Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009 Biroul de Investigatii
Atenţie, cad parlamentari! Astăzi este vorba despre Nicolae Bădălău, deputat PSD de Giurgiu în perioada 2004 - 2008 şi fost şef al organizaţiei Giurgiu a partidului pînă anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate a depus la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) o sesizare pe numele lui Bădălău pentru spălare de bani şi fals în declaraţii.
Bani mai spălaţi şi mai curaţiÎncepem cu partea cea mai distractivă şi anume spălarea de bani. În 2001, după ce a fost numit subprefect, Bădălău şi soţia sa au cedat acţiunile pe care le deţineau la societatea NBG SRL unei persoane fizice.
Firma era a lor, iar persoana fizică era fina lor. Cîţiva ani mai tîrziu, adică în perioada 2003 – 2004, NBG SRL a cumpărat de la mai multe persoane o suprafaţă de 130 de ha de teren arabil, situat în extravilanul comunei Bucşani din judeţul Giurgiu. Sutele astea de ha au fost primite de aceşti oameni în 2002, în baza legii 18/1991 privind reconstituirea dreptului la proprietate. Desigur, este doar o coincidenţă absolut fericită faptul că fix în aceeaşi perioadă Bădălău a fost subprefect de Giurgiu. Potrivit legii 18/1991, Prefectua este cea care emite ordinele de împroprietărire. În 2006, Rodica Bădălău, soţia, a cumpărat de la NBG cele 130 de ha de teren cu numai 45.000 de RON. No, ce tre' să faci cînd ai ditamai terenul pe care însă nu poţi construi nimic pentru că nu e intravilan? Corect, faci un plan de urbanism zonal prin care îl treci în intravilan. Astfel îi creşte exponenţial valoarea şi-l poţi vinde mult mai uşor. Exact asta a făcut şi familia Bădălău. PUZ-ul le-a fost aprobat imediat de Consiliul Local al comunei Bucşani, al cărei primar era pesedist la acel moment. Cotidianul a arătat că singura cerere aprobată pentru trecerea în intravilan a unei suprafeţe de teren din apropierea comunei a fost cea a deputatului. Ulterior, deputatul Bădălău a vîndut cele 130 de ha cu 3 milioane de euro unui dezvoltator imobiliar. Cam aşa a făcut giurgiuveanul primele trei milioane de euro. Mulţumită ANI, Parchetul şi DIICOT vor arăta dacă această schemă de îmbogăţire rapidă este sau nu spălare de bani. Imobilă şi durere în DIICOTMai rămînem un pic pe partea imobiliară, căci mai există cîteva probleme la declararea averii fostului deputat. De exemplu, casa de 440 de mp pe care o are acesta în Ogrezeni (judeţul Giurgiu) a fost declarată ca fiind moştenită, cînd de fapt ea a fost cumpărată. De asmenea, palatul de 860 de mp din Bolintin a fost menţionat ca fiind cumpărat, dar, de fapt, el a fost construit. Restul sînt mărunţişuri. De altfel, cînd faci trei milioane de euro la o singură tranzacţie imobiliară e de înţeles că te apuci să treci în declaraţia de avere că ai obţinut venituri de consilier judeţean în 2004 cînd tu ai fost consilier în 2001. Cam la fel a procedat fostul parlamentar şi cu salariul de la Camera Deputaţilor, pe care l-a declarat în fiecare an prin aproximare, reuşind să greşească întotdeauna cu cîteva zeci de milioane de lei vechi. Şi dacă tot a bulibăşit declararea veniturilor şi imobilelor, Nicolae Bădălau nu putea să-şi dezamăgească fanii atunci cînd şi-a numărat banii din conturi. Astfel, el a uitat să menţioneze în declaraţiile de avere din perioada 2004 – 2008 conturile deschise la Raiffeisen Bank şi Unicredit - Ţiriac şi a declarat eronat sumele pe care le deţinea în alte două conturi.
vineri, 16 octombrie 2009
Iohannis, încă un dosar la DNA
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Sasul Iohannis are nişte probleme cu justiţia pe care a uitat să şi le rezolve înainte de a începe să viseze la fotoliul demsiului Boc. Una din ele ar fi că are un dosar la DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) în care este învinuit de abuz în serviciu contra intereselor publice, de înşelăciune şi delapidare. Şi toate astea pentru că şi-a însuşit nişte case sau a ajutat terţe persoane să devină proprietari de case în centru vechi al Sibiului.
Nu e vorba, deci, de celălalt dosar la DNA, în care s-ar fi întîmplat chestiuni similare cu nişte terenuri. Aici, e vorba de vreo cinci case.
Dosarul a plecat de la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) la DNA. Şi asta întrucît din actele de urmărire penală a rezultat săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, alin. 1, 2, 3 şi 5 din C.p. (Codul penal), art. 248 C.p. şi art. 248, alin. 1 C.p. Bleah, urît mai sună.
Articolele şi alineatele enumerate vorbesc, culmea, despre funcţionarul public, în cazul nostru propunerea penelisto-pesedistă de premier, Klaus Iohannis, care produce pagube în patrimoniul instituţiei pe care o conduce, induce în eroare, minte, înşeală, delapidează. Iar ultimul articol citat este ameninţător de-a dreptul. Astfel: “Delapidarea - Însuşirea, folosirea sau traficarea, de către un funcţionar, în interesul său ori pentru altul, de bani, valori sau alte bunuri pe care le gestionează sau le administrează, se pedepsesc cu închisoare de la unu la 15 ani. În cazul în care delapidarea a avut consecinţe deosebit de grave, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea unor drepturi.” Inclusiv a dreptului de a ajunge premier de ţară. Fie ea şi România. Dar poate omul candidează la preşedinţie şi scapă, cum s-a întîmplat şi cu actualul preşedinte.
Catavencu.ro
15 Oct 2009
Biroul de Investigatii
Sasul Iohannis are nişte probleme cu justiţia pe care a uitat să şi le rezolve înainte de a începe să viseze la fotoliul demsiului Boc. Una din ele ar fi că are un dosar la DNA (Direcţia Naţională Anticorupţie) în care este învinuit de abuz în serviciu contra intereselor publice, de înşelăciune şi delapidare. Şi toate astea pentru că şi-a însuşit nişte case sau a ajutat terţe persoane să devină proprietari de case în centru vechi al Sibiului.
Nu e vorba, deci, de celălalt dosar la DNA, în care s-ar fi întîmplat chestiuni similare cu nişte terenuri. Aici, e vorba de vreo cinci case.
Dosarul a plecat de la Parchetul de pe lîngă ÎCCJ (Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie) la DNA. Şi asta întrucît din actele de urmărire penală a rezultat săvîrşirea infracţiunilor prevăzute de art. 215, alin. 1, 2, 3 şi 5 din C.p. (Codul penal), art. 248 C.p. şi art. 248, alin. 1 C.p. Bleah, urît mai sună.
Altă minune Băsescu: Jafo a redevenit RAFO
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Oct 2009 Adina Stancu
Disponibilitatea Executivului de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru RAFO Oneşti a venit peste noapte, după ce preşedintele Traian Băsescu, acelaşi care spunea despre rafinărie că ar trebui să se numească „Jafo“, a făcut o vizită de campanie la acest obiectiv de strategie naţională. RAFO ar putea redeveni o companie de stat, mai afirma recent şi secretarul de stat Tudor Şerban, PDL-ist de frunte în Ministerul Economiei.
Traian Băsescu a avut întotdeauna o aplecare către subiectul „privatizări“ şi efectele acestora. Pe unele le-a văzut negre, pe altele le-a albit pe parcurs, în funcţie de interesul politic sau de adversari.
Şeful statului spunea, în 30 septembrie, că „se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat“. În urmă cu cinci ani, acelaşi Băsescu propunea: „De acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti“. În timpul mandatului lui Băsescu la Cotroceni, rafinăria a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 de milioane de euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008, an în care activitatea a fost oprită.
În toată această perioadă, RAFO a fost aprovizionată cu energie de la Green Energy, firmă despre care presa a semnalat că a aparţinut fiului primarului PDL de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Boc dă cu banii şi-n RAFO, şi-n Oltchim-Arpechim
Conducerea rafinăriei afirmă că garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (NewCo), „care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petrochemical Holding pentru activele RAFO“, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Petrochemical Holding este un concern controlat de omul de afaceri Iakov Goldovskiy, rus de origine ucraineană.
