Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
15 Oct 2009 Biroul de Investigatii
Atenţie, cad parlamentari! Astăzi este vorba despre Nicolae Bădălău, deputat PSD de Giurgiu în perioada 2004 - 2008 şi fost şef al organizaţiei Giurgiu a partidului pînă anul trecut. Agenţia Naţională de Integritate a depus la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) o sesizare pe numele lui Bădălău pentru spălare de bani şi fals în declaraţii.
Bani mai spălaţi şi mai curaţiÎncepem cu partea cea mai distractivă şi anume spălarea de bani. În 2001, după ce a fost numit subprefect, Bădălău şi soţia sa au cedat acţiunile pe care le deţineau la societatea NBG SRL unei persoane fizice.
Firma era a lor, iar persoana fizică era fina lor. Cîţiva ani mai tîrziu, adică în perioada 2003 – 2004, NBG SRL a cumpărat de la mai multe persoane o suprafaţă de 130 de ha de teren arabil, situat în extravilanul comunei Bucşani din judeţul Giurgiu. Sutele astea de ha au fost primite de aceşti oameni în 2002, în baza legii 18/1991 privind reconstituirea dreptului la proprietate. Desigur, este doar o coincidenţă absolut fericită faptul că fix în aceeaşi perioadă Bădălău a fost subprefect de Giurgiu. Potrivit legii 18/1991, Prefectua este cea care emite ordinele de împroprietărire. În 2006, Rodica Bădălău, soţia, a cumpărat de la NBG cele 130 de ha de teren cu numai 45.000 de RON. No, ce tre' să faci cînd ai ditamai terenul pe care însă nu poţi construi nimic pentru că nu e intravilan? Corect, faci un plan de urbanism zonal prin care îl treci în intravilan. Astfel îi creşte exponenţial valoarea şi-l poţi vinde mult mai uşor. Exact asta a făcut şi familia Bădălău. PUZ-ul le-a fost aprobat imediat de Consiliul Local al comunei Bucşani, al cărei primar era pesedist la acel moment. Cotidianul a arătat că singura cerere aprobată pentru trecerea în intravilan a unei suprafeţe de teren din apropierea comunei a fost cea a deputatului. Ulterior, deputatul Bădălău a vîndut cele 130 de ha cu 3 milioane de euro unui dezvoltator imobiliar. Cam aşa a făcut giurgiuveanul primele trei milioane de euro. Mulţumită ANI, Parchetul şi DIICOT vor arăta dacă această schemă de îmbogăţire rapidă este sau nu spălare de bani. Imobilă şi durere în DIICOTMai rămînem un pic pe partea imobiliară, căci mai există cîteva probleme la declararea averii fostului deputat. De exemplu, casa de 440 de mp pe care o are acesta în Ogrezeni (judeţul Giurgiu) a fost declarată ca fiind moştenită, cînd de fapt ea a fost cumpărată. De asmenea, palatul de 860 de mp din Bolintin a fost menţionat ca fiind cumpărat, dar, de fapt, el a fost construit. Restul sînt mărunţişuri. De altfel, cînd faci trei milioane de euro la o singură tranzacţie imobiliară e de înţeles că te apuci să treci în declaraţia de avere că ai obţinut venituri de consilier judeţean în 2004 cînd tu ai fost consilier în 2001. Cam la fel a procedat fostul parlamentar şi cu salariul de la Camera Deputaţilor, pe care l-a declarat în fiecare an prin aproximare, reuşind să greşească întotdeauna cu cîteva zeci de milioane de lei vechi. Şi dacă tot a bulibăşit declararea veniturilor şi imobilelor, Nicolae Bădălau nu putea să-şi dezamăgească fanii atunci cînd şi-a numărat banii din conturi. Astfel, el a uitat să menţioneze în declaraţiile de avere din perioada 2004 – 2008 conturile deschise la Raiffeisen Bank şi Unicredit - Ţiriac şi a declarat eronat sumele pe care le deţinea în alte două conturi.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu