de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Luni, 1 iulie 2013, 17:40 Economie | Companii
Regiile autonome si companiile de stat nu mai sunt obligate sa deruleze proceduri de achizitii publice. Practic, vor putea incheia contracte fara a fi obligate sa organizeze licitatii conform OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică. Parlamentul este cel care a luat aceasta decizie inca de pe 5 iunie, iar Legea a fost publicata pe 28 iunie in Monitorul Oficial, dupa promulgarea acesteia de catre presedintele Traian Basescu. Practic, noile reguli elimina complet transparenta in achizitiile publice si le face incontrolabile.
Istoricul noii Legi este foarte interesant.
In noiembrie 2012, Guvernul a aprobat OUG 77/2012 privind modificarea OUG 34/2006, introducand o prevedere potrivit careia printre autoritatile contractante se numara si "orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public".
In aprilie, Guvernul a aprobat o alta ordonanta prin care a scos operatorii de transport aerian din randul autoritatilor contractante. Au ramas celelalte companii, cu exceptia celor de transport aerian, precum Tarom. "La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă litera b1) a articolului 8 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 (...)se modifică, după cum urmează: b1) orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral sau majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit.a), sau de către un alt organism de drept public, cu excepţia operatorilor din transportul aerian", anunta in aprilie Guvernul.
Pana la aceasta modificare, litera b1 a articolului 8 cuprindea printre autoritatile contractante "orice regie autonomă sau companie naţională/societate comercială cu capital integral ori majoritar deţinut de o autoritate contractantă, astfel cum este definită la lit. a), sau de către un alt organism de drept public".
Ordonanta 77 din noiembrie care facea referire la toate companiile de stat a ajuns in Parlament unde a fost modificata, in sensul ca acea litera b1 a articolului 8 a fost abrogata. Deci, nu doar Tarom va fi exceptata de la obligatia de a atribui contracte prin licitatii publice.
Legea privind aprobarea OUG 77/2012 cu toate modificarile din Parlament a aparut in Monitorul Oficial din 28 iunie. Camera decizionala a fost Camera Deputatilor.
Este necesară eliminarea prevederilor întrucât încadrarea anumitor regii autonome/companii naționale/societăți comerciale care își desfășoară activitatea pe o piață concurențială în categoria autorităților contractante conduce implicit la aplicarea procedurilor de atribuire reglementate de OU 34/2006. Astfel, există riscul ca prin aplicarea prevederilor OU 34/2006 activitatea curentă a entității să fie blocată", se arata in raportul Comisiei pentru industrii si servicii din Camera deputatilor.
In aprilie, Tarom a fost scoasa de pe lista autoritatilor contractante in urma suspendarii de catre Consiliul National de Solutionare a Contestatiilor (CNSC) a licitatiei organizate de Tarom pentru asigurarea flotei, dupa o contestatie depusa de Astra, actualul asigurator.
Premierul Victor Ponta a spus atunci ca a ajuns sa dea ordonante de urgenta ca sa poata Tarom sa-si asigure aeronavele.
"Maine (n.red. 16 aprilie) adoptam in sedinta de Guvern o ordonanta de urgenta - am ajuns sa dau ordonanta de urgenta - ca sa scot Tarom de la procedura prevazuta de OG 34 (Ordonanta de Urgenta 34 din 19 aprilie 2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica-n.r.), pentru ca Tarom, asa cum face in fiecare an, trebuie sa isi asigure aeronavele, ca sa poata sa zboare cu ele. Au facut procedura, au vrut sa semneze contractul cu o firma, nu stiu care, dupa care o alta firma, evident Astra a domnului Adamescu sau cum il cheama, s-a dus la smecherii de la CNSC care au spus "Nu, domne', se suspenda pana nu castiga Astra". Si ne trezim saptamana viitoare ca aeronavele Tarom trebuie sa stea la sol si nu mai zboara", a spus Ponta la B1 TV.
"Si atunci eu vin printr-o ordonanta de urgenta, pentru ca afacerile celor de la CNSC nu pot fi tulburate de nimeni, ca sar Bruxellesul si HotNews, si trebuie sa dau OUG ca Tarom sa functioneze", a adaugat el.
"Pana la urma chiar cred ca o sa schimb legislatia, or sa tipe, or sa se lege la Comisia Europeana de poarta, dar sunt noua luni de cand stau dupa domnii astia, smecherii astia pusi de PDL, care pana nu castiga cine vor ei nu dau drumul", a mai spus Ponta.
joi, 18 iulie 2013
FOTOGALERIE Primaria Capitalei a demolat inca o cladire monument istoric sambata noaptea. De acesta data a fost pusa la pamant o cladire de peste 100 de ani din zona Garii de Nord
Romania trebuie salvata!
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Duminică, 14 iulie 2013, 11:37 Actualitate | Administratie Locala
Primaria Capitalei continua trendul demolarilor de weekend initiat de rechinii imobiliari. Sambata noapte, municipalitatea a demolat o cladire monument istoric din Piata Haralambie Botescu nr. 18 (zona Garii de Nord), asta dupa ce in aceasta primavara a demolat tot pe furis Hala Matache, un alt monument istoric. Casa din Piata Haralambie Botescu nr.18 a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea in stil eclectic si avea elemente decorative de influenta orientala. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrarile la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus.
Demolarea a inceput in jurul orei sase seara si s-a terminat spre miezul noptii. Molozul a fost transportat la un depozit de pe soseaua de Centura, in zona Bragadiru - Domnesti. Cladirea facea parte din monumentul istoric de tip ansamblu "Calea Grivitei", deci era si ea monument istoric conform Planului Urbanistic Zonal al Zonei Protejate Calea Grivitei. Demolarea s-a facut fara panou de santier, acesta fiind obligatoriu prin lege, deci nu se stie daca Primaria Capitalei a avut sau nu autorizatie de demolare. Potrivit ong-istilor aflati la fata locului, spre terminarea demolarii, un echipaj al Sectiei 3 Politie a ajuns la fata locului, solicitat telefonic, si a constatat existenta unei autorizatii.
Asociatia Salvati Bucurestiul sustine ca nu era necesara demolarea intregii case pentru construirea bulevardului. "Doar un sfert din aceasta cladire afecteaza conturul strazii. In Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea 132/2013 se prevedea pastrarea a trei sferturi din cladire. Cu toate acestea, cladirea este demolata in totalitate. Este o noua demolare a Primariei Municipiului Bucuresti in week-end, cand institutiile de control nu functioneaza", sustine Asociatia Salvati Bucurestiul.
Cladirea din Piata Haralambie Botescu nr. 18 apartinea Primariei Capitalei, ea fiind expropriata in 2011 pentru construirea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Dupa ce a trecut in patrimoniul municipalitatii, a fost lasata la mana hotilor de fier vechi, fiind vandalizata si devenind un focar de infectie.
Primaria Capitalei a inceput pe 25 martie, in jurul orei zece seara, demontarea Halei Matache, monument istoric. Actiunea a avut loc la cateva ore distanta dupa ce tot Primaria Capitalei ii intreba pe cetateni si pe ONG-isti ce parere au de "demontarea" acesteia si mutarea pe alt amplasament, dezbatere la care nimeni de la Primarie nu a pomenit nimic despre ce avea sa se intample cu cateva ore mai tarziu. Asociatia Salvati Bucurestiul sustine ca a fost demolata ilegal deoarece la documentatia aferenta autorizatiei de demolare trebuia sa existe si un aviz de la Primaria sectorului 1, aviz care nu a fost dat. Totodata, Primaria Capitalei a promis ca va reconstrui Hala, insa pana acum nu s-a facut nimic in acest sens.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat la jumatatea lunii iunie ca lucrarile la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, segmentul dintre Piata Victoriei pana la Vasile Parvan, se vor finaliza pana la sfarsitul lunii iulie. "Sper ca in cel mai scurt timp sa reusim sa redam circulatiei un nou bulevard, adevarata coloana vertebrala a circulatiei din Centrul Bucurestiului, ce va functiona ca alternativa pentru Calea Victoriei si ruta b-dul Lascar Catargiu, b-dul Magheru si b-dul Dimitrie Cantemir. In acest moment, se lucreaza la ultimul tronson al primei etape a bulevardului care leaga Piata Victoriei de str. Vasile Parvan. Acum sunt aproape finalizate lucrarile la retelele edilitare si se mai lucreaza la carosabil si la calea de rulare a tramvaiului" , a declarat la vremea respectiva primarul general.
Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd. Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesirea din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape:
- Piata Victoriei - Vasile Parvan;
- Vasile Parvan - Piata George Cosbuc;
- Piata George Cosbuc- Gara Progresul;
Per total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 2006-2007 - 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans.
Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20% din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012.
de Catiusa Ivanov HotNews.ro
Duminică, 14 iulie 2013, 11:37 Actualitate | Administratie Locala
Primaria Capitalei continua trendul demolarilor de weekend initiat de rechinii imobiliari. Sambata noapte, municipalitatea a demolat o cladire monument istoric din Piata Haralambie Botescu nr. 18 (zona Garii de Nord), asta dupa ce in aceasta primavara a demolat tot pe furis Hala Matache, un alt monument istoric. Casa din Piata Haralambie Botescu nr.18 a fost construita la sfarsitul secolului al XIX-lea in stil eclectic si avea elemente decorative de influenta orientala. Primaria a demolat-o pentru a continua lucrarile la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus.
Demolarea a inceput in jurul orei sase seara si s-a terminat spre miezul noptii. Molozul a fost transportat la un depozit de pe soseaua de Centura, in zona Bragadiru - Domnesti. Cladirea facea parte din monumentul istoric de tip ansamblu "Calea Grivitei", deci era si ea monument istoric conform Planului Urbanistic Zonal al Zonei Protejate Calea Grivitei. Demolarea s-a facut fara panou de santier, acesta fiind obligatoriu prin lege, deci nu se stie daca Primaria Capitalei a avut sau nu autorizatie de demolare. Potrivit ong-istilor aflati la fata locului, spre terminarea demolarii, un echipaj al Sectiei 3 Politie a ajuns la fata locului, solicitat telefonic, si a constatat existenta unei autorizatii.
Asociatia Salvati Bucurestiul sustine ca nu era necesara demolarea intregii case pentru construirea bulevardului. "Doar un sfert din aceasta cladire afecteaza conturul strazii. In Planul Urbanistic Zonal aprobat prin Hotararea 132/2013 se prevedea pastrarea a trei sferturi din cladire. Cu toate acestea, cladirea este demolata in totalitate. Este o noua demolare a Primariei Municipiului Bucuresti in week-end, cand institutiile de control nu functioneaza", sustine Asociatia Salvati Bucurestiul.
Cladirea din Piata Haralambie Botescu nr. 18 apartinea Primariei Capitalei, ea fiind expropriata in 2011 pentru construirea Diametralei Buzesti-Berzei-Uranus. Dupa ce a trecut in patrimoniul municipalitatii, a fost lasata la mana hotilor de fier vechi, fiind vandalizata si devenind un focar de infectie.
Primaria Capitalei a inceput pe 25 martie, in jurul orei zece seara, demontarea Halei Matache, monument istoric. Actiunea a avut loc la cateva ore distanta dupa ce tot Primaria Capitalei ii intreba pe cetateni si pe ONG-isti ce parere au de "demontarea" acesteia si mutarea pe alt amplasament, dezbatere la care nimeni de la Primarie nu a pomenit nimic despre ce avea sa se intample cu cateva ore mai tarziu. Asociatia Salvati Bucurestiul sustine ca a fost demolata ilegal deoarece la documentatia aferenta autorizatiei de demolare trebuia sa existe si un aviz de la Primaria sectorului 1, aviz care nu a fost dat. Totodata, Primaria Capitalei a promis ca va reconstrui Hala, insa pana acum nu s-a facut nimic in acest sens.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat la jumatatea lunii iunie ca lucrarile la Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus, segmentul dintre Piata Victoriei pana la Vasile Parvan, se vor finaliza pana la sfarsitul lunii iulie. "Sper ca in cel mai scurt timp sa reusim sa redam circulatiei un nou bulevard, adevarata coloana vertebrala a circulatiei din Centrul Bucurestiului, ce va functiona ca alternativa pentru Calea Victoriei si ruta b-dul Lascar Catargiu, b-dul Magheru si b-dul Dimitrie Cantemir. In acest moment, se lucreaza la ultimul tronson al primei etape a bulevardului care leaga Piata Victoriei de str. Vasile Parvan. Acum sunt aproape finalizate lucrarile la retelele edilitare si se mai lucreaza la carosabil si la calea de rulare a tramvaiului" , a declarat la vremea respectiva primarul general.
Diametrala Buzesti-Berzei-Uranus este unul dintre cele mai importante proiecte derulate de Primaria Capitalei. Drumul va face legatura intre Piata Victoriei si Gara Progresul, reprezentand o alternativa la Calea Victoriei si bd. Magheru pentru persoanele care doresc sa ajunga din Nordul Capitalei la iesirea din Bucuresti spre Giurgiu. Municipalitatea a impartit proiectul in trei etape:
- Piata Victoriei - Vasile Parvan;
- Vasile Parvan - Piata George Cosbuc;
- Piata George Cosbuc- Gara Progresul;
Per total, pentru toate cele trei etape Consiliul General a aprobat in perioada 2006-2007 - 365 milioane lei. Lucrarile la primul tronson al Diametralei au inceput in toamna anului 2010, costurile fiind estimate la 130 milioane lei. Constructor: firma Consitrans.
Pe 6 decembrie 2011, primarul General Sorin Oprescu a inaugurat portiunea cuprinsa intre Calea Plevnei si Bulevardul Stirbei Voda, circa 20% din primul tronson, promitand ca toata lucrarea va fi gata in martie 2012.
Lista celor 63 superfuncţionari pentru care statul toacă un milion de euro pe an. ”Inspectez digurile găurite de rozătoare şi raportez Guvernului”
Romania trebuie salvata!
Publicat la: 16.07.2013 21:30 Ultima actualizare: 16.07.2013 21:40
Au fost denumiţi funcţionari de lux şi la un moment dat erau 125. Către Uniunea Europeană, statul a raportat că ei sunt corpul de elită al administraţiei publice. În realitate, sunt 63 de bugetari, cu salarii de 3.000-4.500 de lei, care costă statul 1 milion de euro pe an. Înalţi funcţionari publici pe hârtie, în realitate este vorba de foşti prefecţi, subprefecţi sau secretari generali din ministere "retrogradaţi" la schimbarea puterii.
Inspectorii guvernamentali nu au trasate sarcini clare, ei declarându-se la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului (SGG). De exemplu, Ion Ghica, fost subprefect, acum inspector guvernamental, a declarat pentru gândul că în atribuţiile sale intră identificareea punctelor negre de pe şosele, dar şi a digurilor găurite de rozătoare.
În cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) sunt angajaţi 63 inspectori guvernamentali care fac parte din categoria înalţilor funcţonari publici.
Potrivit datelor oficiale, la SGG activau anul trecut 69 de astfel de superfuncţionari. La solicitarea gândul, SGG a precizat că în 2012 statul le-a plătit acestora salarii în valoare totală de 4,1 milioane lei. La această sumă se mai adaugă şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de transport sau decontări.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali lucrează în teritoriu. Unii chiar au şi câte un birou în cadrul prefecturilor. Potrivit declaraţiilor de avere depuse de aceştia, salariile pe care le primesc sunt între 3.000 şi 4.500 lei.
VEZI AICI LISTA SUPERFUNCŢIONARILOR
Ce face un inspector guvernamental
Cei 63 de inspectori guvernamentali au şi o asociaţie, denumită Colegiul Înalţilor Funcţionari Publici. Această asociaţie este condusă de către Ion Ghica, inspector guvernamental. El a fost până în 2009 subprefect de Neamţ.
Ion Ghica spune că el, în calitate de inspector guvernamental, inventariează punctele negre de pe şosele, adică locurile cu cele mai multe accidente, dar inspectează şi diguri găurite de rozătoare.
”Eu am atribuţii pe Ministerul Transporturilor, mai mult pe partea de propuneri legislative. Spre exemplu, fac propuneri pentru reducerea numărului de accidente cu până la 50% până în 2020. Facem un inventar al punctelor negre de pe şosele. Mai inspectez şi obiectivele de protecţie împotriva dezastrelor. Adică inspectez digurile. Sunt unele diguri cu probleme. Sunt multe diguri perforate de rozătoare. Inspectez digurile găurite de rozătoare şi apor raportez Guvernului ce am găsit”, a declarat Ion Ghica.
Şeful Colegiului Înalţilor Funcţionari Publici a mai precizat că la una din întâlnirile recente a participat şi ministrul Fordurilor Europene, Orlando Teodorovici, unde s-a discutat posibilitatea ca inspectorii guvernamentali să activeze şi în zona fondurilor europene.
"Întrebaţi la SGG ce fac eu. Nu am ce să vă spune"
Printre cei care ocupă funcţia de inspector guvernamental este şi Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PDL, în perioada 2004-2005. Înainte de a fi membru PDL acesta a activat şi în PSD.
Dobre a ocupat, de asemenea, funcţii de secretar general în mai multe ministere - Transporturi, Integrare şi Dezvoltare.