Între noua companie şi RAFO SA se urmăreşte crearea unui joint venture, prin care firma nouă ar moderniza tehnologic rafinăria şi s-ar ocupa de operarea acesteia, în timp ce vechea societate ar pune la dispoziţie activele. Pentru realizarea proiectului, NewCo a solicitat sprijinul statului, care a plusat cu 66 de milioane euro faţă de cele 264 de milioane de euro cerute. În fapt, banii ar fi suportul pentru contractul pe termen lung care urmează a fi realizat între Oltchim şi RAFO, după ce Oltchim va prelua petrochimia de la Arpechim. În iulie 2009, premierul Emil Boc a fost de două ori la Oltchim, societate unde statul, prin Ministerul Economiei, deţine 54% din acţiuni. Imediat, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor de 134 de milioane de euro ale combinatului faţă de AVAS.
În două dintre dosarele RAFO Oneşti, aflate la instanţă din 2005 şi 2006, judecătorii s-au mişcat cu viteza melcului. În aceste dosare existau sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi ale inculpaţilor care acopereau prejudiciul de peste 3.000 de miliarde de lei vechi adus rafinăriei ca parte vătămată. Dacă acest prejudiciu ar fi fost recuperat, statul nu mai avea de ce să pompeze acum în RAFO, pentru ca ea să fie scoasă din statutul de societate aflată în reorganizare.
Petrom, o ghiulea atârnată de gâtul lui Năstase
De-a lungul timpului, reacţiile preşedintelui Traian Băsescu faţă de anumite companii privatizate au fost dintre cele mai neaşteptate, în funcţie de impactul de imagine pe care îl conferă subiectul şi de posibilitatea de a ataca adversari politici.
Referindu-se la Petrom, şeful statului a spus că aceasta a avut parte, din partea guvernului Năstase, de cea mai proastă variantă de privatizare. „Dânsul, cu cunoştinţele din economie, a privatizat Romtelecomul şi Flota“, a replicat fostul premier Adrian Năstase. Guvernul a aprobat, în 2008, continuarea privatizării Romtelecom, prin listare la bursă. Cuvintele preşedintelui au sunat ca un ordin atunci când acesta a declarat că privatizările pe bursă „sunt cele mai transparente“ şi ar trebui ca acest sistem să se generalizeze. Experţii au susţinut contrariul în condiţiile în care companii precum Romtelecom au un brand care trebuie dezvoltat pentru a atrage cumpărători.
Cât despre dosarul „Flota“, acesta este blocat la DNA, unde a fost suspendat de imunitatea prezidenţială a lui Traian Băsescu. Tot la DNA se află şi dosarul privatizării Petrom, unde a fost conexată şi ultima plângere făcută împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu de către unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii la finele lunii septembrie 2009.
Războiul cu Voiculescu, prin axa ALRO Slatina şi DNA
Jocurile declarative sau cele din spatele uşilor închise între Cotroceni şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu au dat naştere dosarului „Trădării“, în urma căruia a picat capul ministrului Economiei, Codruţ Şereş, din echipa lui Dan Voiculescu.
Bătălia cu Partidul Conservator a continuat, în 2007, pe tema ALRO Slatina, când Voiculescu l-a acuzat pe şeful statului că ar fi făcut trafic de influenţă de lângă Şereş în favoarea acestei societăţi, când i-a transmis acestuia memoriul societăţii care se plângea de dificultăţi pe piaţa energetică, cu adnotarea de a analiza şi a lua măsuri, după care i-ar fi spus telefonic: „Vă trimit un document. Aveţi grijă de el!“.
Scandalul a rămas în coadă de peşte. La DNA exista doar dosarul privatizării celor două societăţi, în care există OK-ul lui Băsescu, dat în urmă cu o lună, pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În acest caz, care se află la DNA, procurorii au indicii că Muşetescu ar fi stabilit cu intenţie o valoare mult diminuată faţă de cea comercială reală a bunurilor celor două societăţi la care statul era acţionar.
La Parchetul Înaltei Curţi, unde exista dosarul ALRO, în vara anului 2007 a fost audiat Theodor Stolojan. Despre acesta, fostul preşedinte Emil Constantinescu declara atunci că este unul dintre reprezentanţii grupurilor de interese din spatele lui Traian Băsescu. „Grupuri de interese susţinute de acesta şi instrumentate, în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice, de domnul Stolojan, care este trimisul marcant al unui grup de interese“, a spus Constantinescu. Stolojan a dat explicaţii cu privire la contractele încheiate preferenţial de grupul rusesc MARCO pentru ALRO Slatina. După cum se poate lesne observa, la actualul RAFO metamorfozat după jaf şi refăcut în imaginea lui Băsescu, şi la ALRO există un numitor comun: parteneriatul cu oameni de afaceri ruşi!
