Pe cînd Tăriceanu era doar Moliceanu, băiatul ăla elegant şi poliglot cu care ştergea Băse pe jos, nu ne-am fi închipuit niciodată că premirul minoritar al României poate să facă şi altă vitejie în afara celei de a-şi rupe piciorul. După aia, însă, s-a stricat şi ăsta: a început să înjure (în special în direcţia preşedintelui), să dea cu mucii în freză (mai ales în aia a lui Boureanu) şi, da, chiar să facă prostii de alea, de băieţi mari din politică. Adică să mai încalce şi el cîte o lege.
Din fericire, asta cu încălcatul legilor l-a luat pe final de mandat, deci nu a avut timp decît de una (din cîte ştim noi; pentru eventualele celelalte, îl aşteptăm pe Boc să ne spună).
Din nefericire, a fost groasă: fostul premier a redus de vreo patru ori resursele de petrol şi gaze ale României din Marea Neagră. Nu, nu le-a dus acasă la el, ci a semnat ca resursele astea să se ducă acasă la ei, la ăia cu firme străine care au contracte de concesiune pentru zăcămintele cîştigate de stat la Haga. Pentru amănunte, treceţi şi mîine- poimîine pe aici, cînd o să apară revista.
10 Feb 2009 | Biroul de Investigatii,
Academia Catavencu