În mai 2012, Dobre a fost trecut din funcţia de secretar general al MT în cea de inspector guvernamental. Contactat de gândul, Gheorghe Dobre a precizat că a renunţat de ani buni la politică şi că a preferat să rămână în administraţiapublică. Întrebat ce face exact ca inspector guvernamental, Gheorghe Dobre a refuzat să spună care este activitatea sa. ”Sunt la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului. Întrebaţi acolo ce fac eu. Nu am ce să vă spune”, a declarat Gheorghe Dobre.
De unde au apărut inspectorii guvernamentali
Inspectorii guvernamentali au apărut în 2007, odată cu legislaţia privind înalţii funcţionari publici. Practic, în negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană una din cerinţe a fost crearea unui corp de funcţionari publici de elită. În 2006, funcţionarii publici au fost depolitizaţi, dar numai pe hârtie. Cel care a înfiinţat funcţia de inspector guvernamental este Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei la acea vreme.
Însă de la bun început în categoria înalţilor funcţionari publici au fost incluşi prefecţii, subprefecţii şi secretarii generali din ministere. Victor Paul Dobre a decis ca aceştia să nu fie doar înalţi funcţionari publici, ci inspectori guvernamentali.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti membri de partid care în mai mare sau mai mică măsură s-au profesionalizat. Tot în 2007 a intrat în vigoare şi legea privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.
Această lege a creat următorul fenomen: la schimbarea puterii politice şi la instalarea unui nou guvern, prefecţii şi subprefecţii sunt schimbaţi cu cei agreaţi de noua putere. Foştii prefecţi nu pot fi demişi şi eliminaţi din sistem. Astfel că dacă ei nu demisionează de bună voie sunt trecuţi în rândul înalţilor funcţionari publici şi făcuţi inspectori guvernamentali.
Boc a vrut să scape de inspectorii guvernamentali, Parlamentul s-a opus
În 2010, premierul Emil Boc a promovat un proiect de lege prin care funcţia de inspector guvernamental era desfiinţată. Proiectul prevedea că inspectorii guvernamentali erau trecuţi în rezervă, constituindu-se un corp de funcţionari în rezervă. Inspectorii guvernamentali urmau să fie salarizaţi numai dacă erau solicitaţi să ocupe o funcţie vacantată.
În 2010, Guvernul a cheltuit 5 milioane de lei cu aceşti funcţionari, fondurile pentru deplasări la domiciliu, sume forfetare, etc. fiind de 350.000 de lei, iar contribuţiile angajatorului de aproximativ 1 milion de lei. Proiectul lege al lui Boc a căzut însă în Parlament, unde a fost respins la vot. Astfel că avem şi în prezent un astfel de corp.
Publicat la: 16.07.2013 21:30 Ultima actualizare: 16.07.2013 21:40
Au fost denumiţi funcţionari de lux şi la un moment dat erau 125. Către Uniunea Europeană, statul a raportat că ei sunt corpul de elită al administraţiei publice. În realitate, sunt 63 de bugetari, cu salarii de 3.000-4.500 de lei, care costă statul 1 milion de euro pe an. Înalţi funcţionari publici pe hârtie, în realitate este vorba de foşti prefecţi, subprefecţi sau secretari generali din ministere "retrogradaţi" la schimbarea puterii.
Inspectorii guvernamentali nu au trasate sarcini clare, ei declarându-se la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului (SGG). De exemplu, Ion Ghica, fost subprefect, acum inspector guvernamental, a declarat pentru gândul că în atribuţiile sale intră identificareea punctelor negre de pe şosele, dar şi a digurilor găurite de rozătoare.
În cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) sunt angajaţi 63 inspectori guvernamentali care fac parte din categoria înalţilor funcţonari publici.
Potrivit datelor oficiale, la SGG activau anul trecut 69 de astfel de superfuncţionari. La solicitarea gândul, SGG a precizat că în 2012 statul le-a plătit acestora salarii în valoare totală de 4,1 milioane lei. La această sumă se mai adaugă şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de transport sau decontări.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali lucrează în teritoriu. Unii chiar au şi câte un birou în cadrul prefecturilor. Potrivit declaraţiilor de avere depuse de aceştia, salariile pe care le primesc sunt între 3.000 şi 4.500 lei.