La finele anului trecut, probabil ca un revers al „medaliei“, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, în dosarul legat de o altă privatizare: Institutul de Cercetări Alimentare.
Garanţia a fost aprobată, dar e încă nefuncţională
Aprobarea Guvernului a fost dată în şedinţa acestuia din 30 septembrie sub forma unui memorandum aprobat prin hotărâre de guvern. „Acesta a fost în analiza Ministerului Finanţelor, celui al Economiei şi a comisiei interministeriale. Acum acesta este la Finanţe, care îl vor trimite probabil la începutul săptămânii viitoare, împreună cu tot dosarul care arată îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene. Termenul de analiză este de 30 de zile. De aceea garanţia dată prin Eximbank va fi disponibilă în lunile ianuarie-februarie“, a spus joi Ion Marian, lider de sindicat de la RAFO. Garanţia statului este pentru suma de 330 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi realizarea unui lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Potrivit premierului Boc, măsura va duce la salvarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă.
(Doru Cireaşă)
Cotidianul.ro
15 Oct 2009 Adina Stancu
Disponibilitatea Executivului de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru RAFO Oneşti a venit peste noapte, după ce preşedintele Traian Băsescu, acelaşi care spunea despre rafinărie că ar trebui să se numească „Jafo“, a făcut o vizită de campanie la acest obiectiv de strategie naţională. RAFO ar putea redeveni o companie de stat, mai afirma recent şi secretarul de stat Tudor Şerban, PDL-ist de frunte în Ministerul Economiei.
Traian Băsescu a avut întotdeauna o aplecare către subiectul „privatizări“ şi efectele acestora. Pe unele le-a văzut negre, pe altele le-a albit pe parcurs, în funcţie de interesul politic sau de adversari.
Şeful statului spunea, în 30 septembrie, că „se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat“. În urmă cu cinci ani, acelaşi Băsescu propunea: „De acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti“. În timpul mandatului lui Băsescu la Cotroceni, rafinăria a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 de milioane de euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008, an în care activitatea a fost oprită.
În toată această perioadă, RAFO a fost aprovizionată cu energie de la Green Energy, firmă despre care presa a semnalat că a aparţinut fiului primarului PDL de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Boc dă cu banii şi-n RAFO, şi-n Oltchim-Arpechim
Conducerea rafinăriei afirmă că garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (NewCo), „care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petrochemical Holding pentru activele RAFO“, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Petrochemical Holding este un concern controlat de omul de afaceri Iakov Goldovskiy, rus de origine ucraineană.
Între noua companie şi RAFO SA se urmăreşte crearea unui joint venture, prin care firma nouă ar moderniza tehnologic rafinăria şi s-ar ocupa de operarea acesteia, în timp ce vechea societate ar pune la dispoziţie activele. Pentru realizarea proiectului, NewCo a solicitat sprijinul statului, care a plusat cu 66 de milioane euro faţă de cele 264 de milioane de euro cerute. În fapt, banii ar fi suportul pentru contractul pe termen lung care urmează a fi realizat între Oltchim şi RAFO, după ce Oltchim va prelua petrochimia de la Arpechim. În iulie 2009, premierul Emil Boc a fost de două ori la Oltchim, societate unde statul, prin Ministerul Economiei, deţine 54% din acţiuni. Imediat, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor de 134 de milioane de euro ale combinatului faţă de AVAS.
În două dintre dosarele RAFO Oneşti, aflate la instanţă din 2005 şi 2006, judecătorii s-au mişcat cu viteza melcului. În aceste dosare existau sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi ale inculpaţilor care acopereau prejudiciul de peste 3.000 de miliarde de lei vechi adus rafinăriei ca parte vătămată. Dacă acest prejudiciu ar fi fost recuperat, statul nu mai avea de ce să pompeze acum în RAFO, pentru ca ea să fie scoasă din statutul de societate aflată în reorganizare.
