Romania trebuie salvata!
Publicat la: 16.07.2013 21:30 Ultima actualizare: 16.07.2013 21:40
Au fost denumiţi funcţionari de lux şi la un moment dat erau 125. Către Uniunea Europeană, statul a raportat că ei sunt corpul de elită al administraţiei publice. În realitate, sunt 63 de bugetari, cu salarii de 3.000-4.500 de lei, care costă statul 1 milion de euro pe an. Înalţi funcţionari publici pe hârtie, în realitate este vorba de foşti prefecţi, subprefecţi sau secretari generali din ministere "retrogradaţi" la schimbarea puterii.
Inspectorii guvernamentali nu au trasate sarcini clare, ei declarându-se la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului (SGG). De exemplu, Ion Ghica, fost subprefect, acum inspector guvernamental, a declarat pentru gândul că în atribuţiile sale intră identificareea punctelor negre de pe şosele, dar şi a digurilor găurite de rozătoare.
În cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG) sunt angajaţi 63 inspectori guvernamentali care fac parte din categoria înalţilor funcţonari publici.
Potrivit datelor oficiale, la SGG activau anul trecut 69 de astfel de superfuncţionari. La solicitarea gândul, SGG a precizat că în 2012 statul le-a plătit acestora salarii în valoare totală de 4,1 milioane lei. La această sumă se mai adaugă şi alte cheltuieli, cum ar fi cele de transport sau decontări.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali lucrează în teritoriu. Unii chiar au şi câte un birou în cadrul prefecturilor. Potrivit declaraţiilor de avere depuse de aceştia, salariile pe care le primesc sunt între 3.000 şi 4.500 lei.
VEZI AICI LISTA SUPERFUNCŢIONARILOR
Ce face un inspector guvernamental
Cei 63 de inspectori guvernamentali au şi o asociaţie, denumită Colegiul Înalţilor Funcţionari Publici. Această asociaţie este condusă de către Ion Ghica, inspector guvernamental. El a fost până în 2009 subprefect de Neamţ.
Ion Ghica spune că el, în calitate de inspector guvernamental, inventariează punctele negre de pe şosele, adică locurile cu cele mai multe accidente, dar inspectează şi diguri găurite de rozătoare.
”Eu am atribuţii pe Ministerul Transporturilor, mai mult pe partea de propuneri legislative. Spre exemplu, fac propuneri pentru reducerea numărului de accidente cu până la 50% până în 2020. Facem un inventar al punctelor negre de pe şosele. Mai inspectez şi obiectivele de protecţie împotriva dezastrelor. Adică inspectez digurile. Sunt unele diguri cu probleme. Sunt multe diguri perforate de rozătoare. Inspectez digurile găurite de rozătoare şi apor raportez Guvernului ce am găsit”, a declarat Ion Ghica.
Şeful Colegiului Înalţilor Funcţionari Publici a mai precizat că la una din întâlnirile recente a participat şi ministrul Fordurilor Europene, Orlando Teodorovici, unde s-a discutat posibilitatea ca inspectorii guvernamentali să activeze şi în zona fondurilor europene.
"Întrebaţi la SGG ce fac eu. Nu am ce să vă spune"
Printre cei care ocupă funcţia de inspector guvernamental este şi Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PDL, în perioada 2004-2005. Înainte de a fi membru PDL acesta a activat şi în PSD.
Dobre a ocupat, de asemenea, funcţii de secretar general în mai multe ministere - Transporturi, Integrare şi Dezvoltare.
În mai 2012, Dobre a fost trecut din funcţia de secretar general al MT în cea de inspector guvernamental. Contactat de gândul, Gheorghe Dobre a precizat că a renunţat de ani buni la politică şi că a preferat să rămână în administraţiapublică. Întrebat ce face exact ca inspector guvernamental, Gheorghe Dobre a refuzat să spună care este activitatea sa. ”Sunt la dispoziţia Secretariatului General al Guvernului. Întrebaţi acolo ce fac eu. Nu am ce să vă spune”, a declarat Gheorghe Dobre.
De unde au apărut inspectorii guvernamentali
Inspectorii guvernamentali au apărut în 2007, odată cu legislaţia privind înalţii funcţionari publici. Practic, în negocierile României pentru aderarea la Uniunea Europeană una din cerinţe a fost crearea unui corp de funcţionari publici de elită. În 2006, funcţionarii publici au fost depolitizaţi, dar numai pe hârtie. Cel care a înfiinţat funcţia de inspector guvernamental este Victor Paul Dobre, fost ministru al Administraţiei la acea vreme.
Însă de la bun început în categoria înalţilor funcţionari publici au fost incluşi prefecţii, subprefecţii şi secretarii generali din ministere. Victor Paul Dobre a decis ca aceştia să nu fie doar înalţi funcţionari publici, ci inspectori guvernamentali.
Majoritatea inspectorilor guvernamentali sunt foşti membri de partid care în mai mare sau mai mică măsură s-au profesionalizat. Tot în 2007 a intrat în vigoare şi legea privind mobilitatea înalţilor funcţionari publici.
Această lege a creat următorul fenomen: la schimbarea puterii politice şi la instalarea unui nou guvern, prefecţii şi subprefecţii sunt schimbaţi cu cei agreaţi de noua putere. Foştii prefecţi nu pot fi demişi şi eliminaţi din sistem. Astfel că dacă ei nu demisionează de bună voie sunt trecuţi în rândul înalţilor funcţionari publici şi făcuţi inspectori guvernamentali.
Boc a vrut să scape de inspectorii guvernamentali, Parlamentul s-a opus
În 2010, premierul Emil Boc a promovat un proiect de lege prin care funcţia de inspector guvernamental era desfiinţată. Proiectul prevedea că inspectorii guvernamentali erau trecuţi în rezervă, constituindu-se un corp de funcţionari în rezervă. Inspectorii guvernamentali urmau să fie salarizaţi numai dacă erau solicitaţi să ocupe o funcţie vacantată.
În 2010, Guvernul a cheltuit 5 milioane de lei cu aceşti funcţionari, fondurile pentru deplasări la domiciliu, sume forfetare, etc. fiind de 350.000 de lei, iar contribuţiile angajatorului de aproximativ 1 milion de lei. Proiectul lege al lui Boc a căzut însă în Parlament, unde a fost respins la vot. Astfel că avem şi în prezent un astfel de corp.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu