (pentru 94% dintre ele), informeaza NewsIn.
Pe locul al treilea, la mare distanta, se afla primariile conduse de liberali, care au primit aproape 1.977.000 de lei pentru 68 din cele 706 primarii pe care le-a castigat PNL, banii fiind alocati astfel pentru aproape 10% dintre acestea. La mica distanta de PNL se afla primariile conduse de membri ai PC, cu 1.881.000 lei, bani care au fost alocati pentru 33 din cele 47 de primarii administrate de conservatori (pentru 70% dintre acestea).
26 din cele 56 de primarii conduse de independenti au primit in total 1.306.000 lei, fiind urmate de primariile PNG cu 876.000 lei, bani care au fost alocati pentru 21 din cele 37 de primarii conduse de primari membri ai partidului lui Gigi Becali.
Primariile conduse de membri PNDC beneficiaza de 509.000 lei (alocati pentru toate cele 14 localitati administrate de primari ai acestui partid), cele ale PRM - de 308.000 lei (pentru 9 din cele 19 primarii), de PNTCD cu 183.000 lei (pentru 5 din cele 11) si de cele ale PIN cu 132.000 lei (pentru 3 din cele 7 conduse de membri PIN).
UDMR a primit 71.000 lei pentru 2 primarii din cele 184 pe care le are in tara, Partida Romilor - 45.000 pentru o primarie din cele doua, Uniunea Croatilor 23.000 de lei pentru unica primarie pe care o detine, iar UPSC tot 23.000 de lei pentru una din cele doua primarii. Partidul Ecologist are trei primarii si a primit 18.000 lei pentru una dintre ele.
In ceea ce priveste Capitala, au primit fonduri doar sectoarele 2 si 5, conduse de primarii social-democrati Neculai Ontanu si Marian Vanghelie. Sectorul 2 a primit 61.000 de lei, iar sectorul 5 - 62.000 de lei. Printre beneficiare se afla si consiliile judetene Braila, Caras-Severin, Constanta, Suceava si Teleorman.
Banii au fost alocati inainte de alegerile pentru Parlamentul European, din Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului.
Prin Legea bugetului de stat pe anul 2009, pentru Fondul de rezerva bugetara la dispozitia Guvernului a fost aprobata suma de 152 milioane de lei. La rectificarea bugetara, Fondul a fost suplimentat cu 417 milioane de lei. Prin HG 605 aprobata in sedinta din 3 iunie, suma totala alocata primariilor s-a ridicat la 110 milioane de lei (aproximativ 26 de milioane de euro).
Publicat: astazi 9am
vineri, 19 iunie 2009
Tara arde si baba se piaptana!
Romania trebuie salvata!
Exact ce va spune-am eu de criza, nu exista nicio criza.
Cum poti sa te joci cu banii publici.
Astia sigur sunt banii care au ajuns in campania electorala pentru parlamentul UE.
Cine raspunde?
Sunt curios daca o sa se faca lumina si se vor lua masuri.
Dar cred ca stiu rezultatul.
Exact ce va spune-am eu de criza, nu exista nicio criza.
Cum poti sa te joci cu banii publici.
Astia sigur sunt banii care au ajuns in campania electorala pentru parlamentul UE.
Cine raspunde?
Sunt curios daca o sa se faca lumina si se vor lua masuri.
Dar cred ca stiu rezultatul.
Iacob-Ridzi riposteaza: Contractele pentru 'Ziua Tineretului' au fost 'perfect legale'
Romania trebuie salvata!
Ministrul Tineretului, Monica Iacob-Ridzi, a precizat ca a cerut un control al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice in ce priveste cheltuielile facute cu ocazia Zilei Tineretului, controlul relevand ca toate contractele au fost "perfect legale".
"Prin ceea ce am facut pe 1 si 2 mai am dorit sa implicam cat mai multi tineri, sa simta si ei ca este ziua lor. Am dorit un eveniment la nivel national si am organizat concerte si activitati in principal in orasele Costinesti si Bucuresti. Noi am semnat trei contracte, doua cu o firma si unul cu o alta firma, dar ne-a interesat in principal numarul de tineri prezenti la aceste evenimente. Ne-am atins obiectivul, conform datelor primte au fost peste 100.000 de tineri, dintre care 15.000 la Costinesti. Pentru a demonstra ca am facut totul legal am cerut un control al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, care ne-a sesizat ca toate contractele si tot ceea ce s-a facut este perfect legal", a raspuns Monica Iacob-Ridzi acuzatiilor cu privire la modul in care Ministerul Tineretului si Sportului a contractat firmele organizatoare ale manifestarilor prilejuite de Ziua Tineretului, cat si in legatura cu sumele chelutite cu organizarea acestor evenimente.
MTS a transmis un comunicat de presa in care prezinta pasii parcursi pentru achizitionarea serviciilor pentru organizarea "Zilei Tineretului", precum si numele firmelor care s-au ocupat de organizare si valoarea contarctelor. Astfel, pentru asigurarea derularii in conditii optime a evenimentelor, Ministerul Tineretului si Sportului a achizitionat "Servicii de recreere, culturale si sportive", iar, pentru asigurarea transparentei, la nivelul Ministerului au fost aprobate "Norme metodologice pentru achizitionarea serviciilor de recreere, culturale si sportive", in baza carora au fost transmise invitatii de participare, cu documentatia de atribuire anexata, catre 3 potentiali ofertanti- System Mamagement Solution SRL, Artisan Consulting SRL si Compania de publicitate Mark SRL.
MTS sustine ca ofertantii au fost selectati din randul companiilor care au trimis la inceputul mandatului o serie de propuneri de proiecte pe care Ministerul le-ar fi putut derula. Doar doua companii au depus oferte, separate, pentru fiecare din cele 3 caiete de sarcini din documentatia de atribuire. In functie de pretul ofertat pentru fiecare eveniment in parte-criteriul de departajare fiind “pretul cel mai scazut"-au fost selectati castigatorii, cu care s-au incheiat contractele pentru fiecare eveniment in parte.
Ministerul sustine, de asemenea, ca a pus la dispozitia opiniei publice toata documentatia, la scurt timp dupa derularea si incetarea contractelor privind evenimentele desfasurate in Costinesti si Bucuresti, pe site-ul www.e-licitatie.ro, Ministerul optand si pentru transmiterea acestora catre Jurnalul Oficial al UE. In ceea ce priveste cota de piata a companiilor carora le-au fost atribuite contractele, ele au avut pe parcursul anului trecut o cifra de afaceri de aproximativ un milion euro, se arata in comunicat.
Ministerul Tineretului a prezentat si o lista a cheltuielilor pentru Ziua Tineretului, astfel, situatia sta in urmatorul fel:
Eveniment Bucuresti:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 985.850 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 1.065.200 Lei (fara TVA);
Eveniment Costinesti:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 1.230.600 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 1.160.651 Lei (fara TVA);
Eveniment tara:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 431.620 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 535.219 Lei (fara TVA).
Publicat: astazi 9am
Autor: A.G.
Ministrul Tineretului, Monica Iacob-Ridzi, a precizat ca a cerut un control al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice in ce priveste cheltuielile facute cu ocazia Zilei Tineretului, controlul relevand ca toate contractele au fost "perfect legale".
"Prin ceea ce am facut pe 1 si 2 mai am dorit sa implicam cat mai multi tineri, sa simta si ei ca este ziua lor. Am dorit un eveniment la nivel national si am organizat concerte si activitati in principal in orasele Costinesti si Bucuresti. Noi am semnat trei contracte, doua cu o firma si unul cu o alta firma, dar ne-a interesat in principal numarul de tineri prezenti la aceste evenimente. Ne-am atins obiectivul, conform datelor primte au fost peste 100.000 de tineri, dintre care 15.000 la Costinesti. Pentru a demonstra ca am facut totul legal am cerut un control al Autoritatii Nationale pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice, care ne-a sesizat ca toate contractele si tot ceea ce s-a facut este perfect legal", a raspuns Monica Iacob-Ridzi acuzatiilor cu privire la modul in care Ministerul Tineretului si Sportului a contractat firmele organizatoare ale manifestarilor prilejuite de Ziua Tineretului, cat si in legatura cu sumele chelutite cu organizarea acestor evenimente.
MTS a transmis un comunicat de presa in care prezinta pasii parcursi pentru achizitionarea serviciilor pentru organizarea "Zilei Tineretului", precum si numele firmelor care s-au ocupat de organizare si valoarea contarctelor. Astfel, pentru asigurarea derularii in conditii optime a evenimentelor, Ministerul Tineretului si Sportului a achizitionat "Servicii de recreere, culturale si sportive", iar, pentru asigurarea transparentei, la nivelul Ministerului au fost aprobate "Norme metodologice pentru achizitionarea serviciilor de recreere, culturale si sportive", in baza carora au fost transmise invitatii de participare, cu documentatia de atribuire anexata, catre 3 potentiali ofertanti- System Mamagement Solution SRL, Artisan Consulting SRL si Compania de publicitate Mark SRL.
MTS sustine ca ofertantii au fost selectati din randul companiilor care au trimis la inceputul mandatului o serie de propuneri de proiecte pe care Ministerul le-ar fi putut derula. Doar doua companii au depus oferte, separate, pentru fiecare din cele 3 caiete de sarcini din documentatia de atribuire. In functie de pretul ofertat pentru fiecare eveniment in parte-criteriul de departajare fiind “pretul cel mai scazut"-au fost selectati castigatorii, cu care s-au incheiat contractele pentru fiecare eveniment in parte.
Ministerul sustine, de asemenea, ca a pus la dispozitia opiniei publice toata documentatia, la scurt timp dupa derularea si incetarea contractelor privind evenimentele desfasurate in Costinesti si Bucuresti, pe site-ul www.e-licitatie.ro, Ministerul optand si pentru transmiterea acestora catre Jurnalul Oficial al UE. In ceea ce priveste cota de piata a companiilor carora le-au fost atribuite contractele, ele au avut pe parcursul anului trecut o cifra de afaceri de aproximativ un milion euro, se arata in comunicat.
Ministerul Tineretului a prezentat si o lista a cheltuielilor pentru Ziua Tineretului, astfel, situatia sta in urmatorul fel:
Eveniment Bucuresti:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 985.850 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 1.065.200 Lei (fara TVA);
Eveniment Costinesti:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 1.230.600 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 1.160.651 Lei (fara TVA);
Eveniment tara:
S.C. ARTISAN CONSULTING S.R.L. - 431.620 Lei (fara TVA);
S.C. COMPANIA DE PUBLICITATE MARK S.R.L. - 535.219 Lei (fara TVA).
Publicat: astazi 9am
Autor: A.G.
Era de asteptat!
Romania trebuie salvata!
Cine spera sa-l vada pe mos in celula unde ar trebui sa fie de mult, a sperat degeaba.
Oricum, si Nastase si Mitrea or sa scape.
Si mai ales omul cu vagoanele, Necolaiciuc. Asta a hranit o mana de oameni foarte importanta din Romania, din politica si nu numai.
Daca o sa ajunga sa fie extradat nu o sa zica mai nimic. Ce sa intamplat cu FNI-ul?
Unde sunt banii de la : Caritas, Bancorex, FNI, etc.
Deci, ramanem unde suntem, de aflat nu o sa aflam de la ei. Trebuie o investigatie proprie, sau internationala, atunci sa-i vedem pe unde fug toti.
Cine spera sa-l vada pe mos in celula unde ar trebui sa fie de mult, a sperat degeaba.
Oricum, si Nastase si Mitrea or sa scape.
Si mai ales omul cu vagoanele, Necolaiciuc. Asta a hranit o mana de oameni foarte importanta din Romania, din politica si nu numai.
Daca o sa ajunga sa fie extradat nu o sa zica mai nimic. Ce sa intamplat cu FNI-ul?
Unde sunt banii de la : Caritas, Bancorex, FNI, etc.
Deci, ramanem unde suntem, de aflat nu o sa aflam de la ei. Trebuie o investigatie proprie, sau internationala, atunci sa-i vedem pe unde fug toti.
Iliescu, scos de sub urmarire penala in dosarul Mineriadei din 13-15 iunie
Romania trebuie salvata!
Procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu, Mihai Chitac, Victor Stanculescu si Virgil Magureanu, in cazul Mineriada, din 13-15 iunie 1990.
Potrivit procurorilor, Ion Iliescu a scapat de toate acuzatiile pe urmatoarele motive:
* acuzatia de propaganda pentru razboi - lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
* acuzatia de genocid - procurorii au decis ca aceasta fapta nu exista;
* tratamente neomenoase - lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii;
* complicitate la tortura - fapta nu era prevazuta de legea penala la momentul savarsirii acestora.
Aceleasi elemente sunt valabile si pentru Magureanu, Chitac si Stanculescu.
Asta nu este prima "sentinta" a procurorilor in cazul fostului presedinte. Ion Iliescu a fost scos de sub urmarire penala in al doilea dosar al Mineriadei in urma cu trei luni pentru acuzatiile de subminare a puterii de stat, acte de diversiune si comunicarea de informatii false. Pentru mai multe detalii, click aici.
De asemenea, aici puteti vedea "Rezolutia evenimentelor 13 - 15 iunie 1990", prezentat de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Lista persoanelor scoase de sub urmarire penala si acuzatiile din dosarul Mineriada:
* Iliescu Ion - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere, favorizarea infractorului si complicitate la savarsirea infractiunii de supunere la rele tratamente;
* Chitac Mihai - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Stanculescu Victor-Atanase - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Dobrinoiu Vasile Atanase - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Diamandescu Corneliu - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Peter Petre - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Dumitrescu Emil - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat.
Nemultumiri si contestatii
Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a declarat, joi, pentru NewsIn, ca va face plangere impotriva deciziei de scoatere de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu, in dosarul din 13-15 iunie 1990, si ca va ajunge pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), daca va fi nevoie.
"Sigur o sa vedem decizia si dupa care oricum o sa facem recurs impotriva acestei ordonante, pentru ca e vorba de o ordonanta probabil a procurorilor", a spus Maries care a insinuat ca in spatele deciziei s-ar afla procurorul general al Romaniei, Laura Kovesi, si seful sectiei Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, Marius Iacob.
Totodata, Maries a spus ca daca este nevoie va ajunge pana la CEDO. "Daca nu mai avem ce face aici in tara o sa mergem pana la Curtea Europeana. Ma surprinde ca Ion Iliescu spune ca nu e pus sub urmarire si de fapt este scos pentru a treia oara de sub urmarire. Vad ca mai trece un 13 iunie si mai scapa Iliescu de un dosar", a mai spus presedintele Asociatiei 21 Decembrie.
Publicat: astazi 9am
Autor: A.G.
Procurorii Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie au dispus scoaterea de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu, Mihai Chitac, Victor Stanculescu si Virgil Magureanu, in cazul Mineriada, din 13-15 iunie 1990.
Potrivit procurorilor, Ion Iliescu a scapat de toate acuzatiile pe urmatoarele motive:
* acuzatia de propaganda pentru razboi - lipseste unul din elementele constitutive ale infractiunii;
* acuzatia de genocid - procurorii au decis ca aceasta fapta nu exista;
* tratamente neomenoase - lipseste unul dintre elementele constitutive ale infractiunii;
* complicitate la tortura - fapta nu era prevazuta de legea penala la momentul savarsirii acestora.
Aceleasi elemente sunt valabile si pentru Magureanu, Chitac si Stanculescu.
Asta nu este prima "sentinta" a procurorilor in cazul fostului presedinte. Ion Iliescu a fost scos de sub urmarire penala in al doilea dosar al Mineriadei in urma cu trei luni pentru acuzatiile de subminare a puterii de stat, acte de diversiune si comunicarea de informatii false. Pentru mai multe detalii, click aici.
De asemenea, aici puteti vedea "Rezolutia evenimentelor 13 - 15 iunie 1990", prezentat de Sectia de Urmarire Penala si Criminalistica din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
Lista persoanelor scoase de sub urmarire penala si acuzatiile din dosarul Mineriada:
* Iliescu Ion - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere, favorizarea infractorului si complicitate la savarsirea infractiunii de supunere la rele tratamente;
* Chitac Mihai - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Stanculescu Victor-Atanase - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Dobrinoiu Vasile Atanase - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Diamandescu Corneliu - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Peter Petre - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat;
* Dumitrescu Emil - sub aspectul savarsirii infractiunilor de distrugere calificata si omor calificat.
Nemultumiri si contestatii
Presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, a declarat, joi, pentru NewsIn, ca va face plangere impotriva deciziei de scoatere de sub urmarire penala a lui Ion Iliescu, in dosarul din 13-15 iunie 1990, si ca va ajunge pana la Curtea Europeana a Drepturilor Omului (CEDO), daca va fi nevoie.
"Sigur o sa vedem decizia si dupa care oricum o sa facem recurs impotriva acestei ordonante, pentru ca e vorba de o ordonanta probabil a procurorilor", a spus Maries care a insinuat ca in spatele deciziei s-ar afla procurorul general al Romaniei, Laura Kovesi, si seful sectiei Sectiei de Urmarire Penala si Criminalistica, Marius Iacob.
Totodata, Maries a spus ca daca este nevoie va ajunge pana la CEDO. "Daca nu mai avem ce face aici in tara o sa mergem pana la Curtea Europeana. Ma surprinde ca Ion Iliescu spune ca nu e pus sub urmarire si de fapt este scos pentru a treia oara de sub urmarire. Vad ca mai trece un 13 iunie si mai scapa Iliescu de un dosar", a mai spus presedintele Asociatiei 21 Decembrie.
Publicat: astazi 9am
Autor: A.G.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)