VEZI AICI LISTA SUPERFUNCŢIONARILOR
Ce face un inspector guvernamental
Cei 63 de inspectori guvernamentali au şi o asociaţie, denumită Colegiul Înalţilor Funcţionari Publici. Această asociaţie este condusă de către Ion Ghica, inspector guvernamental. El a fost până în 2009 subprefect de Neamţ.
Ion Ghica spune că el, în calitate de inspector guvernamental, inventariează punctele negre de pe şosele, adică locurile cu cele mai multe accidente, dar inspectează şi diguri găurite de rozătoare.
”Eu am atribuţii pe Ministerul Transporturilor, mai mult pe partea de propuneri legislative. Spre exemplu, fac propuneri pentru reducerea numărului de accidente cu până la 50% până în 2020. Facem un inventar al punctelor negre de pe şosele. Mai inspectez şi obiectivele de protecţie împotriva dezastrelor. Adică inspectez digurile. Sunt unele diguri cu probleme. Sunt multe diguri perforate de rozătoare. Inspectez digurile găurite de rozătoare şi apor raportez Guvernului ce am găsit”, a declarat Ion Ghica.
Şeful Colegiului Înalţilor Funcţionari Publici a mai precizat că la una din întâlnirile recente a participat şi ministrul Fordurilor Europene, Orlando Teodorovici, unde s-a discutat posibilitatea ca inspectorii guvernamentali să activeze şi în zona fondurilor europene.
"Întrebaţi la SGG ce fac eu. Nu am ce să vă spune"
Printre cei care ocupă funcţia de inspector guvernamental este şi Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PDL, în perioada 2004-2005. Înainte de a fi membru PDL acesta a activat şi în PSD.
Dobre a ocupat, de asemenea, funcţii de secretar general în mai multe ministere - Transporturi, Integrare şi Dezvoltare.
În mai 2012, Dobre a fost trecut din funcţia de secretar general al MT în cea de inspector guvernamental. Contactat de gândul, Gheorghe Dobre a precizat că a renunţat de ani buni la politică şi că a preferat să rămână în administraţiapublică. Întrebat ce face exact ca inspector guvernamental, Gheorghe Dobre a refuzat să spună care este activitatea sa. ”Sunt la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului. Întrebaţi acolo ce fac eu. Nu am ce să vă spune”, a declarat Gheorghe Dobre.
De unde au apărut inspectorii guvernamentali
Inspectorii guvernamentali au apărut în 2007, odată cu legislaţia privind înalţii funcţionari publici. Practic, în negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană una din cerinţe a fost crearea unui corp de funcţionari publici de elită. În 2006, funcţionarii publici au fost depolitizaţi, dar numai pe hârtie. Cel care a înfiinţat funcţia de inspector guvernamental este Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei la acea vreme.
Însă de la bun început în categoria înalţilor funcţionari publici au fost incluşi prefecţii, subprefecţii şi secretarii generali din ministere. Victor Paul Dobre a decis ca aceştia să nu fie doar înalţi funcţionari publici, ci inspectori guvernamentali.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti membri de partid care în mai mare sau mai mică măsură s-au profesionalizat. Tot în 2007 a intrat în vigoare şi legea privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.
Această lege a creat următorul fenomen: la schimbarea puterii politice şi la instalarea unui nou guvern, prefecţii şi subprefecţii sunt schimbaţi cu cei agreaţi de noua putere. Foştii prefecţi nu pot fi demişi şi eliminaţi din sistem. Astfel că dacă ei nu demisionează de bună voie sunt trecuţi în rândul înalţilor funcţionari publici şi făcuţi inspectori guvernamentali.
Boc a vrut să scape de inspectorii guvernamentali, Parlamentul s-a opus
În 2010, premierul Emil Boc a promovat un proiect de lege prin care funcţia de inspector guvernamental era desfiinţată. Proiectul prevedea că inspectorii guvernamentali erau trecuţi în rezervă, constituindu-se un corp de funcţionari în rezervă. Inspectorii guvernamentali urmau să fie salarizaţi numai dacă erau solicitaţi să ocupe o funcţie vacantată.
În 2010, Guvernul a cheltuit 5 milioane de lei cu aceşti funcţionari, fondurile pentru deplasări la domiciliu, sume forfetare, etc. fiind de 350.000 de lei, iar contribuţiile angajatorului de aproximativ 1 milion de lei. Proiectul lege al lui Boc a căzut însă în Parlament, unde a fost respins la vot. Astfel că avem şi în prezent un astfel de corp.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)