Petrom, o ghiulea atârnată de gâtul lui Năstase
De-a lungul timpului, reacţiile preşedintelui Traian Băsescu faţă de anumite companii privatizate au fost dintre cele mai neaşteptate, în funcţie de impactul de imagine pe care îl conferă subiectul şi de posibilitatea de a ataca adversari politici.
Referindu-se la Petrom, şeful statului a spus că aceasta a avut parte, din partea guvernului Năstase, de cea mai proastă variantă de privatizare. „Dânsul, cu cunoştinţele din economie, a privatizat Romtelecomul şi Flota“, a replicat fostul premier Adrian Năstase. Guvernul a aprobat, în 2008, continuarea privatizării Romtelecom, prin listare la bursă. Cuvintele preşedintelui au sunat ca un ordin atunci când acesta a declarat că privatizările pe bursă „sunt cele mai transparente“ şi ar trebui ca acest sistem să se generalizeze. Experţii au susţinut contrariul în condiţiile în care companii precum Romtelecom au un brand care trebuie dezvoltat pentru a atrage cumpărători.
Cât despre dosarul „Flota“, acesta este blocat la DNA, unde a fost suspendat de imunitatea prezidenţială a lui Traian Băsescu. Tot la DNA se află şi dosarul privatizării Petrom, unde a fost conexată şi ultima plângere făcută împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu de către unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii la finele lunii septembrie 2009.
Războiul cu Voiculescu, prin axa ALRO Slatina şi DNA
Jocurile declarative sau cele din spatele uşilor închise între Cotroceni şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu au dat naştere dosarului „Trădării“, în urma căruia a picat capul ministrului Economiei, Codruţ Şereş, din echipa lui Dan Voiculescu.
Bătălia cu Partidul Conservator a continuat, în 2007, pe tema ALRO Slatina, când Voiculescu l-a acuzat pe şeful statului că ar fi făcut trafic de influenţă de lângă Şereş în favoarea acestei societăţi, când i-a transmis acestuia memoriul societăţii care se plângea de dificultăţi pe piaţa energetică, cu adnotarea de a analiza şi a lua măsuri, după care i-ar fi spus telefonic: „Vă trimit un document. Aveţi grijă de el!“.
Scandalul a rămas în coadă de peşte. La DNA exista doar dosarul privatizării celor două societăţi, în care există OK-ul lui Băsescu, dat în urmă cu o lună, pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În acest caz, care se află la DNA, procurorii au indicii că Muşetescu ar fi stabilit cu intenţie o valoare mult diminuată faţă de cea comercială reală a bunurilor celor două societăţi la care statul era acţionar.
La Parchetul Înaltei Curţi, unde exista dosarul ALRO, în vara anului 2007 a fost audiat Theodor Stolojan. Despre acesta, fostul preşedinte Emil Constantinescu declara atunci că este unul dintre reprezentanţii grupurilor de interese din spatele lui Traian Băsescu. „Grupuri de interese susţinute de acesta şi instrumentate, în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice, de domnul Stolojan, care este trimisul marcant al unui grup de interese“, a spus Constantinescu. Stolojan a dat explicaţii cu privire la contractele încheiate preferenţial de grupul rusesc MARCO pentru ALRO Slatina. După cum se poate lesne observa, la actualul RAFO metamorfozat după jaf şi refăcut în imaginea lui Băsescu, şi la ALRO există un numitor comun: parteneriatul cu oameni de afaceri ruşi!
La finele anului trecut, probabil ca un revers al „medaliei“, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, în dosarul legat de o altă privatizare: Institutul de Cercetări Alimentare.
Garanţia a fost aprobată, dar e încă nefuncţională
Aprobarea Guvernului a fost dată în şedinţa acestuia din 30 septembrie sub forma unui memorandum aprobat prin hotărâre de guvern. „Acesta a fost în analiza Ministerului Finanţelor, celui al Economiei şi a comisiei interministeriale. Acum acesta este la Finanţe, care îl vor trimite probabil la începutul săptămânii viitoare, împreună cu tot dosarul care arată îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene. Termenul de analiză este de 30 de zile. De aceea garanţia dată prin Eximbank va fi disponibilă în lunile ianuarie-februarie“, a spus joi Ion Marian, lider de sindicat de la RAFO. Garanţia statului este pentru suma de 330 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi realizarea unui lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Potrivit premierului Boc, măsura va duce la salvarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă.
(Doru Cireaşă)
Abonați-vă la:
Postări (Atom)