Trei organizatii neguvernamentale au lansat Cazierul Guvernarii, un instrument de monitorizare a membrilor Guvernului in functie de mai multe criterii: avere, colaborare cu fosta securitate, coruptie si conflicte de interese.
Presedintele Agentiei de Monitorizare a Presei, Mircea Toma, a spus ca, din 112 de membri ai actualului Guvern, incluzandu-i cei doi fosti ministri de Interne, Liviu Dragnea si Gabriel Oprea, 46 indeplinesc cel putin unul dintre cele patru criterii. "Asta inseamna o proportie de aproximativ 40%. Daca ar fi o firma, am putea spune, in acest moment, ca pachetul majoritar de actiuni la guvernare este detinut de persoane dubioase", a afirmat Toma, potrivit NewsIn.Cel mai "bogat Minister si la propriu si la figurat", spune Mircea Toma, este cel al Transporturilor, aici regasindu-se si unul dintre "patatii" cu cele mai impresionante averi - secretarul de stat Anton Marin, din a carui declaratie de avere rezulta ca ar detine aproximativ 2 milioane de metri patrati de teren. La polul opus, se afla Ministerul Tineretului si Sportului, reprezentantii ONG-urilor ne avand informatii care sa-i determine sa ii incadreze la categoria "patati". Premierul, Emil Boc, este si el prezent in Cazierul Guvernarii, din cauza numirilor pe care le-a facut la Guvern, referirile fiind la angajarea unei nepoate si a soferului pe posturi in structura guvernamentala. Theodor Paleologu, ministrul Culturii, apare in Cazierul Guvernarii pentru ca "a contrasemnat o Hotarire de Guvern care stabileste transferul unor obiecte de cult de la Muzeul National de Arta al Romaniei catre Administratia Prezidentiala", hotarare care "nu indeplineste toate conditiile, pentru ca nu a avut avizul Comisiei Nationale a Monumentelor Istorice si nici pe cel al Directiei Muzee si Arte Vizuale". Tot in rubrica ministrului, se explica faptul ca acest transfer de obiecte de cult a avut loc in conditiile i care presedintele Traian Basescu inagureaza, in 2009, biserica din curtea Palatului Cotroceni. Codru Vrabie, reprezentantul societatii civile in Consiliul National de Integritate, a explicat utilitatea acestui instrument pentru institutii precum Agentia Nationala de Integritate precum si Directia Nationala Anti-Coruptie, spunand ca ANI, in anul 2008, intr-o mare proportie, s-a autosesizat din presa.Presedintele Transperancy International Romania, Victor Alistar a subliniat faptul ca acest instrument nu este indeajuns pentru a schimba viziunea populatiei asupra alesilor. "Daca ne oprim doar la varianta rusinica, cred ca nu rezolvam nimc decat sa crestem notorietatea, sa avem baroni locali inscaunati prin vot uninominal, sa avem europarlamentari independenti, si asa mai departe tocmai pentru ca se creste notorietatea si publicul nu este indeajuns de educat pentru a face diferenta dintre notorietate si credibilitate. Atunci cred ca cel mai important lucru este daca putem sa folosim acest cazier al Guvernarii nu numai pentru profilul faptuitorului, dar si pentru profilul faptelor, si daca am putea sa incercam sa traducem in cifre costul faptelor, cred ca putem sa vedem mult mai bine, din proasta gestiune si proasta administrare, cat ne costa", a declarat Victor Alistar.Selectia materialelor care vor completa rubricile destinate fiecarui membru al Guvernului va fi facuta de cele trei ONG-uri participante la proiect - Agentia de Monitorizare a Presei, Asociatia Pro Democratia si Centrul Roman pentru Jurnalism de Investigatie.Proiectul "Cazierul Guvernarii" nu are nicio legatura cu monitorizarile facute, din 2000 si pana in prezent, de Coalitia pentru o Guvernare Curata, lansata la initiativa Societatii Academice din Romania. SAR urmeaza sa lanseze un nou raport cu ocazia alegerilor europarlamentare.
Publicat: astazi 9am
joi, 26 martie 2009
Dosarul 'Doi si un sfert' - Fostul sef al DGIPI: Basescu si Tariceanu fac 'coada' sa intre la Popoviciu
Fostul sef al DGIPI, Cornel Serban, a incercat sa-l ajute pe omul de afaceri Gabriel Popoviciu sa scape de acuzatiile din dosarul Baneasa, spunand ca acesta este "extrem de important" si ca la el fac coada sa intre Basescu si Tariceanu, potrivit referatului procurorilor.
