Altă minune Băsescu: Jafo a redevenit RAFO

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
15 Oct 2009 Adina Stancu

Disponibilitatea Executivului de a acorda o garanţie de stat în valoare de 330 de milioane de euro pentru RAFO Oneşti a venit peste noapte, după ce preşedintele Traian Băsescu, acelaşi care spunea despre rafinărie că ar trebui să se numească „Jafo“, a făcut o vizită de campanie la acest obiectiv de strategie naţională. RAFO ar putea redeveni o companie de stat, mai afirma recent şi secretarul de stat Tudor Şerban, PDL-ist de frunte în Ministerul Economiei.
Traian Băsescu a avut întotdeauna o aplecare către subiectul „privatizări“ şi efectele acestora. Pe unele le-a văzut negre, pe altele le-a albit pe parcurs, în funcţie de interesul politic sau de adversari.
Şeful statului spunea, în 30 septembrie, că „se analizează acum garanţii de stat pentru RAFO Oneşti, care este într-un proces de modernizare după ce şi-a plătit toate obligaţiile istorice la stat“. În urmă cu cinci ani, acelaşi Băsescu propunea: „De acum înainte, RAFO Oneşti să se numească JAFO Oneşti“. În timpul mandatului lui Băsescu la Cotroceni, rafinăria a înregistrat pierderi cumulate de peste 130 de milioane de euro, iar cifra sa de afaceri a scăzut de la peste o jumătate de miliard de euro în 2004 la 104,8 milioane de euro în 2008, an în care activitatea a fost oprită.
În toată această perioadă, RAFO a fost aprovizionată cu energie de la Green Energy, firmă despre care presa a semnalat că a aparţinut fiului primarului PDL de Piatra Neamţ, Gheorghe Ştefan.
Boc dă cu banii şi-n RAFO, şi-n Oltchim-Arpechim

Conducerea rafinăriei afirmă că garanţia este necesară pentru înfiinţarea unei noi companii (NewCo), „care va avea ca obiectiv implementarea planului de dezvoltare conceput de Petrochemical Holding pentru activele RAFO“, respectiv transformarea într-un complex petrochimic. Petrochemical Holding este un concern controlat de omul de afaceri Iakov Goldovskiy, rus de origine ucraineană.
Între noua companie şi RAFO SA se urmăreşte crearea unui joint venture, prin care firma nouă ar moderniza tehnologic rafinăria şi s-ar ocupa de operarea acesteia, în timp ce vechea societate ar pune la dispoziţie activele. Pentru realizarea proiectului, NewCo a solicitat sprijinul statului, care a plusat cu 66 de milioane euro faţă de cele 264 de milioane de euro cerute. În fapt, banii ar fi suportul pentru contractul pe termen lung care urmează a fi realizat între Oltchim şi RAFO, după ce Oltchim va prelua petrochimia de la Arpechim. În iulie 2009, premierul Emil Boc a fost de două ori la Oltchim, societate unde statul, prin Ministerul Economiei, deţine 54% din acţiuni. Imediat, Executivul a decis conversia în acţiuni a datoriilor de 134 de milioane de euro ale combinatului faţă de AVAS.
În două dintre dosarele RAFO Oneşti, aflate la instanţă din 2005 şi 2006, judecătorii s-au mişcat cu viteza melcului. În aceste dosare existau sechestre asigurătorii pe bunuri şi conturi ale inculpaţilor care acopereau prejudiciul de peste 3.000 de miliarde de lei vechi adus rafinăriei ca parte vătămată. Dacă acest prejudiciu ar fi fost recuperat, statul nu mai avea de ce să pompeze acum în RAFO, pentru ca ea să fie scoasă din statutul de societate aflată în reorganizare.
Petrom, o ghiulea atârnată de gâtul lui Năstase
De-a lungul timpului, reacţiile preşedintelui Traian Băsescu faţă de anumite companii privatizate au fost dintre cele mai neaşteptate, în funcţie de impactul de imagine pe care îl conferă subiectul şi de posibilitatea de a ataca adversari politici.

Referindu-se la Petrom, şeful statului a spus că aceasta a avut parte, din partea guvernului Năstase, de cea mai proastă variantă de privatizare. „Dânsul, cu cunoştinţele din economie, a privatizat Romtelecomul şi Flota“, a replicat fostul premier Adrian Năstase. Guvernul a aprobat, în 2008, continuarea privatizării Romtelecom, prin listare la bursă. Cuvintele preşedintelui au sunat ca un ordin atunci când acesta a declarat că privatizările pe bursă „sunt cele mai transparente“ şi ar trebui ca acest sistem să se generalizeze. Experţii au susţinut contrariul în condiţiile în care companii precum Romtelecom au un brand care trebuie dezvoltat pentru a atrage cumpărători.
Cât despre dosarul „Flota“, acesta este blocat la DNA, unde a fost suspendat de imunitatea prezidenţială a lui Traian Băsescu. Tot la DNA se află şi dosarul privatizării Petrom, unde a fost conexată şi ultima plângere făcută împotriva lui Adrian Năstase şi Dan Ioan Popescu de către unul dintre acţionarii minoritari ai societăţii la finele lunii septembrie 2009.
Războiul cu Voiculescu, prin axa ALRO Slatina şi DNA
Jocurile declarative sau cele din spatele uşilor închise între Cotroceni şi Guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu au dat naştere dosarului „Trădării“, în urma căruia a picat capul ministrului Economiei, Codruţ Şereş, din echipa lui Dan Voiculescu.
Bătălia cu Partidul Conservator a continuat, în 2007, pe tema ALRO Slatina, când Voiculescu l-a acuzat pe şeful statului că ar fi făcut trafic de influenţă de lângă Şereş în favoarea acestei societăţi, când i-a transmis acestuia memoriul societăţii care se plângea de dificultăţi pe piaţa energetică, cu adnotarea de a analiza şi a lua măsuri, după care i-ar fi spus telefonic: „Vă trimit un document. Aveţi grijă de el!“.

Scandalul a rămas în coadă de peşte. La DNA exista doar dosarul privatizării celor două societăţi, în care există OK-ul lui Băsescu, dat în urmă cu o lună, pentru începerea urmăririi penale a fostului ministru al APAPS, Ovidiu Muşetescu. În acest caz, care se află la DNA, procurorii au indicii că Muşetescu ar fi stabilit cu intenţie o valoare mult diminuată faţă de cea comercială reală a bunurilor celor două societăţi la care statul era acţionar.


La Parchetul Înaltei Curţi, unde exista dosarul ALRO, în vara anului 2007 a fost audiat Theodor Stolojan. Despre acesta, fostul preşedinte Emil Constantinescu declara atunci că este unul dintre reprezentanţii grupurilor de interese din spatele lui Traian Băsescu. „Grupuri de interese susţinute de acesta şi instrumentate, în calitate de consilier prezidenţial pe probleme economice, de domnul Stolojan, care este trimisul marcant al unui grup de interese“, a spus Constantinescu. Stolojan a dat explicaţii cu privire la contractele încheiate preferenţial de grupul rusesc MARCO pentru ALRO Slatina. După cum se poate lesne observa, la actualul RAFO metamorfozat după jaf şi refăcut în imaginea lui Băsescu, şi la ALRO există un numitor comun: parteneriatul cu oameni de afaceri ruşi!
La finele anului trecut, probabil ca un revers al „medaliei“, DNA l-a trimis în judecată pe Dan Voiculescu, alături de alte 12 persoane, în dosarul legat de o altă privatizare: Institutul de Cercetări Alimentare.
Garanţia a fost aprobată, dar e încă nefuncţională
Aprobarea Guvernului a fost dată în şedinţa acestuia din 30 septembrie sub forma unui memorandum aprobat prin hotărâre de guvern. „Acesta a fost în analiza Ministerului Finanţelor, celui al Economiei şi a comisiei interministeriale. Acum acesta este la Finanţe, care îl vor trimite probabil la începutul săptămânii viitoare, împreună cu tot dosarul care arată îndeplinirea cerinţelor Comisiei Europene. Termenul de analiză este de 30 de zile. De aceea garanţia dată prin Eximbank va fi disponibilă în lunile ianuarie-februarie“, a spus joi Ion Marian, lider de sindicat de la RAFO. Garanţia statului este pentru suma de 330 de milioane de euro. Banii vor fi folosiţi pentru investiţii şi realizarea unui lanţ petrochimic RAFO-Oltchim-Arpechim. Potrivit premierului Boc, măsura va duce la salvarea a 1.500-2.000 de locuri de muncă.
 
 (Doru Cireaşă)