Astfel, fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu". Potrivit referatului de arestare al procurorilor, consultat de NewsIn, la Motoc ar fi intervenit si Petru Pitcovici de la DGA, pentru a-i sugera ofiterului de politie judiciara ce pasi sa faca in continuare. De altfel, chiar pe 24 decembrie 2008, Motoc a fost contactat de Pitcovici, care i-a trimis mai multe bunuri, respectiv whisky si palinca, prilej cu care s-a purtat si o dicutie legata de dosarul lui Popoviciu.Potrivit procurorilor, inculpatii au fost animati de interese personale in ajutarea lui Gabriel Popoviciu, care a fost perceput ca o "persoana deosebit de influenta si cu o mare potenta financiara si relationala".Popoviciu era, asadar, cercetat, in dosarul terenului de 224 de hectare al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV).Potrivit procurorilor, la data de 12 aprilie 2004, fostul rector al Universitatii Agronomie, Ioan Alecu, si alte persoane din universitate, precum prorectorii Constantin Croitoru, Ioean Miclaus. Nicolae Cepoiu, secretarul stiintific Stefan Diaconescu, directorul general Nicole Dobrescu, contabilul si consilierul juridic, au incheiat un contract de asociere in participatiune cu SC Log Trans SRL.Aportul USAMV Bucuresti consta, printre altele,in dreptul de folosinta a terenurilor fermei Baneasa.Importanta in aceasta afacere, arata procurorii, a fost clauza potrivit careia in ipoteza dobandirii dreptulului de proprietate asupra terenurilor fermei de catre Universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte parti a contractului, respectiv SC Log Trans. In schimb, Universitatea primea 49% din capitalul social al Log Trans.Astfel, existenta asocierii era limitata de dobandirea proprietatii pe terenuri de catre USAMV, dupa care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport in natura la Log Trans.Terenul era proprietate publica a statului, afirma procurorii, insa dreptul de proprietate al USMV a fost inscris de Gheorghe Cuzuc, judecator de carte funciara, in baza unei legi care era abrogata. Ulterior, a fost facuta o majorare de capital, iar Universitatea a fost cooptata ca actionar la Log Trans.Tot atunci, denumirea societatii a fost schimbata din Log Trans in Baneasa Investments.Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial in afacere abia in 2002, cand acesta devine administrator al societatii si vicepresedinte."Asa se face ca, in perioada in care inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel a detinut si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Baneasa Investments SA, USAMV Bucuresti reprezentata de inculpatul Alecu Ioan Niculae, a adus aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investiments SA dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 224 de hectare", se mai arata in referatul procurorilor.In tot acest context, potrivit rezolutiei de punere in miscare a urmaririi penale pentru fostul sef al DGIPI si a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, din continutul convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental intre Serban, Pitcovici, Popoviciu si Motoc a rezultat fara echivoc intentia lor de a-l recompensa material pe ofiterul de politie judiciara Ion Motoc de la DNA, urmand ca acesta sa determine, prin activitatea sa, emiterea solutiei in dosarul lui Popoviciu privind terenurile din Baneasa.Serban ar fi pus la dispozitia lui Tiberiu Dinu, consulul la Milano, la solicitarea acestuia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic si a facut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului unui alt post telefonic care trimitea mesaje de amenintare unui membru al familiei, respectiv ministrului Sanatatii, cumnatul lui Dinu.Prin obtinerea acestor informatii se urmarea sa fie inlaturat unul dintre angajatiii consulatului, sustine DNA.Informatiile au fost solicitate verbal de fostul sef al DGIPI fara a avea o adresa scrisa de solicitare, ci doar argumentul ca este o activitate operativa.Ca urmare, arata procurorii, Serban ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu pentru a fi numit adjunct la DGIPI.Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Publicat: astazi 9am
Astfel, fostul sef al DGIPI i-a spus lui Ion Motoc, denuntatorul de la DNA, ca Gabriel Popoviciu nu este vinovat si ca acesta l-ar fi ajutat dezinteresat in alte momente.Cornel Serban a insistat sa sublinieze ca Popoviciu este "o persoana extrem de importanta", folosind expresia "la el fac coada sa intre Basescu, Tariceanu". Potrivit referatului de arestare al procurorilor, consultat de NewsIn, la Motoc ar fi intervenit si Petru Pitcovici de la DGA, pentru a-i sugera ofiterului de politie judiciara ce pasi sa faca in continuare. De altfel, chiar pe 24 decembrie 2008, Motoc a fost contactat de Pitcovici, care i-a trimis mai multe bunuri, respectiv whisky si palinca, prilej cu care s-a purtat si o dicutie legata de dosarul lui Popoviciu.Potrivit procurorilor, inculpatii au fost animati de interese personale in ajutarea lui Gabriel Popoviciu, care a fost perceput ca o "persoana deosebit de influenta si cu o mare potenta financiara si relationala".Popoviciu era, asadar, cercetat, in dosarul terenului de 224 de hectare al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara (USAMV).Potrivit procurorilor, la data de 12 aprilie 2004, fostul rector al Universitatii Agronomie, Ioan Alecu, si alte persoane din universitate, precum prorectorii Constantin Croitoru, Ioean Miclaus. Nicolae Cepoiu, secretarul stiintific Stefan Diaconescu, directorul general Nicole Dobrescu, contabilul si consilierul juridic, au incheiat un contract de asociere in participatiune cu SC Log Trans SRL.Aportul USAMV Bucuresti consta, printre altele,in dreptul de folosinta a terenurilor fermei Baneasa.Importanta in aceasta afacere, arata procurorii, a fost clauza potrivit careia in ipoteza dobandirii dreptulului de proprietate asupra terenurilor fermei de catre Universitate, acestea vor fi aport la capitalul social al celeilalte parti a contractului, respectiv SC Log Trans. In schimb, Universitatea primea 49% din capitalul social al Log Trans.Astfel, existenta asocierii era limitata de dobandirea proprietatii pe terenuri de catre USAMV, dupa care aceasta se dizolva, iar terenurile deveneau aport in natura la Log Trans.Terenul era proprietate publica a statului, afirma procurorii, insa dreptul de proprietate al USMV a fost inscris de Gheorghe Cuzuc, judecator de carte funciara, in baza unei legi care era abrogata. Ulterior, a fost facuta o majorare de capital, iar Universitatea a fost cooptata ca actionar la Log Trans.Tot atunci, denumirea societatii a fost schimbata din Log Trans in Baneasa Investments.Numele omului de afaceri Gabriel Popoviciu apare oficial in afacere abia in 2002, cand acesta devine administrator al societatii si vicepresedinte."Asa se face ca, in perioada in care inculpatul Popoviciu Aurel Gabriel a detinut si functia de vicepresedinte al Consiliului de Administratie al SC Baneasa Investments SA, USAMV Bucuresti reprezentata de inculpatul Alecu Ioan Niculae, a adus aport in natura la capitalul social al SC Baneasa Investiments SA dreptul de proprietate asupra terenului in suprafata de 224 de hectare", se mai arata in referatul procurorilor.In tot acest context, potrivit rezolutiei de punere in miscare a urmaririi penale pentru fostul sef al DGIPI si a omului de afaceri Gabriel Popoviciu, din continutul convorbirilor telefonice si a celor purtate in mediul ambiental intre Serban, Pitcovici, Popoviciu si Motoc a rezultat fara echivoc intentia lor de a-l recompensa material pe ofiterul de politie judiciara Ion Motoc de la DNA, urmand ca acesta sa determine, prin activitatea sa, emiterea solutiei in dosarul lui Popoviciu privind terenurile din Baneasa.Serban ar fi pus la dispozitia lui Tiberiu Dinu, consulul la Milano, la solicitarea acestuia, lista detaliata a convorbirilor telefonice efectuate de la un post telefonic si a facut demersuri pentru identificarea titularului sau utilizatorului unui alt post telefonic care trimitea mesaje de amenintare unui membru al familiei, respectiv ministrului Sanatatii, cumnatul lui Dinu.Prin obtinerea acestor informatii se urmarea sa fie inlaturat unul dintre angajatiii consulatului, sustine DNA.Informatiile au fost solicitate verbal de fostul sef al DGIPI fara a avea o adresa scrisa de solicitare, ci doar argumentul ca este o activitate operativa.Ca urmare, arata procurorii, Serban ar fi beneficiat de sprijinul lui Dinu pentru a fi numit adjunct la DGIPI.Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Publicat: astazi 9am
Am descoperit sub mall-urile din Baneasa un zacamint de 3.000.000.000 de euro, ai statului
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008 | Alexandru Cautis, Catalin Prisacariu
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
Am descoperit sub mall-urile din Baneasa un zacamint de 3.000.000.000 de euro, ai statului
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 26 Mar 2008 Alexandru Cautis, Catalin Prisacariu
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
In ultimii 17 ani, in Bucuresti au fost rase peste 20 de milioane de metri patrati de spatii verzi. Iata, comparativ cu alte tari, ce presupune sa respiri in capitala Romaniei: in Viena, media de spatiu verde este de 70 de metri patrati pe locuitor, in Varsovia, de 31 de metri patrati pe locuitor, in timp ce in Bucuresti, asfixiatule, ai parte doar de 2,5 metri patrati de verdeata filtranta. Nu intimplator, in jur de 20.000 de bucuresteni isi dau ultima suflare din cauza unor afectiuni provocate de poluare. (Scuzati-mi rima, e din cauza ca sint ametit de poluare.)
Pentru cine vrea sa prizeze rapid cel mai mare tun imobiliar din Romania, avem o varianta condensata a povestii: o universitate din Bucuresti avea in folosinta un teren agricol de 226 de hectare. Terenul era domeniu public al statului, deci nu putea fi instrainat decit, eventual, prin hotarire de guvern. Cu toate astea, universitatea isi trece in proprietate acest teren, repetam, domeniu public al statului, pe baza unui cocteil de legi din perioada interbelica, cu paragrafe de lege din perioada post-Revolutie. Apoi, rapid, imbatata de succes, universitatea isi baga terenul drept aport in capitalul social al unei firme private.
Si astfel, un teren domeniu public al statului, care nu si-a schimbat statutul prin hotarire de guvern, cum cere legea, ajunge sa fie cel mai important capital al unui business privat. Si ca veni vorba. Prin aceasta manevra si statul e privat. Privat de citeva zeci de milioane de euro pe an, daca si-ar fi valorificat propriul teren, prin concesiune legala. Privat de peste trei miliarde de euro, daca l-ar fi vindut. Cu banii acestia s-ar fi putut face peste o mie de parcuri impadurite in jurul Bucurestiului, prevazute cu un milion de locuri de joaca pentru copii. In final, s-ar fi cistigat, anual, vietile a 20.000 de oameni. In timp ce in alte capitale se amenajeaza zone noi de verdeata, in Bucuresti se sadesc betoane peste cele existente, si asa, in numar mic. Iata povestea celei mai mari si dubioase tranzactii cu teren de dupa Revolutie. Au disparut 2.200.000 de metri patrati de livezi si gradini din nordul Capitalei, in locul carora a rasarit Complexul Rezidential-Comercial Baneasa. Il stiti, conglomeratul ala de supermarket-uri, mall-uri, cash&carry-uri, case si birouri de pe DN1, linga Aeroportul Baneasa. Care sint minunate, sublime, dar puteau fi ridicate pe uriasele maidane din apropiere, la trei kilometri mai incolo, ca-n lumea civilizata. Cum a fost posibil? (varianta desfasurata, pentru maniacii detaliilor) Ar trebui sa coborim in timp, pe la 1929, cind, prin Legea-decret regal 2746, Scoala Superioara de Agricultura de la Herastrau, devenita Academia de Inalte Studii Agronomice, a primit plocon de la stat, adica „in deplina proprietate“, toate imobilele pe care aceasta isi desfasura activitatea. Cu mentiunea ca nu are voie sa le instraineze, „nici in total, nici in parte, pentru orice destinatie ar fi“. In 1942, o alta lege, pre numele ei de fata 386, stipula faptul ca „facultatile de Agronomie poseda in deplina proprietate bunurile imobiliare de orice fel cu inventarele respective cu care au fost inzestrate pina in prezent sau cu care vor fi inzestrate in viitor. (…) toate veniturile realizate din exploatarea acestor bunuri se vor intrebuinta pe baza unui buget intocmit de fiecare facultate de agronomie si aprobat de Ministerul Agriculturii. Controlul administrarii bu¬nurilor este facut anual de organele Ministerului de Agricultura, care are raspunderea folosirii in vederea scopului pentru care au fost atribuite“. In plus, aceasta lege a abrogat-o pe cea din 1929. A urmat un alt decret, in 1948, care a facut ca terenul sa redevina proprietate de stat. In 1971, statul a facut pe acest teren o ferma model, aflata in folosinta USAMVB. Aceasta ferma cuprindea toate speciile de plante horticole, o imensa livada cu pomi fructiferi si o vasta zona cu specii legumicole, toate folosite ca domeniu experimental pentru lucrarile practice ale studentilor USAMVB-ului. Pe linga faptul ca studentii agronomisti invatau la propriu agricultura pe cele 220 de hectare, ferma aceasta aproviziona Bucurestiul cu legume, fructe si aer curat. Intr-un fel, a fost meritul lui Rimaru… Dar sa trecem la treburi serioase. Dupa Revolutie, specialistii agronomi au decis ca unui teren arabil, folosit ca spatiu didactic, ii sta mai bine betonat decit lucrat. Si s-au pus pe treaba. Sursele noastre din USAMVB ne-au soptit ca inca din 1993 se urmarea scoaterea din circuitul arabil si apoi scoaterea din folosinta universitatii a acestei vaste suprafete, bune de plantat pe ea mall-uri si angrouri. Numai ca nu era in proprietatea USAMVB, ci numai in folosinta. Mintile unor tarani de oras au inceput sa caute solutii. Si le-au gasit. Mai intii, pe 12.04.2000, universitatea respectiva a facut un contract de asociere cu firma privata SC LOG TRANS, in care se zicea ca obiectul asociatiunii este desfasurarea si dezvoltarea unor activitati de productie si comerciale aferente patrimoniului USAMVB. Deci se pastreaza activitatile agricole. Intr-o clauza speciala se spune ca daca USAMVB va dobindi in proprietate terenurile si cladirile aferente Fermei Baneasa, ea se obliga sa le aduca pe acestea aport la capitalul social al celeilalte parti. Ca o coincidenta, la nici doua saptamini de la semnarea acestui contract, pe 25 aprilie 2000, universitatea intabuleaza pe numele ei terenul de 220 de hectare, de pe Soseaua Bucu¬resti-Ploiesti nr. 42-44. Dar pe ce baza devine proprietara? Cica pe baza Legii 2746 din 1929. Care era abrogata inca din 1942, de Legea 386, care era la rindul ei desfiintata de Legea 266 din 1948. Deci fara nici o baza. Totusi, miscarea nu a fost intimplatoare. Intabulindu-se, rectorul USAMVB, Ioan Alecu, a putut sustine, la aparitia Legii 1/2000, ca USAMVB are nu in folosinta, ci in patrimoniu acest teren. Rectorul insusi explica schema pe care s-a mers pentru dobindirea in proprietatea USAMVB a celor 220 de hectare. Intr-o nota adresata Ministerului Educatiei in 2007, acesta sustine: „La data intrarii in vigoare a Legii nr. 1/2000, terenul in cauza figura ca domeniu public al statului dat in administrarea Ministerului Invatamintului si in folosinta USAMVB. Prin efectul legii, pe data de 25 aprilie 2000, prin intabularea in cartea funciara a dreptului de proprietate al USAMVB, bunul respectiv iese din patrimoniul Ministerului Educatiei Nationale si intra in patrimoniul institutiei de invatamint“. Deci ati prins miscarea? Ca sa nu mai figureze ca domeniu public, l-au intabulat pe o lege abrogata, din 1929. Pentru ca, altfel, trecerea din domeniul public in domeniul privat a unui astfel de teren se putea face numai prin hotarire de guvern (conform Legii 213/1998). Ca dovada, sta faptul ca tot prin H.G. s-a decis natura acestuia. In 1999, in H.G. cu numarul 517, terenul Fermei Baneasa este trecut ca fiind domeniu public. De la acea data nu a survenit nici o alta hotarire de guvern cu referire la acest teren, desi modificari la ea s-au mai facut. Intr-o ultima rectificare a acestei H.G., datind din 2004, terenul apare in continuare ca fiind domeniu public, proprietate de stat. Si cel mai important amanunt: terenul are prevazut acelasi statut si in Legea 290 din 2002, deci la un an de cind s-a facut asa-zisa trecere in proprietatea universitatii! Mai mult, in august 2000, 176 de hectare din terenul respectiv au intrat in posesia firmei LOG TRANS, pe baza unui contract de asociere. Desi la nivel juridic figureaza in continuare ca domeniu public al statului, USAMVB l-a trecut drept aport la capitalul social al LOG TRANS, devenita ulterior Baneasa Investments. La acea data, terenul valora in jur de 200.000.000 de dolari. Conform contractului de asociere incheiat intre USAMVB si LOG TRANS, dar si legilor pe care le-a invocat universitatea in favoarea dreptului ei de proprietate, terenul trebuia sa fie folosit exclusiv pentru lucrari agricole. Ca sa scape de aceasta problema, Baneasa Investments a cerut Ministerului Agriculturii scoaterea terenului din circuitul agricol. Doar ca, la suprafete mai mari de o suta de hectare, Legea 18/1991 stipuleaza ca scoaterea din circuit agricol se face pe baza de hotarire de guvern. Ca sa evite neplacerea de a avea de-a face cu structura guvernamentala care stipulase tot prin H.G. ca e domeniu public, terenul a fost parcelat in suprafete mai mici. Astfel, ministrii Agriculturii Ilie Sarbu si, apoi, Petre Daea au dat avize de scoatere din circuitul agricol a 99,9 hectare, in iulie 2003, respectiv a 32,5 hectare, pe 23 decembrie 2004. Repet, pe 23 decembrie 2004. Deci in ultima zi de mandat, PSD-ul le-a facut un cadou de Craciun. Pe 22 decembrie 2004, Basescu deja il desemnase prim-ministru pe Tariceanu, iar pe 26 decembrie deja era instalat la Agricultura un alt ministru, de data asta al guvernarii PD-PNL. Observati va rog si sfortarea lui Sarbu de a nu depasi limita de o suta de hectare, ca sa nu fie nevoit sa initieze hotarire de guvern. Seamana cu preturile terminate in ,99 lei, de la rafturile mega-market-urilor care au crescut pe aceste foste terenuri arabile. Fiindca se impuneau niste hotariri de guvern, cum de n-a observat insusi Guvernul aceste manevre? Pai, au fost si ministrii ocupati cu alte treburi. Spre exemplu, insusi prim-ministrul, pe numele lui Popescu Tariceanu Calin Constantin Anton, a fost ocupat cu mutarea unor puncte de lucru ale firmei sale, Automotive Trading Services SRL, fix pe terenul de pe Soseaua Bucuresti-Ploiesti nr. 42-44. Va dati seama numai cit i-a luat sa-si semneze numele intreg pe contractul cu USAMVB – Baneasa Investments. Normal ca n-a mai avut cind sa dispuna verificarea legalitatii tranzactiei prin care o universitate a preluat un teren din domeniul public al statului. Si inca ceva La Versailles exista o ferma de genul celei care a existat la Baneasa. Cind au facut castelele, francezii au menajat-o, astfel ca exista si azi. La noi, niste magazine au fost mai importante decit aerul curat sau pregatirea studentilor agronomisti. Contactata, compania Baneasa Investments si-a exprimat punctul de vedere cu privire la aceste tranzactii: 1. Trecerea terenului in proprietatea universitatii s-a facut conform Legii 1/2000, articolul 9, alineatul 3. 2. Trecerea in capitalul social al companiei Baneasa Investments s-a facut, de asemenea, conform legilor in vigoare. Am transmis Guvernului Romaniei intrebarea cum un teren domeniu public al statului poate fi trecut in capitalul social al unei firme private. De la Directia Generala Juridica a Cancelariei Prim-Ministrului ni s-a raspuns ca, in temeiul legii, „bunurile din domeniul public sint inalienabile, insesizabile si imprescriptibile, nu pot fi instrainate“. (va urma)
Popoviciu arestat. Urmează şi Năstase şi Tăriceanu?
DNA-ul i-a arestat ieri pe şeful Doi ş'un sfert, pe şeful Direcţiei Generale Anticorupţie din MAI şi pe magnatul Puiu Popoviciu, ginerele nomenclaturistului Ion Dincă (Teleagă). Motivele arestării sînt complexe şi valorează vreo 3 miliarde de euro. Fix în urmă cu un an v-am spus pe larg povestea celui mai mare tun din istoria post-decembristă a şmenurilor româneşti. Puteţi vedea mai jos articolele de acum un an, în întregime. Pe scurt, povestea e cam aşa: Gabriel Puiu Popoviciu, ginerele lu' Teleagă, a luat de la statul român, prin diverse fentări ale legii, un teren de 226 de hectare, cotat la 3 miliarde de euro, din centrul Capitalei, pe care se găseşte acum Complexul Comercial Băneasa.
Terenul cu pricina nu putea fi înstrăinat de statul român decît prin Hotărîre de Guvern, fapt pe care ni l-a confirmat discret Departamentul Juridic al Guvernului, în 2008. Şmenul a început în 2000 şi continuă pînă astăzi, fără ca vreo HG să fi fost dată în acest sens. Şi asta e treaba premierilor Năstase şi Tăriceanu. Apropo, musiu Tăriceanu are un show-room al firmei sale fix pe tarlaua cu pricina. Deşi în repetate rînduri am făcut solicitări scrise Secretariatului General al Guvernului, cînd Tăriceanu era prim-ministru, nu am primit niciodată un răspuns concret la întrebarea dacă acel teren putea fi înstrăinat numai prin Hotărîre de Guvern. Pentru că ar fi însemnat ca Tăriceanu să-şi dea singur foc la show-room. DNA-ul lucrează la acest caz tot cam de un an şi a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi noi: Puiu Popoviciu a luat ilegal terenul de miliarde de euro, fără să se prindă vreun premier de asta. La un moment dat căutările DNA-ului au fost încurcate de un NUP dat pe acelaşi caz de nişte procurori din afara instituţiei. Săpînd la rădăcina acelui NUP se pare că DNA-ul a găsit mai mulţi viermuşi, printre care şi şefii direcţiilor din MAI, dar, mai ales, pe marele vierme comunistoido-securist, Puiu Popoviciu. Pe cei trei deja i-a arestat. În mod normal ar trebui să se meargă pe fir în sus, să se vadă cine mai e implicat. Firul trece printr-un show-room, aparţinînd unui fost premier, fost preşedinte de partid şi, cu voia procurorilor DNA, în curînd poate, fost om nearestat.
Academia Catavencu
25 Mar 2009 Alexandru Cautis
Terenul cu pricina nu putea fi înstrăinat de statul român decît prin Hotărîre de Guvern, fapt pe care ni l-a confirmat discret Departamentul Juridic al Guvernului, în 2008. Şmenul a început în 2000 şi continuă pînă astăzi, fără ca vreo HG să fi fost dată în acest sens. Şi asta e treaba premierilor Năstase şi Tăriceanu. Apropo, musiu Tăriceanu are un show-room al firmei sale fix pe tarlaua cu pricina. Deşi în repetate rînduri am făcut solicitări scrise Secretariatului General al Guvernului, cînd Tăriceanu era prim-ministru, nu am primit niciodată un răspuns concret la întrebarea dacă acel teren putea fi înstrăinat numai prin Hotărîre de Guvern. Pentru că ar fi însemnat ca Tăriceanu să-şi dea singur foc la show-room. DNA-ul lucrează la acest caz tot cam de un an şi a ajuns la aceeaşi concluzie ca şi noi: Puiu Popoviciu a luat ilegal terenul de miliarde de euro, fără să se prindă vreun premier de asta. La un moment dat căutările DNA-ului au fost încurcate de un NUP dat pe acelaşi caz de nişte procurori din afara instituţiei. Săpînd la rădăcina acelui NUP se pare că DNA-ul a găsit mai mulţi viermuşi, printre care şi şefii direcţiilor din MAI, dar, mai ales, pe marele vierme comunistoido-securist, Puiu Popoviciu. Pe cei trei deja i-a arestat. În mod normal ar trebui să se meargă pe fir în sus, să se vadă cine mai e implicat. Firul trece printr-un show-room, aparţinînd unui fost premier, fost preşedinte de partid şi, cu voia procurorilor DNA, în curînd poate, fost om nearestat.
Academia Catavencu
25 Mar 2009 Alexandru Cautis
Serban, Pitovici si Popoviciu au fost lasati liberi de Curtea de Apel Bucuresti
Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu nu au primit mandate de arestare preventiva, joi dimineata, de la Curtea de Apel Bucuresti, insa decizia poate fi atacata.
Procurorii au declarat recurs in sala de judecata. Popoviciu a declarat, la iesirea de la Curtea de Apel, ca a fost un "eveniment neplacut" si ca este obosit.Sedinta de judecata in care DNA a cerut emiterea de mandate de arestare pentru Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu a inceput, miercuri seara, la Curtea de Apel Bucuresti, in jurul orei 22.10.Fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, a facut o intelegere cu procurorii anticoruptie si a dat declaratii despre ceilalti acuzati din dosar, astfel incat el nu a fost dus ieri la instanta pentru mandat de arestare, au declarat surse judiciare pentru NewsIn.Dosarul de la DNA in care sunt cercetati omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, fost rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa, se refera la terenuri ale Universitatii pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidential. Alecu este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, iar Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, adauga aceleasi surse, cei doi fiind acuzati de "asociere in participatiune". Potrivit surselor, DNA il cerceteaza pe Alecu pentru vanzarea unor terenuri ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa catre Popoviciu, pe care omul de afaceri a ridicat un complex rezidential.Becali a facut plangere in 2000 pe numele lui Alecu si Popoviciu, pentru terenurile Agronomiei DNA l-a retinut marti noapte, pentru 24 de ore, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, in acelasi dosar in care au fost retinuti seful DGIPI, Cornel Serban, seful diviziei de Operatiuni a DGA, Petre Pitcovici si rectorul Universitatii de Agronomie, Ioan Alecu. Potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn, retinerile de marti au originile intr-un dosar mai vechi, din 2007, in care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ion Alecu in legatura cu o asociere imobiliara dubioasa. La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiterii Cornel Serban si Petre Pitcovici, impreuna cu un alt ofiter judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorasi surse, pentru a primi o solutie de neincepere a urmaririi penale, Popoviciu ar fi incercat influentarea anchetatorilor. Serban si Pitcovici ar fi facut presiuni asupra ofiterului judiciar de la DNA pentru a obtine solutia favorabila pentru Popoviciu. Politistul de la DNA s-a autodenuntat, lucru ce a permis retinerea celor implicati.Aurelian Badulescu, avocatul lui Cornel Serban, a declarat ieri, la intrarea in sediul DNA, ca acuzatia de divulgare de informatii adusa clientului sau, se refera la faptul ca un italian i-ar fi cerut sa divulge identitatea unui detinator al unui numar de telefon.Informatii secrete pentru un ministru amenintat cu moartea Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este, potrivit Romania Libera, fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca Serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii. Potrivit Cotidianul, Alexandra Mirela Dinu, fiica consulului Tiberiu Dinu, este asociata cu Ion Bazac si cu sotia acestuia, Camelia, in firma Forza Rossa Store SRL. Conform datelor de la Registrul Comertului, in firma Forza Rossa Store SRL ministrul Sanatatii, Ion Bazac, detine 50% din actiuni, sotia acestuia, Camelia Genoveva, are 5,027% din actiuni, Alexandra Mirela Dinu detine 4,973 % din actiuni, iar diferenta, 40%, este trecuta in contul firmei SC.Basescu, Tariceanu, Videanu au pus umarul la afacerea Baneasa, titreaza GandulNumele lui Popoviciu se incruciseaza si cu numele catorva politicieni: Traian Basescu (cel care a semnat proiectul de tragere a retelei de apa si canal chiar pentru cartierul rezidential din Baneasa), Adriean Videanu (in mandatul caruia municipalitatea a pus umarul la crearea infrastructurii din acelasi cartier) si Calin Popescu Tariceanu (care si-a construit un nou sediu pentru compania sa de automobile pe terenul aceluiasi cartier).Un fost judecator de carte funciara e implicat in cazul Popoviciu, dar si in scandalul Posta RomanaGheorghe Cuzuc, un fost judecator de carte funciara, si alte persoane sunt cercetate in acelasi dosar cu fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, si Puiu Popoviciu, dosar in urma caruia a fost retinut Cornel Serban, seful DGIPI, potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn. Potrivit acelorasi surse, in total in acest dosar sunt invinuite cel putin sapte persoane. Numele lui Cuzuc a aparut si in dosarul Posta Romana, ca fiind una dintre persoanele invinuite in acest caz. Gheorghe Cuzuc ar fi plecat din magistratura in 2005.Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din RomaniaPotrivit NewsIn, de numele lui Gabriel Popoviciu, zis si "Puiu" -retinut de procurorii DNA- se leaga intr-un fel sau altul firme ca Baneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, Comaliment, Pizza Hut, KFC si IKEA, singura pozitie publica pe care si-o asuma public, conform articolelor aparute in presa. Dupa ’90, a fost in vizite de lucru alaturi de echipa prezidentiala a lui Ion Iliescu, in India sau Indonezia si s-a aflat in spatele „tunului“ de 320 de milioane de euro in cazul „Strandul Tineretului“, se mai relateaza in presa. In 2003, singurul an in care a fost inclus in „Top 300 Capital“, avea o avere estimata la cel putin 100 de milioane de dolari. Mama sa, Ligia, la aproape 80 de ani, este actionara in majoritatea firmelor controlate de fiul sau. Tatal, Eugen Aurel Popoviciu, a facut si el parte din patronatul unor foste societati de stat, privatizate sub auspiciile fiului sau, dar a fost si profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, se mai arata in presa. Relatia juniorului cu Agronomia s-a sedimentat cu mult inainte de 2000, anul cand s-a asociat cu universitatea in proiectul „Baneasa Rezidential“, cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in Romania, conform presei scrise. Revolutia din 1989 l-a prins pe Puiu, la varsta de 30 de ani abia impliniti, angajat al unui service auto.
Publicat: astazi 9am
Procurorii au declarat recurs in sala de judecata. Popoviciu a declarat, la iesirea de la Curtea de Apel, ca a fost un "eveniment neplacut" si ca este obosit.Sedinta de judecata in care DNA a cerut emiterea de mandate de arestare pentru Cornel Serban, fostul sef DGIPI, Petru Pitcovici, de la DGA, si omul de afaceri Gabriel Popoviciu a inceput, miercuri seara, la Curtea de Apel Bucuresti, in jurul orei 22.10.Fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, a facut o intelegere cu procurorii anticoruptie si a dat declaratii despre ceilalti acuzati din dosar, astfel incat el nu a fost dus ieri la instanta pentru mandat de arestare, au declarat surse judiciare pentru NewsIn.Dosarul de la DNA in care sunt cercetati omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ioan Alecu, fost rector al Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa, se refera la terenuri ale Universitatii pe care Popoviciu ar fi construit un complex rezidential. Alecu este cercetat pentru abuz in serviciu contra intereselor publice, iar Puiu Popoviciu pentru complicitate la abuz in serviciu contra intereselor publice, adauga aceleasi surse, cei doi fiind acuzati de "asociere in participatiune". Potrivit surselor, DNA il cerceteaza pe Alecu pentru vanzarea unor terenuri ale Universitatii de Stiinte Agronomice si Medicina Veterinara din Baneasa catre Popoviciu, pe care omul de afaceri a ridicat un complex rezidential.Becali a facut plangere in 2000 pe numele lui Alecu si Popoviciu, pentru terenurile Agronomiei DNA l-a retinut marti noapte, pentru 24 de ore, pe omul de afaceri Puiu Popoviciu, in acelasi dosar in care au fost retinuti seful DGIPI, Cornel Serban, seful diviziei de Operatiuni a DGA, Petre Pitcovici si rectorul Universitatii de Agronomie, Ioan Alecu. Potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn, retinerile de marti au originile intr-un dosar mai vechi, din 2007, in care era cercetat omul de afaceri Puiu Popoviciu si Ion Alecu in legatura cu o asociere imobiliara dubioasa. La instrumentarea respectivului dosar lucrau ofiterii Cornel Serban si Petre Pitcovici, impreuna cu un alt ofiter judiciar din cadrul DNA. Potrivit acelorasi surse, pentru a primi o solutie de neincepere a urmaririi penale, Popoviciu ar fi incercat influentarea anchetatorilor. Serban si Pitcovici ar fi facut presiuni asupra ofiterului judiciar de la DNA pentru a obtine solutia favorabila pentru Popoviciu. Politistul de la DNA s-a autodenuntat, lucru ce a permis retinerea celor implicati.Aurelian Badulescu, avocatul lui Cornel Serban, a declarat ieri, la intrarea in sediul DNA, ca acuzatia de divulgare de informatii adusa clientului sau, se refera la faptul ca un italian i-ar fi cerut sa divulge identitatea unui detinator al unui numar de telefon.Informatii secrete pentru un ministru amenintat cu moartea Fostul sef al serviciului secret al Ministerului Administratiei si Internelor Cornel Serban i-ar fi dat consulului Romaniei din Milano, Tiberiu Dinu, listingurile telefonice cu datele referitoare la convorbirile unui politician roman. Aceasta este, potrivit Romania Libera, fapta aflata in spatele uneia dintre acuzatiile pe care i le aduce DNA: "Folosirea de informatii ce nu sunt destinate publicitatii si permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informatii in scopul obtinerii pentru sine de foloase". Avocatul lui Cornel serban, Aurelian Badulescu, a declarat pentru "Romania libera" ca Serban ar fi vrut de fapt sa-l ajute pe Dinu deoarece o ruda a acestuia, membru al actualului Guvern, fusese amenintata cu moartea si vroia sa-l identifice pe autor. Surse judiciare sustin ca oficialul ajutat de consulul Dinu ar fi Ion Bazac, ministrul Sanatatii. Potrivit Cotidianul, Alexandra Mirela Dinu, fiica consulului Tiberiu Dinu, este asociata cu Ion Bazac si cu sotia acestuia, Camelia, in firma Forza Rossa Store SRL. Conform datelor de la Registrul Comertului, in firma Forza Rossa Store SRL ministrul Sanatatii, Ion Bazac, detine 50% din actiuni, sotia acestuia, Camelia Genoveva, are 5,027% din actiuni, Alexandra Mirela Dinu detine 4,973 % din actiuni, iar diferenta, 40%, este trecuta in contul firmei SC.Basescu, Tariceanu, Videanu au pus umarul la afacerea Baneasa, titreaza GandulNumele lui Popoviciu se incruciseaza si cu numele catorva politicieni: Traian Basescu (cel care a semnat proiectul de tragere a retelei de apa si canal chiar pentru cartierul rezidential din Baneasa), Adriean Videanu (in mandatul caruia municipalitatea a pus umarul la crearea infrastructurii din acelasi cartier) si Calin Popescu Tariceanu (care si-a construit un nou sediu pentru compania sa de automobile pe terenul aceluiasi cartier).Un fost judecator de carte funciara e implicat in cazul Popoviciu, dar si in scandalul Posta RomanaGheorghe Cuzuc, un fost judecator de carte funciara, si alte persoane sunt cercetate in acelasi dosar cu fostul rector al Universitatii Agronomice, Ioan Alecu, si Puiu Popoviciu, dosar in urma caruia a fost retinut Cornel Serban, seful DGIPI, potrivit unor surse judiciare citate de NewsIn. Potrivit acelorasi surse, in total in acest dosar sunt invinuite cel putin sapte persoane. Numele lui Cuzuc a aparut si in dosarul Posta Romana, ca fiind una dintre persoanele invinuite in acest caz. Gheorghe Cuzuc ar fi plecat din magistratura in 2005.Puiu Popoviciu, unul dintre cei mai bogati oameni de afaceri din RomaniaPotrivit NewsIn, de numele lui Gabriel Popoviciu, zis si "Puiu" -retinut de procurorii DNA- se leaga intr-un fel sau altul firme ca Baneasa Investment, Howard Johnson, Casa Doina, Alltrom, Comaliment, Pizza Hut, KFC si IKEA, singura pozitie publica pe care si-o asuma public, conform articolelor aparute in presa. Dupa ’90, a fost in vizite de lucru alaturi de echipa prezidentiala a lui Ion Iliescu, in India sau Indonezia si s-a aflat in spatele „tunului“ de 320 de milioane de euro in cazul „Strandul Tineretului“, se mai relateaza in presa. In 2003, singurul an in care a fost inclus in „Top 300 Capital“, avea o avere estimata la cel putin 100 de milioane de dolari. Mama sa, Ligia, la aproape 80 de ani, este actionara in majoritatea firmelor controlate de fiul sau. Tatal, Eugen Aurel Popoviciu, a facut si el parte din patronatul unor foste societati de stat, privatizate sub auspiciile fiului sau, dar a fost si profesor la Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara Bucuresti, se mai arata in presa. Relatia juniorului cu Agronomia s-a sedimentat cu mult inainte de 2000, anul cand s-a asociat cu universitatea in proiectul „Baneasa Rezidential“, cel mai mare proiect imobiliar dezvoltat in Romania, conform presei scrise. Revolutia din 1989 l-a prins pe Puiu, la varsta de 30 de ani abia impliniti, angajat al unui service auto.
Publicat: astazi 9am
Abonați-vă la:
Postări (Atom)