Romania trebuie salvata!
Noi dezvăluiri din Dosarul ALRO. În cadrul emisiunii "Ora de foc" a fost prezentată o stenogramă a unei convorbiri dintre vicepreşedinte CA ALRO Slatina şi un reprezentat ai Grupului MARCO. Cei doi vorbesc despre o întâlnire care urma să aibă loc la hotelul Elenei Udrea, conform Realitatea TV.
În cadrul emisiunii "Ora de foc" au fost prezentate nişte interceptări care confirmă că la hotelul Elenei Udrea a existat o întâlnire la care a fost prezentă.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV – MARIAN NĂSTASE, vicepreşedinte CA ALRO Slatina - 27 iunie 2006
K: Bună dimineaţa! Rămâne ora 10?
N: La ora 10 la hotelul lui.
K: La hotelul lui. Nu la reşedintă, nu ?
N: La hotel, da?
K: Ţi-l dau pe şofer pentru că ...
N: Deci vii la hotel.
K: La Marriott.
N: Nu.Vii la hotel la...
K: La casă?
N: Da, dar nu la casă, in partea...
K:Da.
N: Ştii unde, la care hotel?
K: La Internaţional.
N: Nu, vorbeşte cu Mihai. La hotel Eurohotel, ala de la Clucerului.
K: Îl ştiu.
N: Bine, la 10 trebuie să fiţi acolo.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 22 martie 2006
K: La ora 2, la noi, ne întâlnim la tete-a-tete.
M: Acolo aşteaptă şi şeful, nu?
K: Da. Da.Da.
M: La Clopoţel (kalakolcik), nu?
K: Da, ne întălnim la hotel.
M: Trebuie să-l presezi cu toate problemele!
K: Aşa vom face!
M: În legătură cu Clopoţel amintiţi să se îndeplinească ce trebuie!
K: Da.
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY - 6 iulie 2006
KRASNOV: Vitali Lvovici, salut!
MASCHITSKTY: Da, Nicolaevici, salut!
K: Păi, eu azi m-am întâlnit cu Trump, i-am transmis un salut mare din partea ta.
M: Nicolaevici, mai cu grijă pentru că...
K: Da, da, da, înţeleg, înţeleg...eu i-am transmis din partea ta un salut.
M: Un salut....
K: Da, un mare salut, el a fost foarte mulţumit.
M:Tu ai intuit totul corect, da?
K:Absolut, da!
CONVORBIRE VALERY KRASNOV -VITALY MASCHITSKY
M: Minunat, minunat.
K: Da. Aşa că totul rămâne cum a fost. Azi acolo mai rămâne problema convenită , echilibrarea cu Hidro. Dar eu cred că azi, cel mult mâine ,în principiu , textele au fost definitivate, toate recomandările date . Pur şi simplu a rămas tehnica şi cum presupun eu doar... nu sunt evidente, ale Colegului, că ei aşteaptă o recunoştinţă
În stenogramele din Dosarul ALRO apar mai multe porecle. Clopoţel, Trumpiţa, Cea de sub Trump sunt câteva dintre apelativele primite de fostul consilier prezidenţial, acum ministru al Turismului, Elena Udrea. Deducţia pare logică, de vreme ce porecla Trump îi era atribuită lui Dorin Cocoş, sotul Elenei Udrea.
Dosarul ALRO a fost închis în ianuarie. Cei anchetaţi au fost scoşi de sub urmărire penală, iar cei suspectaţi au fost anunţaţi că le-au fost interceptate convorbirile. Ultimul procuror din acest caz a invocat Consituţia pentru a justifica liberul acces la activitatea economică şi dreptul de petiţionare. Cu alte cuvinte, un război pe piaţa energiei a dus la interceptarea, timp de 3 luni, a unor importante personaje politice. Printre cei care au dat declaraţii ca martori la parchet se numără Elena Udrea, Verestoy Attila, Theodor Stolojan sau Dan Voiculescu. Au rămas în urmă 40 de volume de urmarire penală, cu peste 10.000 de file şi 80 de CD-uri cu interceptări şi înregistrări.
Ancheta fusese deschisă în 2007, pentru suspiciuni de subminare a economiei naţionale. Elementul central era grupul Marco, deţinător al fabricii ALRO, a cărui ţintă ar fi fost consolidarea unei reţele de sprijin la Administraţia Prezidenţială şi Parlament - care să susţină interese ruseşti din domeniul energiei şi al materiilor prime strategice.
Publicat Joi, 09 decembrie 2010
sâmbătă, 11 decembrie 2010
Executivul transferă gratuit 25 imobile în proprietatea BOR
Romania trebuie salvata!
Guvernul a decis ca 25 de imobile, printre care şi complexul hotelier Tismana, incluzând terenuri în suprafaţă de peste 533.000 metri pătraţi, să fie transferate, fără plată, în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Potrivit Mediafax, imobilele s-au aflat până în prezent în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, a unor ministere sau consilii judeţene, fiind date în folosinţă gratuită unităţilor de cult.
Deja din luna octombrie se aflase că Guvernul intenţionează să treacă aceste imobile, fără plată, în proprietatea BOR. În anexa proiectului pregătit atunci de Guvern spre a fi transferat în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române figura şi clădirea fostului Parlament al României, din Dealul Mitropoliei, cu un teren aferent în suprafaţă de 17.690 metri pătraţi, precum şi un nivel din blocul P5B, aflat în Piaţa Unirii din Bucureşti, având o suprafaţă desfăşurată de 9.117 metri pătraţi.
Aceste imobile nu se mai regăsesc însă şi în actul normativ aprobat de Guvern.
În documentele prin care este justificat transferul imobilelor se arată că, după anul 1990, din dorinţa de a repara în parte abuzurile regimului comunist şi pentru a veni în sprijinul activităţii sociale, culturale, spirituale şi educaţionale a cultelor, o serie de imobile au fost transmise în folosinţa gratuită a unităţilor de cult.
"Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că respectivele bunuri imobile, aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, nu numai că au fost folosite conform destinaţiei pentru care au fost transmise, dar au şi stat la baza unor proiecte de o deosebită importanţă pentru comunităţile care le deservesc", arată Guvernul.
Secretariatul de Stat pentru Culte a preluat de la Ministerul Culturii sarcina aprobării cererilor de transmitere a imobilelor respective în proprietatea unităţilor de cult.
"În analizarea acestor cereri s-a urmărit verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, precum şi respectarea destinaţiei pentru care imobilul a fost primit în folosinţă gratuită, situaţia juridică a acestor imobile, titlul cu care sunt deţinute de către unităţile de cult, precum şi identificarea exactă a acestor bunuri", se mai arată în documente.
Potrivit sursei citate, imobilele respective nu fac obiectul unor cereri de restituire.
Publicat acum 5 ore Cristian Gheţu
Guvernul a decis ca 25 de imobile, printre care şi complexul hotelier Tismana, incluzând terenuri în suprafaţă de peste 533.000 metri pătraţi, să fie transferate, fără plată, în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române (BOR).
Potrivit Mediafax, imobilele s-au aflat până în prezent în administrarea Secretariatului de Stat pentru Culte, a unor ministere sau consilii judeţene, fiind date în folosinţă gratuită unităţilor de cult.
Deja din luna octombrie se aflase că Guvernul intenţionează să treacă aceste imobile, fără plată, în proprietatea BOR. În anexa proiectului pregătit atunci de Guvern spre a fi transferat în proprietatea Bisericii Ortodoxe Române figura şi clădirea fostului Parlament al României, din Dealul Mitropoliei, cu un teren aferent în suprafaţă de 17.690 metri pătraţi, precum şi un nivel din blocul P5B, aflat în Piaţa Unirii din Bucureşti, având o suprafaţă desfăşurată de 9.117 metri pătraţi.
Aceste imobile nu se mai regăsesc însă şi în actul normativ aprobat de Guvern.
În documentele prin care este justificat transferul imobilelor se arată că, după anul 1990, din dorinţa de a repara în parte abuzurile regimului comunist şi pentru a veni în sprijinul activităţii sociale, culturale, spirituale şi educaţionale a cultelor, o serie de imobile au fost transmise în folosinţa gratuită a unităţilor de cult.
"Experienţa ultimilor ani a dovedit faptul că respectivele bunuri imobile, aflate în domeniul public sau privat al statului sau al unităţilor administrativ-teritoriale, nu numai că au fost folosite conform destinaţiei pentru care au fost transmise, dar au şi stat la baza unor proiecte de o deosebită importanţă pentru comunităţile care le deservesc", arată Guvernul.
Secretariatul de Stat pentru Culte a preluat de la Ministerul Culturii sarcina aprobării cererilor de transmitere a imobilelor respective în proprietatea unităţilor de cult.
"În analizarea acestor cereri s-a urmărit verificarea îndeplinirii condiţiilor prevăzute de lege, precum şi respectarea destinaţiei pentru care imobilul a fost primit în folosinţă gratuită, situaţia juridică a acestor imobile, titlul cu care sunt deţinute de către unităţile de cult, precum şi identificarea exactă a acestor bunuri", se mai arată în documente.
Potrivit sursei citate, imobilele respective nu fac obiectul unor cereri de restituire.
Publicat acum 5 ore Cristian Gheţu
Statul calic împotriva statului social
Romania trebuie salvata!
Hotărât lucru, preşedintele României se încăpăţânează să demonstreze că el nu dă nici măcar o ceapă degerată pe Constituţie şi pe cetăţenii acestei ţări.
Aflat la Covasna, la Congresul Mişcării Creştin-Democrate Maghiare din România, Traian Băsescu a declarat că "se încearcă acreditarea ideii că statul este responsabil pentru fiecare cetăţean, ceea ce nu este adevărat". "Acesta este comunismul exprimat în fiecare dimineaţă în mijloacele mass-media, şi anume că statul este responsabil, ceea ce nu este adevărat. Statul nu mai are resursele comunismului", a mai spus Băsescu. Atotştiutorul preşedinte-jucător a explicat că România "nu este stat social întrucât numai în vremea comunismului toate proprietăţile erau ale statului, toate veniturile veneau la stat şi atunci statul şi-a asumat responsabilitatea pentru fiecare cetăţean".
Afirmaţiile lui Băsescu sunt din nou în flagrantă contradicţie cu prevederile Constituţiei României, al cărei garant ar trebui să fie. Cel puţin teoretic, întrucât, în practică, Traian Băsescu arată de şase ani încoace că pentru el Constituţia nu există. Preşedintele Traian Băsescu ignoră cu bună ştiinţă faptul că responsabilitatea statului pentru fiecare cetăţean în parte nu este o "idee acreditată" de opoziţie sau de presa neaservită Cotrocenilor, ci este o prevedere constituţională. Este vorba chiar despre articolul 1, alineatul 3 din Constituţia României: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".
Orice manual de drept constituţional din România spune că "statul social este acel stat care poate şi trebuie să imprime tuturor acţiunilor economice, politice, culturale un conţinut social bazat pe principii şi valori etice şi umane. Statul social oferă egalitate de şanse şi posibilitatea exprimării reale a personalităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor lor. Statul social joacă un rol activ în realizarea binelui comun, trebuie să intervină pentru a-i proteja pe cei dezavantajaţi şi trebuie să asigure funcţionarea unor sectoare publice de protecţie şi intervenţie socială".
Dacă ar fi să ne luăm după Traian Băsescu, care spune că "statul nu este responsabil pentru fiecare cetăţean", ar trebui să concluzionăm că statul nu e responsabil pentru niciun cetăţean. Păi dacă e aşa, atunci de ce trebuie să mai plătim salariile, maşinile şi protecţia de la SPP preşedintelui şi miniştrilor săi?!
Publicat Vineri, 10 decembrie 2010 Cristina Horvat
Hotărât lucru, preşedintele României se încăpăţânează să demonstreze că el nu dă nici măcar o ceapă degerată pe Constituţie şi pe cetăţenii acestei ţări.
Aflat la Covasna, la Congresul Mişcării Creştin-Democrate Maghiare din România, Traian Băsescu a declarat că "se încearcă acreditarea ideii că statul este responsabil pentru fiecare cetăţean, ceea ce nu este adevărat". "Acesta este comunismul exprimat în fiecare dimineaţă în mijloacele mass-media, şi anume că statul este responsabil, ceea ce nu este adevărat. Statul nu mai are resursele comunismului", a mai spus Băsescu. Atotştiutorul preşedinte-jucător a explicat că România "nu este stat social întrucât numai în vremea comunismului toate proprietăţile erau ale statului, toate veniturile veneau la stat şi atunci statul şi-a asumat responsabilitatea pentru fiecare cetăţean".
Afirmaţiile lui Băsescu sunt din nou în flagrantă contradicţie cu prevederile Constituţiei României, al cărei garant ar trebui să fie. Cel puţin teoretic, întrucât, în practică, Traian Băsescu arată de şase ani încoace că pentru el Constituţia nu există. Preşedintele Traian Băsescu ignoră cu bună ştiinţă faptul că responsabilitatea statului pentru fiecare cetăţean în parte nu este o "idee acreditată" de opoziţie sau de presa neaservită Cotrocenilor, ci este o prevedere constituţională. Este vorba chiar despre articolul 1, alineatul 3 din Constituţia României: "România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul tradiţiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate".
Orice manual de drept constituţional din România spune că "statul social este acel stat care poate şi trebuie să imprime tuturor acţiunilor economice, politice, culturale un conţinut social bazat pe principii şi valori etice şi umane. Statul social oferă egalitate de şanse şi posibilitatea exprimării reale a personalităţii cetăţenilor, a drepturilor şi libertăţilor lor. Statul social joacă un rol activ în realizarea binelui comun, trebuie să intervină pentru a-i proteja pe cei dezavantajaţi şi trebuie să asigure funcţionarea unor sectoare publice de protecţie şi intervenţie socială".
Dacă ar fi să ne luăm după Traian Băsescu, care spune că "statul nu este responsabil pentru fiecare cetăţean", ar trebui să concluzionăm că statul nu e responsabil pentru niciun cetăţean. Păi dacă e aşa, atunci de ce trebuie să mai plătim salariile, maşinile şi protecţia de la SPP preşedintelui şi miniştrilor săi?!
Publicat Vineri, 10 decembrie 2010 Cristina Horvat
Interesele imobiliare bat protecţia naturii
Romania trebuie salvata!
Interesele imobiliare sunt mai presus de protecţia naturii în judeţul Constanţa. Liziera de plopi din zona Hanul Piraţilor a fost transformată în teren privat, iar alte zone protejate sunt ameninţate de proiecte de infrastructură sau de alte afaceri.
Programul european Natura 2000 este singura speranţă a ecologiştilor constănţeni de conservare a zonelor protejate. În lipsa unor autorităţi care să se poată opune grupurilor de interese preocupate doar de stoarcerea banilor din afacerile imobiliare, programul de protecţie a siturilor naturale a rămas unica modalitate prin care pădurile şi alte arii protejate pot fi ţinute departe de prădătorii imobiliari. În judeţul Constanţa există 38 de arii protejate cu o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare, din care 21 sunt rezervaţii ale naturii şi cinci, rezervaţii ştiinţifice. Acestora li se adaugă încă 50.000 de hectare de pădure care au intrat sub incidenţa prevederilor Programului Natura 2000.
Liziera de plopi, afacere de două milioane de euro
Direcţia Silvică Constanţa se luptă de doi ani în instanţă să recupereze două hectare de teren de la Primăria Năvodari. Terenul este situat în vecinătatea Hanului Piraţilor, iar pe el a fost plantată în anii trecuţi o lizieră de plopi. „Pentru că plopii erau bătrâni şi ar fi pus în pericol circulaţia (liziera era poziţionată chiar lângă drumul care leagă staţiunea Mamaia de Năvodari - n.n.), am luat decizia de tăiere a arborilor, urmând să refacem plantaţia. Ulterior, am aflat că printr-o hotărâre a Consiliului Local Năvodari acest teren a intrat în proprietatea privată a acestui oraş. Se tot dau hotărâri ilegale de trecere a pădurilor în proprietatea publică. Am solicitat Primăriei Năvodari să ne întâlnim şi să confruntăm actele, dar ni se refuză orice formă de dialog", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Lucrările de pregătire a terenului pentru noua generaţie de plopi s-au făcut sub protecţia poliţiei, pentru că autoritatea locală a încercat să împiedice accesul utilajelor. De cealaltă parte, primarul din Năvodari nici nu vrea să audă că ar trebui să le acorde silvicultorilor un alt teren în compensaţie şi cu atât mai puţin să dea cele două hectare înapoi. „Ce să dau la schimb? Nu am ce şi nu am de ce. Cele două hectare de la han nu sunt ale lor. Romsilva nu figurează nicăieri cu titlu de proprietate pe ele. Am cerut juristei să facă o plângere penală că au intrat cu tractoarele pe terenul nostru, ca să are, şi au distrus spaţiul verde", susţine Nicolae Matei, primarul din Năvodari. Acesta spune că terenul unde a fost pădurea de plopi va servi ca extensie a străzii care duce spre Năvodari. „Se vor face patru benzi de circulaţie. Cât despre restul de teren, acesta rămâne în domeniul privat al oraşului", a conchis edilul Năvodariului. Zona Hanul Piraţilor, denumită pe piaţa imobiliară şi Mamaia Sat, este unul dintre principalele puncte de atracţie pentru investitorii de pe litoral. Preţul unui metru pătrat poate ajunge până la 120 euro, situaţie în care este de înţeles dorinţa primăriei de a pune mâna pe un teren cu o valoare de peste două milioane de euro.
„Casa Vinului": 3.000 de metri de pădure au dispărut
Romsilva s-a confruntat cu o situaţie similară în localitatea Făclia, lângă Cernavodă. Spre deosebire de conflictul de la Năvodari, „cazul" Făclia are toate premisele de a fi rezolvat pe cale amiabilă. Direcţia Silvică Constanţa reclamă 3.000 de metri pătraţi de teren la intrarea în localitatea Făclia, unde funcţionează obiectivul turistic „Casa Vinului". „Terenul a fost intabulat de Primăria Saligny şi vândut ulterior, deşi se vede cu ochiul liber că obiectivul funcţionează în pădure. Nu ştiu cum a fost făcută intabularea. În cadrul Comisiei de fond funciar s-a decis efectuarea unui schimb de terenuri. În locul celor 3.000 de metri pătraţi vom primi în administrare două hectare în imediata apropiere", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Diferendul a fost aplanat după ani buni în care proprietarul obiectivului turistic a refuzat să accepte schimbul de terenuri.
ÎPS Teodosie râvneşte la lemn
Arhiepiscopia Tomisului a vrut, la rândul ei, să pună mâna pe 220 de hectare de pădure la malul mării. Invocând acte din 1937, instituţia condusă de ÎPS Teodosie a solicitat Romsilva acordarea întregii suprafeţe. „Au primit doar 27 de hectare în zona Mănăstirii Dervent. Restul terenurilor revendicate sunt în Ialomiţa şi în cele două judeţe care formau Cadrilaterul (actualmente pe teritoriul Bulgariei - n.n.)", a mai precizat directorul Romsilva. Deşi legea este destul de strictă cu activităţile economice în pădure, mai ales dacă aceasta este considerată sit natural, exploatarea lemnului la malul mării poate aduce bani frumoşi. Potrivit Direcţiei Romsilva, întreaga producţie de plop din judeţul Constanţa pleacă în Bulgaria şi de aici mai departe.
Lista neagră
Romsilva este custodele a şapte arii protejate din judeţul Constanţa, cu o suprafaţă totală de 77.000 de hectare. Din aceasta, 39.000 de hectare reprezintă fondul forestier, iar restul sunt arii protejate. Toate cele şapte regiuni protejate prin Natura 2000 fac sau vor face obiectul unor investiţii cu impact asupra mediului. Pădurea Hagieni-Cotul Văii se află în apropierea litoralului şi este una dintre cele mai afectate rezervaţii din punctul de vedere al deşeurilor aruncate de turişti. Pădurea Esechioi şi Lacul Bugeac suferă de pe urma activităţilor de braconaj, iar Cheile Dobrogei sunt bine cunoscute pentru scandalul construcţiilor ilegale şi pentru cel al altor amenajări care nu respectă legea. Pe „lista neagră" urmează Dumbrăveni-Vederoasa, aproape de cursul Dunării, Canaraua Fetii, în apropierea oraşului Băneasa, una dintre cele mai importante rezervaţii de plante din ţară, pădurea Fântâniţa din apropierea localităţii Murfatlar, rezervaţie frecventată de amatorii de grătare şi petreceri în aer liber, precum şi Canaralele Dunării (Hârșova-Aliman), zonă în care autorităţile judeţene vor să construiască un port de agrement. De altfel, după implementarea programului de protecţie Natura 2000, mai mulţi primari şi-au arătat public nemulţumirea faţă de regulile ecologiste europene, pe care le consideră o piedică în calea dezvoltării comunităţilor locale. În realitate, programul european nu îngrădeşte decât parţial activităţile economice în zonele protejate, însă blochează afacerile imobiliare foarte profitabile. Cum nimeni nu se încumetă să încalce prevederile europene, aranjamentele la nivel local şi atacurile asupra ariilor protejate au devenit greu de pus în practică, lucru care îi nemulţumeşte profund pe primari.
Criza a protejat natura
Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială incluse în reţeaua Natura 2000 acoperă 17% din suprafaţa României. Nu mai puţin de 20 de zone din judeţul Constanţa au fost declarate situri de importanţă comunitară prin Ordinul 776/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Astfel, la malul mării există comune unde suprafeţele protejate reprezintă peste 50% din totalul terenurilor aflate în administrare. Cel puţin din punctul de vedere al protecţiei mediului, criza a avut un efect pozitiv, în sensul în care lipsa lichidităţilor a determinat întreruperea sau chiar abandonarea unor proiecte investiţionale care aduceau atingere prevederilor europene Natura 2000. Recent, autorităţile din judeţele Tulcea şi Constanţa au solicitat Ministerului Mediului revizuirea listei cu situri în sensul diminuării suprafeţelor protejate, pentru ca investiţiile mai mult sau mai puţin necesare comunităţilor locale, dar strict indispensabile primarilor, să poată fi reluate.
Agenţia-fantomă
Coaliţia ONG Natura 2000 România a atras atenţia încă de anul trecut că amânarea punerii în funcţiune a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) a condus la gestionarea necorespunzătoare a multor situri protejate, iar faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ar putea atrage sancţiuni de la UE. Organizaţia semnalează că mai multe arii protejate şi-au pierdut custozii, nemaifiind gestionate aşa cum prevede legea, iar siturile propuse pentru reţeaua Natura 2000, conform obligaţiilor ce revin României ca membră a UE, pot fi considerate doar ca arii protejate declarate pe hârtie, fără un management eficient. Înfiinţată pe ultima sută de metri de mandat de către guvernul Tăriceanu, ANAP a funcţionat într-un total anonimat până anul trecut, când a fost reorganizată. Agenţia avea sediul la Braşov şi doar trei angajaţi. „ANAP a funcţionat doar pe hârtie", confirmă Mihaela Cândea, directorul executiv Mare Nostrum. Agenţia era responsabilă cu atribuirea în administrare sau în custodie a ariilor protejate, precum şi de coordonarea, supravegherea şi avizarea planurilor de management ale acestor zone.
(Preluare din "Ziarul Timpul")
Marius Pop
Publicat acum 7 ore si 14 minute
Interesele imobiliare sunt mai presus de protecţia naturii în judeţul Constanţa. Liziera de plopi din zona Hanul Piraţilor a fost transformată în teren privat, iar alte zone protejate sunt ameninţate de proiecte de infrastructură sau de alte afaceri.
Programul european Natura 2000 este singura speranţă a ecologiştilor constănţeni de conservare a zonelor protejate. În lipsa unor autorităţi care să se poată opune grupurilor de interese preocupate doar de stoarcerea banilor din afacerile imobiliare, programul de protecţie a siturilor naturale a rămas unica modalitate prin care pădurile şi alte arii protejate pot fi ţinute departe de prădătorii imobiliari. În judeţul Constanţa există 38 de arii protejate cu o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare, din care 21 sunt rezervaţii ale naturii şi cinci, rezervaţii ştiinţifice. Acestora li se adaugă încă 50.000 de hectare de pădure care au intrat sub incidenţa prevederilor Programului Natura 2000.
Liziera de plopi, afacere de două milioane de euro
Direcţia Silvică Constanţa se luptă de doi ani în instanţă să recupereze două hectare de teren de la Primăria Năvodari. Terenul este situat în vecinătatea Hanului Piraţilor, iar pe el a fost plantată în anii trecuţi o lizieră de plopi. „Pentru că plopii erau bătrâni şi ar fi pus în pericol circulaţia (liziera era poziţionată chiar lângă drumul care leagă staţiunea Mamaia de Năvodari - n.n.), am luat decizia de tăiere a arborilor, urmând să refacem plantaţia. Ulterior, am aflat că printr-o hotărâre a Consiliului Local Năvodari acest teren a intrat în proprietatea privată a acestui oraş. Se tot dau hotărâri ilegale de trecere a pădurilor în proprietatea publică. Am solicitat Primăriei Năvodari să ne întâlnim şi să confruntăm actele, dar ni se refuză orice formă de dialog", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Lucrările de pregătire a terenului pentru noua generaţie de plopi s-au făcut sub protecţia poliţiei, pentru că autoritatea locală a încercat să împiedice accesul utilajelor. De cealaltă parte, primarul din Năvodari nici nu vrea să audă că ar trebui să le acorde silvicultorilor un alt teren în compensaţie şi cu atât mai puţin să dea cele două hectare înapoi. „Ce să dau la schimb? Nu am ce şi nu am de ce. Cele două hectare de la han nu sunt ale lor. Romsilva nu figurează nicăieri cu titlu de proprietate pe ele. Am cerut juristei să facă o plângere penală că au intrat cu tractoarele pe terenul nostru, ca să are, şi au distrus spaţiul verde", susţine Nicolae Matei, primarul din Năvodari. Acesta spune că terenul unde a fost pădurea de plopi va servi ca extensie a străzii care duce spre Năvodari. „Se vor face patru benzi de circulaţie. Cât despre restul de teren, acesta rămâne în domeniul privat al oraşului", a conchis edilul Năvodariului. Zona Hanul Piraţilor, denumită pe piaţa imobiliară şi Mamaia Sat, este unul dintre principalele puncte de atracţie pentru investitorii de pe litoral. Preţul unui metru pătrat poate ajunge până la 120 euro, situaţie în care este de înţeles dorinţa primăriei de a pune mâna pe un teren cu o valoare de peste două milioane de euro.
„Casa Vinului": 3.000 de metri de pădure au dispărut
Romsilva s-a confruntat cu o situaţie similară în localitatea Făclia, lângă Cernavodă. Spre deosebire de conflictul de la Năvodari, „cazul" Făclia are toate premisele de a fi rezolvat pe cale amiabilă. Direcţia Silvică Constanţa reclamă 3.000 de metri pătraţi de teren la intrarea în localitatea Făclia, unde funcţionează obiectivul turistic „Casa Vinului". „Terenul a fost intabulat de Primăria Saligny şi vândut ulterior, deşi se vede cu ochiul liber că obiectivul funcţionează în pădure. Nu ştiu cum a fost făcută intabularea. În cadrul Comisiei de fond funciar s-a decis efectuarea unui schimb de terenuri. În locul celor 3.000 de metri pătraţi vom primi în administrare două hectare în imediata apropiere", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Diferendul a fost aplanat după ani buni în care proprietarul obiectivului turistic a refuzat să accepte schimbul de terenuri.
ÎPS Teodosie râvneşte la lemn
Arhiepiscopia Tomisului a vrut, la rândul ei, să pună mâna pe 220 de hectare de pădure la malul mării. Invocând acte din 1937, instituţia condusă de ÎPS Teodosie a solicitat Romsilva acordarea întregii suprafeţe. „Au primit doar 27 de hectare în zona Mănăstirii Dervent. Restul terenurilor revendicate sunt în Ialomiţa şi în cele două judeţe care formau Cadrilaterul (actualmente pe teritoriul Bulgariei - n.n.)", a mai precizat directorul Romsilva. Deşi legea este destul de strictă cu activităţile economice în pădure, mai ales dacă aceasta este considerată sit natural, exploatarea lemnului la malul mării poate aduce bani frumoşi. Potrivit Direcţiei Romsilva, întreaga producţie de plop din judeţul Constanţa pleacă în Bulgaria şi de aici mai departe.
Lista neagră
Romsilva este custodele a şapte arii protejate din judeţul Constanţa, cu o suprafaţă totală de 77.000 de hectare. Din aceasta, 39.000 de hectare reprezintă fondul forestier, iar restul sunt arii protejate. Toate cele şapte regiuni protejate prin Natura 2000 fac sau vor face obiectul unor investiţii cu impact asupra mediului. Pădurea Hagieni-Cotul Văii se află în apropierea litoralului şi este una dintre cele mai afectate rezervaţii din punctul de vedere al deşeurilor aruncate de turişti. Pădurea Esechioi şi Lacul Bugeac suferă de pe urma activităţilor de braconaj, iar Cheile Dobrogei sunt bine cunoscute pentru scandalul construcţiilor ilegale şi pentru cel al altor amenajări care nu respectă legea. Pe „lista neagră" urmează Dumbrăveni-Vederoasa, aproape de cursul Dunării, Canaraua Fetii, în apropierea oraşului Băneasa, una dintre cele mai importante rezervaţii de plante din ţară, pădurea Fântâniţa din apropierea localităţii Murfatlar, rezervaţie frecventată de amatorii de grătare şi petreceri în aer liber, precum şi Canaralele Dunării (Hârșova-Aliman), zonă în care autorităţile judeţene vor să construiască un port de agrement. De altfel, după implementarea programului de protecţie Natura 2000, mai mulţi primari şi-au arătat public nemulţumirea faţă de regulile ecologiste europene, pe care le consideră o piedică în calea dezvoltării comunităţilor locale. În realitate, programul european nu îngrădeşte decât parţial activităţile economice în zonele protejate, însă blochează afacerile imobiliare foarte profitabile. Cum nimeni nu se încumetă să încalce prevederile europene, aranjamentele la nivel local şi atacurile asupra ariilor protejate au devenit greu de pus în practică, lucru care îi nemulţumeşte profund pe primari.
Criza a protejat natura
Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială incluse în reţeaua Natura 2000 acoperă 17% din suprafaţa României. Nu mai puţin de 20 de zone din judeţul Constanţa au fost declarate situri de importanţă comunitară prin Ordinul 776/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Astfel, la malul mării există comune unde suprafeţele protejate reprezintă peste 50% din totalul terenurilor aflate în administrare. Cel puţin din punctul de vedere al protecţiei mediului, criza a avut un efect pozitiv, în sensul în care lipsa lichidităţilor a determinat întreruperea sau chiar abandonarea unor proiecte investiţionale care aduceau atingere prevederilor europene Natura 2000. Recent, autorităţile din judeţele Tulcea şi Constanţa au solicitat Ministerului Mediului revizuirea listei cu situri în sensul diminuării suprafeţelor protejate, pentru ca investiţiile mai mult sau mai puţin necesare comunităţilor locale, dar strict indispensabile primarilor, să poată fi reluate.
Agenţia-fantomă
Coaliţia ONG Natura 2000 România a atras atenţia încă de anul trecut că amânarea punerii în funcţiune a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) a condus la gestionarea necorespunzătoare a multor situri protejate, iar faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ar putea atrage sancţiuni de la UE. Organizaţia semnalează că mai multe arii protejate şi-au pierdut custozii, nemaifiind gestionate aşa cum prevede legea, iar siturile propuse pentru reţeaua Natura 2000, conform obligaţiilor ce revin României ca membră a UE, pot fi considerate doar ca arii protejate declarate pe hârtie, fără un management eficient. Înfiinţată pe ultima sută de metri de mandat de către guvernul Tăriceanu, ANAP a funcţionat într-un total anonimat până anul trecut, când a fost reorganizată. Agenţia avea sediul la Braşov şi doar trei angajaţi. „ANAP a funcţionat doar pe hârtie", confirmă Mihaela Cândea, directorul executiv Mare Nostrum. Agenţia era responsabilă cu atribuirea în administrare sau în custodie a ariilor protejate, precum şi de coordonarea, supravegherea şi avizarea planurilor de management ale acestor zone.
(Preluare din "Ziarul Timpul")
Marius Pop
Publicat acum 7 ore si 14 minute
Banii de la mame şi pensionari ajung la firmele PDL prin pixul Elenei Udrea
Romania trebuie salvata!
Deputatul PSD Marian Neacşu acuză, într-un comunicat postat pe site-ul partidului, că "guvernul obraznico-faraonic" ia banii de la bebeluși, mame și pensionari pentru a-i transfera către firmele PDL. Redăm în continuare integral comunicatul deputatului PSD:
"Actualul guvern a hotărât să oprească 5,5% din pensiile românilor cu titlul de contribuţie la asigurările de sănătate. De asemenea, a hotărât că sunt prea mulţi banii acordaţi ca sprijin femeilor românce care nasc copii. Actualul guvern s-a gândit că medicii din mediul rural nu mai merită să fie stimulaţi. În acelaşi timp, banii astfel „economisiţi" sunt dirijaţi de guvernul Boc-Udrea-Băsescu, către proiecte gigantice de construire de săli sportive polivalente, în care se cheltuiesc sume enorme, de sute de milioane de euro, din banii publici, care trebuie să ajungă în buzunarele firmelor PDL. Aceasta este o veritabilă deturnare a banilor pensionarilor şi mamelor românce către clientela politică pedelistă.
După ce i-a acuzat de fraudă pe toţi pensionarii români, acum guvernul Boc-Udrea-Băsescu a decis că o pensie care depăşeşte 160 de euro este prea mare pentru românii care au muncit o viaţă întreagă şi a decis să le ia 5,5% chiar şi din aceste pensii mizere.
Este de-a dreptul revoltător acest mod amator de a guverna o ţară, nu prin programe de guvernare transparente, ci prin măsuri luate după ureche şi vădit orientate spre satisfacerea unor interese economice private.
Este revoltător faptul că ministrul Elena Udrea, susţinută de preşedintele Băsescu plănuieşte pe ascuns devalizarea bugetului de stat, alocând o sumă enormă de bani pur şi simplu după voinţa proprie, către localităţi şi obiective alese după bunul plac al unei persoane şi nu după studii fundamentate ştiinţific şi economic. Adică orice primar poate să îşi dorească o sală de sport în localitatea sa, dar numai cei agreaţi de ministrul Udrea vor primi fondurile publice pentru asta.
În condiţiile în care serviciile medicale şi educaţia şcolară au devenit în ultimii ani din ce în ce mai scumpe, iar din anul viitor preţul acestora va fi prohibitiv pentru marea masă a populaţiei, dubioşii analişti economici ai regimului Băsescu reclamă pe la posturile TV că „statul român nu mai trebuie să finanţeze înmulţirea familiilor sărace, care trebuie descurajate să procreeze". Iar preşedintele ţării – Traian Băsescu – fără să îi pese cât de puţin de nivelul de trai al cetăţenilor, tratează cu aroganţă şi ironie mamele românce, spunând că s-a umplut ţara de ele.
Atitudinea cinică şi misogină a acestuia iese la suprafaţă din ce în ce mai pregnant în ultimul timp, iar măsurile guvernului impus de Traian Băsescu reflectă cu fidelitate această atitudine sfidătoare faţă de români. După ce în 2009 a promis în mod mincinos românilor că vor trăi mai bine, ascunzând existenţa crizei economice mondiale, ca să mai înhaţe încă un mandat în fruntea ţării, acum preşedintele Traian Băsescu râde în nas alegătorilor. Actualul regim obraznico-faraonic instituit de Traian Băsescu este pus pe spolierea ţării şi este imun la împotrivirea şi protestele românilor, el fiind, se pare, un regim imposibil de oprit prin mijloacele civice, democratice şi constituţionale existente.
Deputat PSD Marian Neacşu, Colegiul uninominal nr. 2 Slobozia"
Publicat acum 3 ore si 10 minute Cristian Gheţu
Deputatul PSD Marian Neacşu acuză, într-un comunicat postat pe site-ul partidului, că "guvernul obraznico-faraonic" ia banii de la bebeluși, mame și pensionari pentru a-i transfera către firmele PDL. Redăm în continuare integral comunicatul deputatului PSD:
"Actualul guvern a hotărât să oprească 5,5% din pensiile românilor cu titlul de contribuţie la asigurările de sănătate. De asemenea, a hotărât că sunt prea mulţi banii acordaţi ca sprijin femeilor românce care nasc copii. Actualul guvern s-a gândit că medicii din mediul rural nu mai merită să fie stimulaţi. În acelaşi timp, banii astfel „economisiţi" sunt dirijaţi de guvernul Boc-Udrea-Băsescu, către proiecte gigantice de construire de săli sportive polivalente, în care se cheltuiesc sume enorme, de sute de milioane de euro, din banii publici, care trebuie să ajungă în buzunarele firmelor PDL. Aceasta este o veritabilă deturnare a banilor pensionarilor şi mamelor românce către clientela politică pedelistă.
După ce i-a acuzat de fraudă pe toţi pensionarii români, acum guvernul Boc-Udrea-Băsescu a decis că o pensie care depăşeşte 160 de euro este prea mare pentru românii care au muncit o viaţă întreagă şi a decis să le ia 5,5% chiar şi din aceste pensii mizere.
Este de-a dreptul revoltător acest mod amator de a guverna o ţară, nu prin programe de guvernare transparente, ci prin măsuri luate după ureche şi vădit orientate spre satisfacerea unor interese economice private.
Este revoltător faptul că ministrul Elena Udrea, susţinută de preşedintele Băsescu plănuieşte pe ascuns devalizarea bugetului de stat, alocând o sumă enormă de bani pur şi simplu după voinţa proprie, către localităţi şi obiective alese după bunul plac al unei persoane şi nu după studii fundamentate ştiinţific şi economic. Adică orice primar poate să îşi dorească o sală de sport în localitatea sa, dar numai cei agreaţi de ministrul Udrea vor primi fondurile publice pentru asta.
În condiţiile în care serviciile medicale şi educaţia şcolară au devenit în ultimii ani din ce în ce mai scumpe, iar din anul viitor preţul acestora va fi prohibitiv pentru marea masă a populaţiei, dubioşii analişti economici ai regimului Băsescu reclamă pe la posturile TV că „statul român nu mai trebuie să finanţeze înmulţirea familiilor sărace, care trebuie descurajate să procreeze". Iar preşedintele ţării – Traian Băsescu – fără să îi pese cât de puţin de nivelul de trai al cetăţenilor, tratează cu aroganţă şi ironie mamele românce, spunând că s-a umplut ţara de ele.
Atitudinea cinică şi misogină a acestuia iese la suprafaţă din ce în ce mai pregnant în ultimul timp, iar măsurile guvernului impus de Traian Băsescu reflectă cu fidelitate această atitudine sfidătoare faţă de români. După ce în 2009 a promis în mod mincinos românilor că vor trăi mai bine, ascunzând existenţa crizei economice mondiale, ca să mai înhaţe încă un mandat în fruntea ţării, acum preşedintele Traian Băsescu râde în nas alegătorilor. Actualul regim obraznico-faraonic instituit de Traian Băsescu este pus pe spolierea ţării şi este imun la împotrivirea şi protestele românilor, el fiind, se pare, un regim imposibil de oprit prin mijloacele civice, democratice şi constituţionale existente.
Deputat PSD Marian Neacşu, Colegiul uninominal nr. 2 Slobozia"
Publicat acum 3 ore si 10 minute Cristian Gheţu
Unde dorm parlamentarii pe banii nostrii? Luxul lor, in schimbul saraciei noastre
Romania trebuie salvata!
11 Decembrie 2010 10:05:23
Aproximativ 159 de deputati locuiesc in hoteluri de lux din Capitala, acolo unde chiria unui apartament incepe de la 2.200 de euro si ajunge la 4.000 de euro.
Secretarul general al Camerei Deputatilor, Gheorghe Barbu, a declarat, pentru MEDIAFAX, ca tariful maxim platit de Camera Deputatilor pentru cazarea unui deputat la hotel este de 257 lei pe zi, incluzand TVA si taxele hoteliere.
Locul preferat de deputatii nostrii este complexul hotelier Centre Ville, situate in central Bucurestiului, unde cazarea platita , din banii publici, pentru fiecare demnitar, este de 257 de lei pe zi.
Cu toate astea, altii cu gusturi mai “rafinate” prefera sa locuiasca la Marriot sau Royal, insa Gheroghe Barbu ne asigura ca tarifele de cazare pentru acestia nu depasesc suma de 257 de RON pe zi.
"Se platesc 257 RON pe zi, incluzand TVA si taxa hoteliera, la Centre Ville si se plateste acelasi pret pentru cazarea la Marriott, iar la alte hoteluri, sub acest nivel - 240 RON, 230 RON sau 220 RON pe zi", a explicat Gheorghe Barbu.
“E mai ieftin ca in 2009”
Potrivit lui Barbu, aceste tarife sunt conforme cu legislatia si sunt mult mai scazute decat ceea ce se platea in anul 2009. El a spus ca atunci cand a preluat functia de secretar general pretul cazarii era de 300 lei pe zi, iar prin negocieri succesive a reusit ca acest tarif sa scada pana la 257 lei, cat este in prezent.
"De cand sunt eu secretar general si Roberta Anastase presedinte, prin negocieri succesive din 2009, am adus acest tarif de la 300 RON la 257 RON cu TVA si taxa hoteliera", a precizat Gheorghe Barbu.
"Au fost negocieri dure, este vorba de hotel de patru stele (complexul Centre Ville), parlamentarii stau de 20 de ani aici, este vorba de demnitari ai statului", a adaugat Barbu.
In complexul hotelier Centre Ville sunt cazati 100 de deputati, iar costul unei camere, pentru o luna de 31 de zile, la un curs valutar de 4,3 lei/euro, este de 1.857 de euro/luna, a precizat Camera Deputatilor.
“Noi nu stim cat se cheltuie…ca plateste Camera”
Deputatul PDL de Arad Iustin Cionca Arghir a spus ca este cazat intr-un apartament in actualul Centre Ville, dar nu stie cat costa deoarece plateste Camera Deputatilor. "Am dreptul conform legii sa fiu cazat la hotel ca parlamentar", a adaugat el.
Deputatul PDL de Giurgiu Victor Boiangiu a spus si el ca este cazat la Centre Ville, aratand ca aici a fost repartizat de la Camera Deputatilor, la fel ca si deputatul PDL Doinita Chircu.
Deputatul PDL de Iasi Daniel Oajdea a aratat ca a fost repartizat la Centre Ville, unde are o camera si nu stie cat se plateste pentru ea de la Camera Deputatilor.
Oajdea a apreciat ca solutia cea mai buna pentru cazarea deputatilor ar fi amenajarea si modernizarea unor blocuri aflate langa Palatul Parlamentului. "Solutia ar fi locuinte de serviciu pentru parlamentari, ar costa mult mai putin decat cazarea la hotel. Investitia in amenajarea celor doua blocuri ar fi amortizata in 2-3 ani", a apreciat Oajdea.
El a aratat ca nu este o solutie cazarea deputatilor cu chirie. "Nu putem fi cazati chiar oriunde, pentru ca nu putem sa stam cu grija de a plati intretinerea, cablu tv, sa ne asiguram curatenia, securitate, in loc sa lucram la un proiect de lege", a explicat Daniel Oajdea.
“Bunii samariteni”
In schimb, deputatii PDL Mihai Boldea (Galati) si Adrian Badulescu (Teleorman) au precizat ca au inchiriat in Bucuresti cate un apartament deoarece nu erau multumiti de cazarea la hotel.
"Dupa scandalul ca se cheltuiesc un miliard de lei vechi pentru cazarea deputatilor, am inchiriat un apartament cu doua camere in Bucuresti si am plecat de la hotelul Royal, unde se plateau, in 2009, 90 de milioane de lei vechi (9.000 RON) pe luna. Acum platesc pentru chirie 25 de milioane de lei vechi (2.500 RON) pe luna", a afirmat Mihail Boldea.
Nu avem de unde sa stim ce apartament si-a inchiriat deputatul Boldea sau in ce locatie, insa ceea ce stim este ca un apartament de doua camera, decomandat, confor 1, chiar si mobilat frumos il poti, aflat in central Capitalei, il poti inchiria foarte usor la 300 - 350 de euro pe luna, adica aproximativ 1.500 de RON.
11 Decembrie 2010 10:05:23
Aproximativ 159 de deputati locuiesc in hoteluri de lux din Capitala, acolo unde chiria unui apartament incepe de la 2.200 de euro si ajunge la 4.000 de euro.
Secretarul general al Camerei Deputatilor, Gheorghe Barbu, a declarat, pentru MEDIAFAX, ca tariful maxim platit de Camera Deputatilor pentru cazarea unui deputat la hotel este de 257 lei pe zi, incluzand TVA si taxele hoteliere.
Locul preferat de deputatii nostrii este complexul hotelier Centre Ville, situate in central Bucurestiului, unde cazarea platita , din banii publici, pentru fiecare demnitar, este de 257 de lei pe zi.
Cu toate astea, altii cu gusturi mai “rafinate” prefera sa locuiasca la Marriot sau Royal, insa Gheroghe Barbu ne asigura ca tarifele de cazare pentru acestia nu depasesc suma de 257 de RON pe zi.
"Se platesc 257 RON pe zi, incluzand TVA si taxa hoteliera, la Centre Ville si se plateste acelasi pret pentru cazarea la Marriott, iar la alte hoteluri, sub acest nivel - 240 RON, 230 RON sau 220 RON pe zi", a explicat Gheorghe Barbu.
“E mai ieftin ca in 2009”
Potrivit lui Barbu, aceste tarife sunt conforme cu legislatia si sunt mult mai scazute decat ceea ce se platea in anul 2009. El a spus ca atunci cand a preluat functia de secretar general pretul cazarii era de 300 lei pe zi, iar prin negocieri succesive a reusit ca acest tarif sa scada pana la 257 lei, cat este in prezent.
"De cand sunt eu secretar general si Roberta Anastase presedinte, prin negocieri succesive din 2009, am adus acest tarif de la 300 RON la 257 RON cu TVA si taxa hoteliera", a precizat Gheorghe Barbu.
"Au fost negocieri dure, este vorba de hotel de patru stele (complexul Centre Ville), parlamentarii stau de 20 de ani aici, este vorba de demnitari ai statului", a adaugat Barbu.
In complexul hotelier Centre Ville sunt cazati 100 de deputati, iar costul unei camere, pentru o luna de 31 de zile, la un curs valutar de 4,3 lei/euro, este de 1.857 de euro/luna, a precizat Camera Deputatilor.
“Noi nu stim cat se cheltuie…ca plateste Camera”
Deputatul PDL de Arad Iustin Cionca Arghir a spus ca este cazat intr-un apartament in actualul Centre Ville, dar nu stie cat costa deoarece plateste Camera Deputatilor. "Am dreptul conform legii sa fiu cazat la hotel ca parlamentar", a adaugat el.
Deputatul PDL de Giurgiu Victor Boiangiu a spus si el ca este cazat la Centre Ville, aratand ca aici a fost repartizat de la Camera Deputatilor, la fel ca si deputatul PDL Doinita Chircu.
Deputatul PDL de Iasi Daniel Oajdea a aratat ca a fost repartizat la Centre Ville, unde are o camera si nu stie cat se plateste pentru ea de la Camera Deputatilor.
Oajdea a apreciat ca solutia cea mai buna pentru cazarea deputatilor ar fi amenajarea si modernizarea unor blocuri aflate langa Palatul Parlamentului. "Solutia ar fi locuinte de serviciu pentru parlamentari, ar costa mult mai putin decat cazarea la hotel. Investitia in amenajarea celor doua blocuri ar fi amortizata in 2-3 ani", a apreciat Oajdea.
El a aratat ca nu este o solutie cazarea deputatilor cu chirie. "Nu putem fi cazati chiar oriunde, pentru ca nu putem sa stam cu grija de a plati intretinerea, cablu tv, sa ne asiguram curatenia, securitate, in loc sa lucram la un proiect de lege", a explicat Daniel Oajdea.
“Bunii samariteni”
In schimb, deputatii PDL Mihai Boldea (Galati) si Adrian Badulescu (Teleorman) au precizat ca au inchiriat in Bucuresti cate un apartament deoarece nu erau multumiti de cazarea la hotel.
"Dupa scandalul ca se cheltuiesc un miliard de lei vechi pentru cazarea deputatilor, am inchiriat un apartament cu doua camere in Bucuresti si am plecat de la hotelul Royal, unde se plateau, in 2009, 90 de milioane de lei vechi (9.000 RON) pe luna. Acum platesc pentru chirie 25 de milioane de lei vechi (2.500 RON) pe luna", a afirmat Mihail Boldea.
Nu avem de unde sa stim ce apartament si-a inchiriat deputatul Boldea sau in ce locatie, insa ceea ce stim este ca un apartament de doua camera, decomandat, confor 1, chiar si mobilat frumos il poti, aflat in central Capitalei, il poti inchiria foarte usor la 300 - 350 de euro pe luna, adica aproximativ 1.500 de RON.
miercuri, 17 noiembrie 2010
Percheziţionarea calculatoarelor fostului MTS, blocată din nou
Romania trebuie salvata!
Percheziţionarea calculatoarelor fostului MTS, blocată din nou
PDL şi UNPR o protejează pe Monica Iacob-Ridzi
Deşi în urmă cu o săptămână se anunţase ferm că în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va fi discutată pe 16 noiembrie solicitarea procurorilor de acceptare a percheziţiei calculatoarelor utilizate în fostul MTS de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi, acest lucru nu s-a întâmplat marţi.
Surpriză de proporţii - dar numai pentru neavizaţi - marţi în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. De pe ordinea de zi au dispărut pur şi simplu dezbaterea şi votarea cererii procurorilor de percheziţionare a calculatorului utilizat de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi în primăvara anului 2009 la MTS. După ce reprezentanţii PNL în comisie au cerut discutarea cazului, vădit încurcat, preşedintele comisiei, Daniel Buda (PDL), a anunţat că subiectul respectiv nu a fost trecut pe ordinea de zi din cauză că Monica Iacob-Ridzi s-ar afla la Viena. Cum însă deputata PDL a depus înscrisuri în ceea ce priveşte poziţia sa, solicitarea procurorilor putea fi discutată. Buda s-a opus şi a supus votului amânarea cu două săptămâni a cazului. La numărarea voturilor a reieşit că 13 deputaţi s-au pronunţat pentru amânare, 12 pentru dezbatere şi unul s-a abţinut. Reprezentanţii Opoziţiei au contestat - fără succes - numărarea voturilor, menţionând că deputatul UDMR Mate Andras Levente nu se afla în sală în momentul votului, deci nu exista posibilitatea ca Puterea să însumeze 13 voturi. De menţionat că urmărirea penală împotriva Monicăi Iacob-Ridzi a fost anterior aprobată de Parlament - este vorba de dosarul privind cheltuielile fantomă pentru evenimentele din 2 mai 2009 -, dar cererea privind percheziţionarea calculatorului zace la comisie de aproape un an. În primă instanţă s-a motivat de către preşedintele comisiei că Ridzi este în concediu prenatal, iar de 6-7 luni se invocă concediul post-natal. Cu toate acestea, Ridzi a fost prezentă în plenul Camerei în ultimele luni la o serie de voturi-cheie pentru PDL, dar Daniel Buda nu a catadicsit să o cheme la comisie.
Amânare şi în cazurile Păsat şi Anastase
La cererea unor deputaţi din arcul guvernamental, tot în şedinţa de marţi a Comisiei juridice s-a amânat cu 30 de zile (!!!) discutarea cererii procurorului general de aprobare a reţinerii preventive a deputatului PDL de Giurgiu, Dan Păsat. S-a invocat de către cei care au cerut amânarea faptul că nu au avut posibilitatea să studieze dosarul. De menţionat că dosarul a zăcut o lună în biroul Robertei Anastase şi abia după ce presa a semnalat acest lucru a fost direcţionat spre Comisia juridică. Tot în şedinţa de marţi s-a cerut discutarea sesizării PNL şi PSD privind încălcarea regulamentului de către preşedinta Camerei, Roberta Anastase, cu ocazia votării Legii pensiilor pe 15 septembrie a.c. Deşi reprezentanţii PNL în comisie au cerut ca dezbaterea să aibă loc în şedinţa de miercuri, preşedintele comisiei a propus amânarea cu o săptămână pentru ca Roberta Anastase să fie înştiinţată şi să se poată prezenta la comisie. O propunere de domeniul absurdului. Sala de şedinţă a Comisiei juridice se află la 12 metri de cabinetul Robertei Anastase. De ce este necesară o săptămână pentru anunţarea Robertei Anastase, doar Daniel Buda poate să explice.
Unde sunt ONG-urile şi "deontologii"?
În legislatura trecută, când au existat o serie de amânări - mai mult sau mai puţin justificate - în aprobarea la comisiile juridice a cererilor procurorilor în dosarele lui Adrian Năstase, Miron Mitrea sau Şerban Mihăilescu, presa pro Cotroceni, ONG-urile din diferite coaliţii mai mult sau mai puţin „curate" şi autoproclamaţii deontologi Mircea Marian, Sabina Fati, Sever Voinescu, Andreea Pora, Sorin Ioniţă, Cristian Ghinea, Radu Moraru, Cristian Pătrăşconiu şi alţii din aceeaşi categorie ţipau ca din gură de şarpe, susţinând că se obstrucţionează justiţia, iar Traian Băsescu şi PDL susţineau că bilele negre din rapoartele de ţară se datorau respectivelor tergiversări din parlament. Acum, în cazurile Ridzi, Păsat şi Anastase, tăcerea este totală din partea celor de mai sus. Nu mai există nici o obstrucţionare a justiţiei.
Publicat Marţi, 16 noiembrie 2010 Lucian Gheorghiu
Percheziţionarea calculatoarelor fostului MTS, blocată din nou
PDL şi UNPR o protejează pe Monica Iacob-Ridzi
Deşi în urmă cu o săptămână se anunţase ferm că în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor va fi discutată pe 16 noiembrie solicitarea procurorilor de acceptare a percheziţiei calculatoarelor utilizate în fostul MTS de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi, acest lucru nu s-a întâmplat marţi.
Surpriză de proporţii - dar numai pentru neavizaţi - marţi în şedinţa Comisiei juridice a Camerei Deputaţilor. De pe ordinea de zi au dispărut pur şi simplu dezbaterea şi votarea cererii procurorilor de percheziţionare a calculatorului utilizat de fostul ministru Monica Iacob-Ridzi în primăvara anului 2009 la MTS. După ce reprezentanţii PNL în comisie au cerut discutarea cazului, vădit încurcat, preşedintele comisiei, Daniel Buda (PDL), a anunţat că subiectul respectiv nu a fost trecut pe ordinea de zi din cauză că Monica Iacob-Ridzi s-ar afla la Viena. Cum însă deputata PDL a depus înscrisuri în ceea ce priveşte poziţia sa, solicitarea procurorilor putea fi discutată. Buda s-a opus şi a supus votului amânarea cu două săptămâni a cazului. La numărarea voturilor a reieşit că 13 deputaţi s-au pronunţat pentru amânare, 12 pentru dezbatere şi unul s-a abţinut. Reprezentanţii Opoziţiei au contestat - fără succes - numărarea voturilor, menţionând că deputatul UDMR Mate Andras Levente nu se afla în sală în momentul votului, deci nu exista posibilitatea ca Puterea să însumeze 13 voturi. De menţionat că urmărirea penală împotriva Monicăi Iacob-Ridzi a fost anterior aprobată de Parlament - este vorba de dosarul privind cheltuielile fantomă pentru evenimentele din 2 mai 2009 -, dar cererea privind percheziţionarea calculatorului zace la comisie de aproape un an. În primă instanţă s-a motivat de către preşedintele comisiei că Ridzi este în concediu prenatal, iar de 6-7 luni se invocă concediul post-natal. Cu toate acestea, Ridzi a fost prezentă în plenul Camerei în ultimele luni la o serie de voturi-cheie pentru PDL, dar Daniel Buda nu a catadicsit să o cheme la comisie.
Amânare şi în cazurile Păsat şi Anastase
La cererea unor deputaţi din arcul guvernamental, tot în şedinţa de marţi a Comisiei juridice s-a amânat cu 30 de zile (!!!) discutarea cererii procurorului general de aprobare a reţinerii preventive a deputatului PDL de Giurgiu, Dan Păsat. S-a invocat de către cei care au cerut amânarea faptul că nu au avut posibilitatea să studieze dosarul. De menţionat că dosarul a zăcut o lună în biroul Robertei Anastase şi abia după ce presa a semnalat acest lucru a fost direcţionat spre Comisia juridică. Tot în şedinţa de marţi s-a cerut discutarea sesizării PNL şi PSD privind încălcarea regulamentului de către preşedinta Camerei, Roberta Anastase, cu ocazia votării Legii pensiilor pe 15 septembrie a.c. Deşi reprezentanţii PNL în comisie au cerut ca dezbaterea să aibă loc în şedinţa de miercuri, preşedintele comisiei a propus amânarea cu o săptămână pentru ca Roberta Anastase să fie înştiinţată şi să se poată prezenta la comisie. O propunere de domeniul absurdului. Sala de şedinţă a Comisiei juridice se află la 12 metri de cabinetul Robertei Anastase. De ce este necesară o săptămână pentru anunţarea Robertei Anastase, doar Daniel Buda poate să explice.
Unde sunt ONG-urile şi "deontologii"?
În legislatura trecută, când au existat o serie de amânări - mai mult sau mai puţin justificate - în aprobarea la comisiile juridice a cererilor procurorilor în dosarele lui Adrian Năstase, Miron Mitrea sau Şerban Mihăilescu, presa pro Cotroceni, ONG-urile din diferite coaliţii mai mult sau mai puţin „curate" şi autoproclamaţii deontologi Mircea Marian, Sabina Fati, Sever Voinescu, Andreea Pora, Sorin Ioniţă, Cristian Ghinea, Radu Moraru, Cristian Pătrăşconiu şi alţii din aceeaşi categorie ţipau ca din gură de şarpe, susţinând că se obstrucţionează justiţia, iar Traian Băsescu şi PDL susţineau că bilele negre din rapoartele de ţară se datorau respectivelor tergiversări din parlament. Acum, în cazurile Ridzi, Păsat şi Anastase, tăcerea este totală din partea celor de mai sus. Nu mai există nici o obstrucţionare a justiţiei.
Publicat Marţi, 16 noiembrie 2010 Lucian Gheorghiu
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Romania trebuie salvata!
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Elena Udrea vorbeşte ca să se afle în treabă
Ministerul Dezvoltării dă un drept la replică supt din degete
Aşa-zisul drept la replică al Ministerului Dezvoltării referitor la articolul nostru a fost aruncat pe piaţă cu un sigur scop: acela de a arunca o perdea de fum peste dezvăluirile şi documentele publicate ieri de cotidianul.ro. Publicăm acest aşa-zis drept la replică doar pentru a demonta punctual explicaţiile mincinoase, confuze şi inutile ale Elenei Udrea.
Precizări - Ministerul Dezvoltării
Materialul publicat astăzi de cotidianul.ro sub titlul „Udrea dă contracte cu dedicaţie pentru anihilarea unui senator PSD" conţine o serie de informaţii false şi afirmaţii mincinoase cu privire la serviciile de asistenţă juridică achiziţionate de minister.
Pentru o corectă informare publică, vă transmitem alăturat informaţiile reale cu privire la situaţia acestor contracte:
O primă afirmaţie mincinoasă este aceea că „Udrea dă contracte cu dedicaţie", făcându-se referire la faptul că Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului ar fi formulat documentaţia de achiziţie a serviciilor de asistenţă juridică „cu dedicaţie pentru senatorul Şova".
In realitate, acordul-cadru referitor la serviciile de asistenţă juridică a fost încheiat în 2008 de Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor cu trei societăţi de avocatură. Toate cele trei societăţi îndeplineau criteriile de selecţie, aşadar nu poate fi vorba de „condiţii la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova", aşa cum eronat se prezintă în articol.
Subliniem că acordul-cadru a fost încheiat în decembrie 2008, dată la care Elena Udrea nu era ministru al dezvoltării. Legislaţia prevede că toate contractele subsecvente încheiate în baza respectivului acord-cadru se atribuie după criteriile de selecţie avute în vedere la semnarea acordului cadru, ceea ce s-a şi întâmplat.
Documente perfect legale, emise de MDRT, au fost prezentate de site-ul cotidianul.ro într-un context aberant, în care se vorbeşte de „mită şi şantaj", deşi respectivele documente nu demonstrează decât îndeplinirea, de către MDRT, a prevederilor legale în domeniul achiziţiilor publice.
În articol se vorbeşte despre o „ofertă de contract" adresată de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului cabinetului de avocatură al senatorului Dan Şova. Precizăm că nu este vorba de un astfel de document, ci de o invitaţie de reluare a competiţiei pentru un contract subsecvent, în baza acordului cadru de care am amintit. Aceeaşi invitaţie a fost adresată de MDRT şi celorlalte două societăţi semnatare ale acordului-cadru, conform procedurii standard.
În schimb, invitaţia, emisă de MDRT pe 28 iunie 2010, este publicată de cotidianul.ro ca fiind înregistrată o lună mai devreme, pe 28 mai 2010 la societatea „Enescu, Panait, Pop şi Asociaţii", deşi ministerul nu i-a adresat acestei societăţi respectivul document.
O altă informaţie falsă publicată de cotidianul.ro este aceea conform căreia „după cum se poate observa citind oferta de la Ministerul Dezvoltării, valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro". Niciun document din cele prezentate de cotidianul.ro nu prevede o astfel de valoare minimă lunară. În consecinţă, nici concluzia din articol, conform căreia suma pe care MDRT „se pregătea să o risipească pe asistenţă juridică asigurată de societăţi de avocatură ajunge la valori ameţitoare, de zeci de milioane de euro" nu se susţine, fiind pură dezinformare.
În articol se invocă, de altfel, cifre publicate de Curtea de Conturi care nu au nicio legătură cu MDRT.
Referitor la aprecierile conform cărora MDRT achiziţionează servicii de asistenţă juridică în condiţiile în care are angajaţi consilieri juridici, facem precizarea că, în prezent, firma de avocatură cu care MDRT are contract reprezintă interesele ministerului exclusiv în cauze aflate pe rolul instanţelor şi organismelor internaţionale. Astfel de cauze au ca obiect contracte de o complexitate deosebită şi de valoare ridicată şi se derlulează după proceduri specifice acestor instanţe.
De altfel, legislaţia în vigoare nu prevede că „acele autorităţi ale statului care au angajaţi jurisconsulţi nu mai au dreptul de a solicita servicii de asistenţă juridică firmelor de avocatură", aşa cum eronat se afirmă în articol.
1. Angajaţii de la Ministerul Dezvoltării care au scris acest document nu sunt doar diletanţi, ci au şi niscaiva probleme oculare, din moment ce, în mod absolut inutil, au găsit de cuviinţă să vorbească despre acordul-cadrul niciodată derulat, pe care avocatul Dan Şova l-a încheiat în 2008 cu Ministerul Dezvoltării şi la care a renunţat tot în 2008, imediat după ce a fost ales senator al României. Cotidianul.ro a scris acest lucru, chiar în explicaţia foto a ultimului document, din articolul de ieri, numai scribii de la Ministerul Dezvoltării nu au văzut.
2. Elena Udrea şi subordonaţii săi ne aruncă praf în ochi cramponându-se de cuvintele folosite în articol. Ne spun aceşti domni de la minister că nu era vorba despre o "ofertă de contract", ci despre "o invitaţie de reluare a unui contract-cadru" pentru firma de avocatură a senatorului PSD şi în că în orice caz nu era adresată doar firmei lui Dan Şova. Păi, şi noi ce am spus?! Acelaşi lucru, cu alte cuvinte însă. Ba mai mult, în documentele publicate de noi se poate vedea clar care sunt celelalte două societăţi de avocatură cărora Ministerul Dezvoltării le-a expediat "invitaţia de reluare".
3. Cei de la Ministerul Dezvoltării neagă neconvingător chestiunea referitoare la criteriile de selecţie la care răspundea doar CV-ul avocatului Dan Şova. Noi am demonstrat cu proba indubitabilă a CV-ului lui Şova că aşa este. În plus, este de notorietate publică faptul că nici unul din ceilalţi avocaţi de la celelalte două case de avocatură nu are calificările universitare cerute de Ministerul Dezvoltării în ofertă.
4. Penibil şi trucul aruncării în discuţie a unei alte firme de avocatură despre care cotidianul.ro nu a scris nici măcar un rând, întrucât nu avea niciun fel de relevanţă în cazul în discuţie. Este vorba despre ceea ce apare pe prima pagină a ofertei ministerului. Ministerul a trimis oferta la vechea adresă a casei de avocatură a lui Dan Şova, iar în acel imobil are sediul o altă firmă de avocatură, mai exact aceea pe care, la derută, diversioniştii amatori din subordinea Elenei Udrea au aruncat-o în acest aşa-zis drept la replică.
5. Nu le-a reuşit celor din Ministerul Dezvoltării nici încercarea de a nega cifrele publicate de cotidianul.ro, reprezentând sumele uriaşe pe care acest minister le cheltuie pe contracte de asistenţă juridică. Elena Udrea spune că nu e vorba despre valoarea minimă estimată a contractului pe o singură lună, care pentru o casă de avocatură este de 300.000 euro, şi că cifrele din explozivul raport Curţii de Conturi (n.red: cotidianul.ro va publica acest raport) nu ar avea nicio legătură cu ministerul condus de ea. Ministrul Udrea şi titularii celorlalte două case de avocatură care au acceptat "invitaţia de reluare a contractului cu Ministerului Dezvoltării" ştiu foarte bine că sumele primite de aceste două firme au depăşit, cel puţin în ultimele două luni, valoarea de 300.000 euro/ lună/casă de avocatură.
Mai scrie sănătoasă, cucoană, dar ai grijă de unghii, că te pasc accidente de muncă!
Publicat acum o ora si 49 minute Cristina Horvat
Uite cum îşi bat joc de banii noştri! Autorităţile locale bagă milioane de euro în bănci, marcaje şi semne de circulaţie
Romania trebuie salvata!
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
17 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Vlad Popa
Care criză?! Ce cheltuială cu măsură?! Nici gând de aşa ceva, când vine vorba de banii publici. Cel puţin, în acest fel par să gândească autorităţile din Bucureşti, că e vorba de Primăria Capitalei sau de primăriile de sector. Au băgat milioane de euro în bănci, în indicatoare puse din cinci în cinci metri şi în marcaje care s-au deteriorat deja.
Asfaltarea unui metru pătrat de stradă: 3.624 €
Vi se pare strigător la cer să dai 3.624 de euro pentru asfaltarea unui metru pătrat de stradă? Ei bine, se poate. E cazul străzii Nanu Muscel, din zona Eroilor, unde, pentru 155 de metri de reabilitat, Administraţia Străzilor va cheltui 561.830 de euro, potrivit unei hotărâri de Consiliu, aprobată de Municipalitate la sfârşitul lunii octombrie.
Piste de biciclete distruse
Pistele de biciclete arată vai ş-amar. În foarte multe locuri din Capitală, benzile adezive s-au dezlipit şi zac în mormane, fără ca vreun oficial să ia măsuri. Este cazul pistei din zona Operei, care arată ca după război.
Indicatoare din 7 în 7 metri
Pe strada Dreptăţii, din cartierul Militari, Administraţia Străzilor a pus indicatoare din 7 în 7 metri, plus şicane la fiecare intersecţie. Nu ştie nimeni de ce este nevoie de ele pe acest drum secundar, mai ales că şoferii oricum nu le văd, pentru că sunt mascate de copaci. Menţionăm că un indicator rutier costă 200 de lei.
6 bănci pe 30 de metri de trotuar
Sectorul 3 s-a umplut de bănci. Pe bulevarde, pe străduţele dintre blocuri, băncile sunt montate din cinci în cinci metri. Bucureştenii nu sunt prea încântaţi de idee, fiindcă, spun ei, aşa se ocupă prea mult spaţiu din trotuar.
Primăria sectorului 3 nu a vrut să ne spună cât a plătit pe băncuţe.
←Iulia Berdea (în stânga), 68 de ani, nu înţelege ce caută zidurile de beton în locul băncilorPăcătoasa
Ziduri de beton, în loc de bănci
Primăria sectorului 6 a început să ridice ziduri de circa 60 cm pe bd. Iuliu Maniu, spre nedumerirea oamenilor. Aşezaţi pe betonul rece, pensionarii încercau ieri să ghicească ce vrea primarul Poteraş cu aceste betoane.
“Erau aici trei bănci, le-au luat şi au făcut un zid. Avem nevoie de parcuri, nu de ziduri”, ne-a spus Iulia Berdea, 68 de ani.
Marcaje pentru nevăzători, deteriorate
Nici n-au fost bine puse, că marcajele pentru nevăzători (medalion) s-au şi desprins de asfalt. Motivul: au fost fixate doar cu holşuruburi. În plus, în multe locuri în care au fost montate s-au făcut săpături şi marcajele aproape că nu se mai văd. Au costat 800.000 de euro.
Separatoare de sensuri, rupte
Acum trei luni, pe străzile Capitalei erau montate separatoare de sensuri, mici, galbene şi fosforescente, pentru ca şoferii să nu mai treacă pe linia de tramvai. Acum, stâlpişorii sunt la pământ şi trebuie înlocuiţi. Pe ei, Administraţia Străzilor a dat 800.000 de euro.
43.000 €, un film despre Bucureşti
Municipalitatea vrea să facă un film de promovare a Bucureştiului, ca să atragă turişti. Potrivit unui anunţ postat recent pe site-ul de licitaţii publice, Primăria Capitalei e dispusă să dea circa 43.000 de euro pentru acest proiect, având ca obiectiv creşterea gradului de atractivitate şi a calităţii informaţiei turistice oferite celor care vizitează Bucureştiul, cât şi potenţialilor turişti.
joi, 4 noiembrie 2010
SPECIAL Averile si veniturile de zeci de mii de lei ale liderilor de sindicat din Romania. Dumitru Costin, Iacob Baciu, Vasile Marica si alti aparatori ai bugetarilor cu - 25% la salariu raporteaza venituri de peste 10.000 de lei.
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Joi, 4 noiembrie 2010, 1:39 Actualitate | Esenţial
Pentru prima data in ultimii 20 de ani, liderii de sindicat din Romania sunt obligati sa isi declare averile si veniturile. In 2009, Iaocb Baciu presedintele CSDR declara ca castigat lunar 10.000 de lei, Dumitru Costin presedintele BNS a raportat un venit lunar de 20.000 de lei din care 13.000 de la sindicat si 3.000 de la trustul Realitatea. Sindicalistul Vasile Marica scrie ca a castigat, anul trecut, 7.400 de lei lunar. Marica a fost depasit de directorul economic al BNS, care a inregistrat un venit lunar de aproape 12.000 de lei. Un alt lider de sindicat a declarat un venit de aproape 15.000 de lei si 190.000 de euro in conturi.
Baciu Iacob presedinte Confedertia Sindicatelor Democratice din Romania: 10 terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are in proprietate sapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri patrati de luciu de apa si o casa. Raporteaza un credit la banca de 41.000 de euro. Sustine ca castigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicala, adica aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adauga 14.383 lei, membru CA al Sind Romania SRL, 11.183 membru CES si 46.069 lei vicepresedinte CNAS. In total un venit anual de peste 130.000 de lei, adica un venit lunar de peste 10.000 de lei.
Vasile Marica presedinte al Sindicatului National Vamal Unirea: masina noua in 2010, doua imobile si 7.400 salariu de sindicalist. Declara ca detine un teren de 500 de metri patrati in Otopeni, un apartament de 98 de metri patrati in Bucuresti si o casa in Otopeni cumparata in 2008. Si-a cumparat in 2010 un Volkswagen Golf si mai conduce Toyota Yaris. Mai declara un credit de 150.000 de euro contractat in 2008. Din activitatea sindicala a castigat 88.950 lei: 44.436 de la Sindicatul Vamal Unirea si 44.514 de la Federatia Nationala a Sindicatelor din Finante. Venitul lunar castigat in 2009 fiind de peste 7.400 de lei la care se adauga si salariul sotiei aproape 6.000 de lei lunar (71.813 lei venit anual 2009)
Dumitru Costin presedintele Blocului National Sindical: a castigat anul trecut 239.000 de lei, 13.000 de lei salariu de sindicalist si 3.000 de lei lunar de la trustul Realitatea. A declarat doua apartamente si un teren, mai detine 10,2% din compania Interactive Commtech Developement Srl, si un credit de 85.000 de lei. Nu a declarat autoturisme sau bijuterii sau bani in conturi. La capitolul salarii a declarat sase surse de venit: 17.975 lei plus 139.283 lei de la BNS, 14.323 lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori, 10.395 lei- membru CA al CNAS, 35.427 lei CA al Realitatea Media si 21.420 de lei - membru al Comitetului Executiv al FRF. Despre averea si salariul lui Dumitru Costin puteti gasi informatii si in revista Kamikaze la urmatorul link
Pe langa liderii de sindicat cu notorietate publica sunt si sindicalisti care au declarat averi si venituri lunare impresionante. Iata cateva exemple de sindicalisti anonimi si averile lor:
Musoiu Valentin prim-vicepresedinte Federatia Sindicatelor Gaz-Romania: credit de 300.000 de lei si venit lunar de 9.000 de lei. A declarat doua terenuri si un apartament, un credit de 300.000 de lei, asociat unic al societatii Antaris 2000 Prod SRL, asociat in compania Smart Washing & Cleaning SRL si vicepresedinte al Sindicatului Transport Gaze Medias. A castigat anul trecut 107.000 de lei, adica aproape 9.000 de lei lunar. Jumatate din suma a castigat-o din activitatea sindicala.
Tancau Petrea Petre presedinte Federatia Nationala a Sindicatelor din Chimie si Petrochimie: 188.000 de euro in banca si 14.700 de lei venit lunar. Spune ca are in proprietate trei terenuri, trei imobile, trei masini. Mai declara si cinci depozite in euro in suma totala de 188.000 de euro. Nu declara bijuterii, tablouri sau datorii. La capitolul venituri a declarat pe anul trecut 176.000 de lei, adica 14.700 de lei lunar.
Ivascu Minel secretar general BNS: venit lunar de 9.500 de lei si 34.000 de euro in conturi. A mentionat in declaratia de avere un apartament si o masina cumparata in 2007. A mai declarat patru depozite bancare in valoare de 34.000 de euro si 9.600 de lei intr-un fond de investitii. Nu a declarat bijuterii sau tablouri si nici credite sau datorii. La capitolul venituri in 2009 a castigat 113.000 lei, un venit lunar de 9.500 lei. A castigat 85.855 lei numai din activitatea de sindicalist, adica 7.200 de lei lunar.
Fisc Scradeanu Ion, presedinte Federatia Sindicatelor Libere si Independente Energetica si prim-vicepresedinte BNS: venit lunar de 7.000 de lei si 166.000 de lei in conturi. A declarat doua terenuri intravilane, doua case, cinci depozite bancare in valoare de 166.000 de lei si o datorie de 15.000 de euro. La capitolul venituri a declarat 85.000 de lei, adica peste 7.000 de lei lunar.
Enache Steluta director economic BNS: venit anual de 140.000 de lei si 11.700 lei venit lunar. A mentionat in declaratia de avere un apartament si un autoturism cumparat in 2006 si un cont curent de 47.000 de lei. La capitolul venituri a declarat ca a castigat in anul trecut: 140.043 lei, adica 11.700 de lei. Din venitul global pe 2009 a primit numai de la BNS 109.501 lei si aproape 20.000 de lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori.
Knisner Maiana vicepresedinte BNS. A declarat ca detine un teren si un apartament. A mai mentionat si un autoturism din 1986. La capitolul venituri a mentionat ca a castigat in 2009 din activitatea sindicala 65.925 de lei, adica 5.500 de lei lunar.
Liderii de sindicat trebuie sa isi declare averile dupa ce Parlamentul a adoptat pe 24 august noua lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate dupa ce vechea lege a fost declarata la inceputul anului neconstitutionala.
Subiectul declaratiilor de avere pentru sindicalisti a fost unul extrem de disputat in cadrul dezbaterilor parlamentare. De altfel Comisia Juridica din Senat condusa de pesedistul Toni Grebla a scos paragraful din lege care prevedea acest aspect.
Luna trecuta PSD a initiat chiar un proiect de lege prin care liderii de sindicat sa fie eliminati din legea ANI. Expunerea de motive a proiectului de lege al PSD arata ca asimilarea şefilor de sindicate „cu funcţiile şi demnităţile publice este făcută în mod abuziv şi fără nici o justificare, singurul scop pentru care au fost introduse aceste prevederi fiind acela de a fi supuşi sistematic la presiuni şi şantaj din partea autorităţilor publice".
de Attila Biro HotNews.ro
Joi, 4 noiembrie 2010, 1:39 Actualitate | Esenţial
Pentru prima data in ultimii 20 de ani, liderii de sindicat din Romania sunt obligati sa isi declare averile si veniturile. In 2009, Iaocb Baciu presedintele CSDR declara ca castigat lunar 10.000 de lei, Dumitru Costin presedintele BNS a raportat un venit lunar de 20.000 de lei din care 13.000 de la sindicat si 3.000 de la trustul Realitatea. Sindicalistul Vasile Marica scrie ca a castigat, anul trecut, 7.400 de lei lunar. Marica a fost depasit de directorul economic al BNS, care a inregistrat un venit lunar de aproape 12.000 de lei. Un alt lider de sindicat a declarat un venit de aproape 15.000 de lei si 190.000 de euro in conturi.
Baciu Iacob presedinte Confedertia Sindicatelor Democratice din Romania: 10 terenuri, venit lunar de 10.000 de lei, 5.000 de lei de la sindicat. Are in proprietate sapte terenuri agricole, trei terenuri intravilane, 800 de metri patrati de luciu de apa si o casa. Raporteaza un credit la banca de 41.000 de euro. Sustine ca castigat anul trecut 58.704 lei din activitatea sindicala, adica aproape 5.000 de lei lunar. La aceste venituri se adauga 14.383 lei, membru CA al Sind Romania SRL, 11.183 membru CES si 46.069 lei vicepresedinte CNAS. In total un venit anual de peste 130.000 de lei, adica un venit lunar de peste 10.000 de lei.
Vasile Marica presedinte al Sindicatului National Vamal Unirea: masina noua in 2010, doua imobile si 7.400 salariu de sindicalist. Declara ca detine un teren de 500 de metri patrati in Otopeni, un apartament de 98 de metri patrati in Bucuresti si o casa in Otopeni cumparata in 2008. Si-a cumparat in 2010 un Volkswagen Golf si mai conduce Toyota Yaris. Mai declara un credit de 150.000 de euro contractat in 2008. Din activitatea sindicala a castigat 88.950 lei: 44.436 de la Sindicatul Vamal Unirea si 44.514 de la Federatia Nationala a Sindicatelor din Finante. Venitul lunar castigat in 2009 fiind de peste 7.400 de lei la care se adauga si salariul sotiei aproape 6.000 de lei lunar (71.813 lei venit anual 2009)
Dumitru Costin presedintele Blocului National Sindical: a castigat anul trecut 239.000 de lei, 13.000 de lei salariu de sindicalist si 3.000 de lei lunar de la trustul Realitatea. A declarat doua apartamente si un teren, mai detine 10,2% din compania Interactive Commtech Developement Srl, si un credit de 85.000 de lei. Nu a declarat autoturisme sau bijuterii sau bani in conturi. La capitolul salarii a declarat sase surse de venit: 17.975 lei plus 139.283 lei de la BNS, 14.323 lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori, 10.395 lei- membru CA al CNAS, 35.427 lei CA al Realitatea Media si 21.420 de lei - membru al Comitetului Executiv al FRF. Despre averea si salariul lui Dumitru Costin puteti gasi informatii si in revista Kamikaze la urmatorul link
Pe langa liderii de sindicat cu notorietate publica sunt si sindicalisti care au declarat averi si venituri lunare impresionante. Iata cateva exemple de sindicalisti anonimi si averile lor:
Musoiu Valentin prim-vicepresedinte Federatia Sindicatelor Gaz-Romania: credit de 300.000 de lei si venit lunar de 9.000 de lei. A declarat doua terenuri si un apartament, un credit de 300.000 de lei, asociat unic al societatii Antaris 2000 Prod SRL, asociat in compania Smart Washing & Cleaning SRL si vicepresedinte al Sindicatului Transport Gaze Medias. A castigat anul trecut 107.000 de lei, adica aproape 9.000 de lei lunar. Jumatate din suma a castigat-o din activitatea sindicala.
Tancau Petrea Petre presedinte Federatia Nationala a Sindicatelor din Chimie si Petrochimie: 188.000 de euro in banca si 14.700 de lei venit lunar. Spune ca are in proprietate trei terenuri, trei imobile, trei masini. Mai declara si cinci depozite in euro in suma totala de 188.000 de euro. Nu declara bijuterii, tablouri sau datorii. La capitolul venituri a declarat pe anul trecut 176.000 de lei, adica 14.700 de lei lunar.
Ivascu Minel secretar general BNS: venit lunar de 9.500 de lei si 34.000 de euro in conturi. A mentionat in declaratia de avere un apartament si o masina cumparata in 2007. A mai declarat patru depozite bancare in valoare de 34.000 de euro si 9.600 de lei intr-un fond de investitii. Nu a declarat bijuterii sau tablouri si nici credite sau datorii. La capitolul venituri in 2009 a castigat 113.000 lei, un venit lunar de 9.500 lei. A castigat 85.855 lei numai din activitatea de sindicalist, adica 7.200 de lei lunar.
Fisc Scradeanu Ion, presedinte Federatia Sindicatelor Libere si Independente Energetica si prim-vicepresedinte BNS: venit lunar de 7.000 de lei si 166.000 de lei in conturi. A declarat doua terenuri intravilane, doua case, cinci depozite bancare in valoare de 166.000 de lei si o datorie de 15.000 de euro. La capitolul venituri a declarat 85.000 de lei, adica peste 7.000 de lei lunar.
Enache Steluta director economic BNS: venit anual de 140.000 de lei si 11.700 lei venit lunar. A mentionat in declaratia de avere un apartament si un autoturism cumparat in 2006 si un cont curent de 47.000 de lei. La capitolul venituri a declarat ca a castigat in anul trecut: 140.043 lei, adica 11.700 de lei. Din venitul global pe 2009 a primit numai de la BNS 109.501 lei si aproape 20.000 de lei de la Asociatia Fotbalistilor Amatori si Nonamatori.
Knisner Maiana vicepresedinte BNS. A declarat ca detine un teren si un apartament. A mai mentionat si un autoturism din 1986. La capitolul venituri a mentionat ca a castigat in 2009 din activitatea sindicala 65.925 de lei, adica 5.500 de lei lunar.
Liderii de sindicat trebuie sa isi declare averile dupa ce Parlamentul a adoptat pe 24 august noua lege de functionare a Agentiei Nationale de Integritate dupa ce vechea lege a fost declarata la inceputul anului neconstitutionala.
Subiectul declaratiilor de avere pentru sindicalisti a fost unul extrem de disputat in cadrul dezbaterilor parlamentare. De altfel Comisia Juridica din Senat condusa de pesedistul Toni Grebla a scos paragraful din lege care prevedea acest aspect.
Luna trecuta PSD a initiat chiar un proiect de lege prin care liderii de sindicat sa fie eliminati din legea ANI. Expunerea de motive a proiectului de lege al PSD arata ca asimilarea şefilor de sindicate „cu funcţiile şi demnităţile publice este făcută în mod abuziv şi fără nici o justificare, singurul scop pentru care au fost introduse aceste prevederi fiind acela de a fi supuşi sistematic la presiuni şi şantaj din partea autorităţilor publice".
miercuri, 3 noiembrie 2010
Asta da nesimţire! Senatorii sparg 2.700.000 € pe autoturisme
Romania trebuie salvata!
libertatea.ro
3 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Radu Nistor
In plină criză economică, senatorii s-au gandit să cheltuiască, anul viitor, cu 30% mai mult decat in 2010. In plus, din suma totală de 128 de milioane lei, 11,7 milioane (adică 2,7 milioane euro) vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de “maşini şi mijloace de transport”.
Din cei aproape 128 de milioane de lei ai bugetului Senatului, 68.425.000 lei sunt alocaţi cheltuielilor de personal, din care pentru fondul de salarii a fost prevăzută suma de 37 milioane de lei. Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, au fost alocaţi 35.814.000 lei, din care 400.000 - pentru furnituri de birou, 2.305.000 - pentru carburanţi şi lubrifianţi, 875.000 lei - pentru servicii de poştă, telecomunicaţii, radio, TV şi internet, 2.630.000 lei - pentru reparaţii curente.
Şi dacă tot e criză, aleşii neamului au hotărât că trebuie să cumpere anul viitor nu mai puţin de 137 de Loganuri noi, echipate total, inclusiv cu cauciucuri de iarnă, plus alte şapte limuzine, trecute în buget, conform unor surse, sub denumirea de “mijloace de transport”. Suma totală aruncată pe autoturisme e de 11.700.000 de lei, adică 2.700.000 de euro.
libertatea.ro
3 Noiembrie 2010 | Articol semnat de Radu Nistor
In plină criză economică, senatorii s-au gandit să cheltuiască, anul viitor, cu 30% mai mult decat in 2010. In plus, din suma totală de 128 de milioane lei, 11,7 milioane (adică 2,7 milioane euro) vor fi folosiţi pentru achiziţionarea de “maşini şi mijloace de transport”.
Din cei aproape 128 de milioane de lei ai bugetului Senatului, 68.425.000 lei sunt alocaţi cheltuielilor de personal, din care pentru fondul de salarii a fost prevăzută suma de 37 milioane de lei. Pentru cheltuielile cu bunuri şi servicii, au fost alocaţi 35.814.000 lei, din care 400.000 - pentru furnituri de birou, 2.305.000 - pentru carburanţi şi lubrifianţi, 875.000 lei - pentru servicii de poştă, telecomunicaţii, radio, TV şi internet, 2.630.000 lei - pentru reparaţii curente.
Şi dacă tot e criză, aleşii neamului au hotărât că trebuie să cumpere anul viitor nu mai puţin de 137 de Loganuri noi, echipate total, inclusiv cu cauciucuri de iarnă, plus alte şapte limuzine, trecute în buget, conform unor surse, sub denumirea de “mijloace de transport”. Suma totală aruncată pe autoturisme e de 11.700.000 de lei, adică 2.700.000 de euro.
marți, 2 noiembrie 2010
Contractele cu baietii destepti din energie: De ce unii cumpara mai ieftin, iar altii mai scump, si de ce nu este vanduta energia de la Hidroelectrica pe bursa
Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 23:44 Economie | Energie
Aproape jumatate din cele 17 contracte bilaterale incheiate de Hidroelectrica cu cei care si-au castigat numelel de "baieti destepti" au fost prelungite pana in 2017-2018, a declarat directorul general al Hidroelectrica, Mihai David. Unul dintre contractele prelungite este cel cu Energy Holding, cel mai mare trader de energie de pe piata. Potrivit directorului Hidroelectrica, pretul mediu la care este vanduta energia, fara a lua in calcul contractul cu Alro, este de 130 de lei/MWh, in conditiile in care costul de productie ajunge la circa 90 lei/Mwh. In ceea ce priveste Alro, preturile variaza de la luna la luna, intre 98 lei si 120 lei MWh. Pe de alta parte, Hidroelectrica a fost obligata de Vosganian si de Videanu sa cumpere energie termo scumpa pentru a ajuta termocentralele Paroseni si Deva. Vedeti in text de ce nu este vanduta energia hidro in mod transparent-Explicatia lui Mihai David.
In cazul contractelor directe, pentru energia vanduta in 2010, a avut loc o majorare a pretului cu 28-31% fata de anul trecut, a mai spus David. Acesta nu a vrut sa precizeze care va fi ajustarea pentru 2011. Preturile au crescut, insa si costurile de productie au fost mai mari. Potrivit unor informatii detinute de HotNews.ro, pretul de productie a crescut de la 70 la 93 lei/ MWh. In total sunt 17 contracte directe, a spus directorul Hidroelectrica. Contractele care nu au fost prelungite vor expira in 2011-2012. Un caz aparte il reprezinta doua contracte pe care Hidroelectrica a incercat sa le rezilieze deoarece "nu au vrut sa renegocieze pretul". Este vorba de contractele cu Elsid si Electrocarbon care sunt detinute de Mihai Tufan si familia Anastasescu, parteneri de afaceri aflati pe locul 135 in „Forbes 500 miliardari". Contractele cu aceste firme au fost incheiate pentru o cantitate de 200 MWh, respectiv 250 MWh.
Potrivit directorului Hidroelectrica, s-a ajuns cu cele doua contracte in instanta. "Am castigat pe Electrocarbon, dar am pierdut pe Elsid, desi contractele sunt la fel", a afirmat David. Astfel, daca unul dintre contracte a fost "oprit", in cazul celui de-al doilea, Hidroelectrica a fost obligata sa accepte sa vanda energie la pret nemajorat. Astfel, David incearca sa demonstreze ca rezilierea contractelor bilaterale nu este o solutie. "Ce s-ar fi intamplat daca mi s-ar fi intamplat lucrul acesta pe contractele mai mari?".
Energy Holding va mai cumpara energie ieftina pana in 2017
Mihai David nu a vrut sa dea numele firmelor care au contracte prelungite. Pana acum, contractul despre care se stia ca a fost prelungit pana in 2018 este cel cu Alro Slatina, la inceputul lunii aprilie, pentru o cantitate de 3 Twh (terawatti), pretul fiind stabilit in functie de cotatia aluminiului. Un alt contract care a fost prelungit este cel cu Energy Holding. Mihai David a confirmat faptul ca acesta este un contract care a fost prelungit pana in 2017. Energy Holding este cel mai mare cumparator de energie cu o cantitatea de circa 4 Twh.
Energy Holding, unul dintre cei mai importanti furnizori de energie, a fost detinuta de omul de afaceri Bogdan Buzaianu, considerat unul dintre baietii destepti din energie, fin al fostului ministru Dan Ioan Popescu. Energy Holding a fost preluata de Marken Investment&Trading M.I.T., companie care este inregistrata in Olanda. Surse din piata spun ca in spatele companiei s-ar afla tot Buzaianu. Pe lista "baietilor destepti" se mai afla si alti comercianti pe piata energiei, ca EHOL Distribution, preluata de elvetienii de la Alpiq si Buzmann Industries, preluata tot de Alpiq. Despre EHOL, David spune ca "i s-a terminat contractul". EHOL Distribution s-a format prin desprinderea de Energy Holding, iar in infiintarea Buzmann Industries a fost implicat tot Buzaianu. Cititi aici cine este Bogdan Buzaianu.
Potrivit Ziarului Financiar, companiile care iau direct energie hidro sunt: Enel Muntenia, Enel Furnizare (Energie), CEZ Vanzare, CEZ Distributie, E.ON Furnizare, Luxten Lighting, Euro PEC, Electromagnetica, Alro, Energy Holding, Energy Financing Team, Alpiq Romenergie (EHOL Distribution), Alpiq Romindustries (Buzmann Industries), Elsid, Electrocarbon, Arcelor Mittal Galati si Compania Nationala a Huilei. Multe dintre acestea sunt contracte incheiate in perioada 2002-2004.
* David: Ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM
Mihai David a afirmat ca nu poate da amanunte despre prelungirea contractelor deoarece negocierile s-au purtat diferit in functie de fiecare companie. "La negocieri, fiecare a venit din diverse pozitii. Fiecare, la o negociere, are o pozitie mai tare sau nu. Cu unii mi-a fost mai simplu, cu altii mai dificil in ceea ce priveste solicitarea mea de pret", a spus David.
Acesta sustine ca energia hidro nu poate fi vanduta prin OPCOM deoarece ar fi distorsionata piata. In acest moment, energia electrica se tranzactioneaza la un pret mediu de 160 de lei Mwh. In cazul in care energia hidro ar fi vanduta la un pret apropiat de 160 de lei/ MWh, aceasta medie ar creste mult peste acel 156 de lei/ MWh (n.red. pretul reglementat de ANRE), a explicat David. Nici la un pret mai mic, sub medie, nu ar putea fi vanduta deoarece toti cumparatorii s-ar indrepta catre energia hidro, fara sa mai ia in calcul si cea termo.
"Nu pot sa acopar cu hidro tot necesarul pentru Romania. Problema e ca ai rupt toata piata in momentul in care ai iesit cu energia hidro pe OPCOM", a explicat David. Acesta considera ca sunt "ideale"contractele pe termen lung care au clauze de corectare a preturilor in functie de costuri. David sustine ca in cazul in care ar fi vanduta energia hidro in mod transparent pe bursa, OPCOM ar trebui sa vina cu un produs pe cinci ani. "OPCOM nu are produsul acela pe cinci ani", a precizat directorul Hidroelectrica. Potrivit acestuia, OPCOM nu poate veni cu acest produs deoarece nu a gasit o formula pentru ajustarea preturilor in fiecare an in functie de costuri. In acest moment, pe OPCOM pot fi încheiate contracte pe maximum un an.
Hidroelectrica, obligata sa cumpere energie scumpa de la Paroseni si Deva, timp de 10 ani
* In activitatea sa comerciala, Hidroelectrica nu se ocupa doar de vanzarea energiei ieftine, ci si de cumpararea energiei scumpe. Compania nu vinde energie hidro pura prin contractele bilateriale, ci formeaza un mix cu energie termo (n.red. cea mai scumpa energie). La o cantitate de 22 Twh vanduta intr-un an, 19 Twh reprezinta energie hidro, iar restul termo. Formand acest mix de energie, Hidroelectrica contribuie la finantarea termocentralelor. Mihai David afirma ca fostul ministru al economiei, Varujan Vosganian, a obligat Hidroelectrica, în 2008, să cumpere, pentru o perioadă de zece ani, electricitate scumpă de la termocentrala Paroşeni. Preturile variaza intre 179 si 230 de lei/ Mwh, iar cantitatea cuprinsa in contract este de 1 Twh anual. Hidroelectrica a incheiat un astfel de contract dupa o nota semnata pe 15 iulie 2008 de Vosganian. In acest fel, Hidroelectrica a ajutat termocentrala sa obtina bani pentru finantarea investitiilor de mediu, sustine David. Insa, un contract asemanator, tot pe 10 ani, a fost incheiat si cu Electrocentrale Deva. Acest contract a fost incheiat sub mandatul lui Adriean Videanu.
In ciuda tuturor acestor contracte, Hidroelectrica reuseste sa mearga pe profit. Pe primele noua luni ale anului, profitul a fost de 414 milioane de lei. Profitul operaţional EBITDA s-a ridicat la 1,1 miliarde de lei în primele nouă luni, faţă de 396 milioane de lei în aceeaşi perioadă din 2009.
REFERINTE
Ce spune un raport al Consiliului Concurentei despre "baietii destepti": Doar dintr-o singura tranzactie, Hidroelectrica a pierdut circa 21 milioane de lei
Hidroelectrica a prelungit jumatate din contractele incheiate cu "baietii destepti"
Bogdan Chiritoiu: Notarii fac ce face si CECCAR. Negociem cu ei pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea
Romania trebuie salvata!
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
de Dragos Comache HotNews.ro
Marţi, 26 octombrie 2010, 14:31
Consiliul Concurentei nu a luat inca masuri in privinta tarifelor minime stabilite pentru serviciile notariale, a declarat marti Bogdan Chiritoiu, presedintele institutiei, precizand insa ca se poarta negocieri pentru a modifica legea notarilor publici. El a mai spus ca, spre deosebire de cazul CECCAR, in cazul notarilor exista o lege care le da dreptul sa stabileasca tarife minime.
"La serviciile notariale situatia e mai complicata decat la CECCAR, pentru ca acolo exista o lege care le da dreptul notarilor sa isi stabileasca tarifele. Notarii fac ce face si CECCAR-ul, diferenta este ca CEECAR-ul a facut-o de capul lui, pe cand notarii au o lege. Legea noastra (Legea concurentei - n.r.) bate regulamentul CECCAR si putem sa ii sanctionam, in schimb legea noastra nu bate legea notarilor. Momentan cu notarii purtam negocieri pentru a ajunge la o formula prin care sa modificam legea sau modul cum aplica ei legea", a declarat Chiritoiu in cadrul unei conferinte in care a anuntat sanctionarea Corpul Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati din Romania pentru fixarea tarifelor aplicate de membrii sai.
Bogdan Chiritoiu a precizat ca in cazul notarilor Consiliul Concurentei nu are forta pentru a impune o decizie, precum in cazul CECCAR.
"Notarii au diminuat tarifele pentru persoane fizice, nu si pentru firme, dupa stiinta mea. Au diminuat taxele notarile in general, foarte puternic la ipoteci si extrem de puternic la mutatul ipotecii dintr-un loc in altul, la reipotecare, lucru pe care pe noi ne intereseaza pentru a facilita refinantarile la banci", a mai spus seful autoritatii de concurenta.
Consiliului Concurentei a deschis in 2008 o investigatie pe piata imobiliara, iar o mare parte din verificari s-au axat pe serviciile oferite de notari. Concluziile au evidentiat faptul ca, in comparatie cu alte state europene, Romania are un cost real al serviciilor notariale (raportat la veniturile populatiei) de 14 ori mai mare decat in Germania, de 7 ori mai mare decat in Portugalia si de 6 ori mai mare decat in Austria sau Spania.
Situatia este cauzata in mare parte de numarul limitat de notari care au dreptul sa profeseze si a tarifelor minime stabilite de Ministerul Justitiei.
In fiecare an, Uniunea Notarilor Publici din Romania stabileste numarul persoanelor care pot intra in aceasta profesie, Consiliul Concurentei apreciind ca limitarea afecteaza ideea de piata libera si aduce deservicii grave consumatorilor.
De asemenea, Ministerul Justitiei stabileste prin ordin, tarifele minime pe care un notar trebuie sa le perceapa pentru incheierea diverselor acte, inclusiv cele aferente unei tranzactii imobiliare.
Conform raportului prezentat in urma investigatiei, Consiliul Concurentei considera ca nivelul tarifelor minime impuse este stabilit arbitrar, in afara mecanismului normal reprezentat de raportul cerere - oferta.
Generalul Mihai Chitac a murit
Romania trebuie salvata!
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
9am.ro
2 Noiembrie 2010
Mihai Chitac a murit luni dimineata, la varsta de 82 de ani, ultimii 21 de ani fiind marcati de procese si condamnari izvorate din implicarea sa ca general de armata in reprimarea Revolutiei din 1989 la Timisoara, dar si ca ministru de Interne, in demonstratia din Piata Universitatii din 1990.
Fostul general Mihai Chitac a murit in aceasta dimineata, in jurul orei 10.00, in locuinta sa din Capitala. Acesta era externat dupa mai multe saptamani de spitalizare pentru boli cronice, relateaza MEDIAFAX, informatia fiind confirmata de familia fostului general.
Mihai Chitac suferea de mai multe boli cronice, medicii descoperind recent si mai multe tumori cerebrale. Mihai Chitac a fost eliberat din inchisoare in luna septembrie, pentru a fi supus unei interventii chirurgicale pe cord.
* Fostul general moare la capatul unei lungi lupte in justitie
Dupa o viata petrecuta in armata, Chitac a murit soldat, fiind degradat de instanta care in urma cu doi ani l-a condamnat definitiv la 15 ani de inchisoare pentru faptele comise de el la Timisoara in 1989.
Mihai Chitac s-a nascut in 4 noiembrie 1928, in comuna Suharau din judetul Botosani. A absolvit Scoala Militara de Ofiteri Activi "Nicolae Balcescu" din Sibiu, specialitatea Infanterie (1948 - 1949) si Academia Militara din Bucuresti - Facultatea de Arme Intrunite (1950 - 1952). A obtinut ulterior titlul stiintific de doctor in stiinte militare.
Chitac a fost mai intai ofiter in Directia Operatii a Marelui Stat Major, intre 1952 - 1954, sef al unei sectii din Comandamentul Trupelor Chimice, comandant al Scolii de Ofiteri de Chimie, din septembrie 1960 pana in iunie 1961, iar din 1961 pana in 1968, conferentiar la Academia Militara. In data de 23 ianuarie 1968 devine comandantul Trupelor Chimice ale armatei romane, functie pe care o pastreaza pana in 1990, in aceasta perioada devenind si comandant al Garnizoanei Bucuresti.
* 20 de ani de controverse si procese
In 1968 primeste gradul de colonel, iar patru ani mai tarziu, in decembrie 1972, avea sa devina general-maior. In august 1984 ajunge general locotenent, iar in 28 decembrie 1989 este numit ministru de Interne de presedintele Ion Iliescu, cel care a preluat puterea dupa executia lui Nicolae Ceausescu, primind tot atunci si gradul de general-colonel cu trei stele. Desi a stat in prim-planul vietii publice romanesti doar din decembrie 1989 pana in iunie 1990, implicarea sa in cele mai importante evenimente petrecute in aceasta perioada, Revolutia din 1989 si Mineriada din 1990, i-a adus 20 de ani de controverse si procese si, in final, condamnarea si degradarea militara.
Epopeea lui Chitac in prim-planul vietii publice romanesti a inceput in noaptea de 16 spre 17 decembrie 1989, cand a fost trimis de Ceausescu la Timisoara, impreuna cu alti cativa generali, intre care si Victor Athanasie Stanculescu, pentru a reprima miscarile de strada care au generat Revolutia din 1989, soldata cu debarcarea, procesul si executia dictatorului Nicolae Ceausescu si a sotiei sale. Faptele lui Chitac din acele zile aveau sa fie aflate 19 ani mai tarziu, de la un complet al instantei supreme, care le-a legitimat si le-a dat valoare de adevar istoric, preluandu-le in decizia de condamnare la inchisoare si degradare a fostului general.
Dupa cateva zile de la fuga lui Ceausescu, odata cu transferul puterii catre Frontul Salvarii Nationale si Ion Iliescu, Chitac este avansat de acesta si numit ministru de Interne, functie pe care o pierde in 14 iunie, in urma acuzatiilor de implicare in reprimarea manifestatiei din Piata Universitatii din Bucuresti.
Conduita din timpul Revolutiei, precum si cea de ministru de Interne a lui Chitac, dar si apropierea lui fata de Iliescu si Frontul Salvarii Nationale - partidul trandafirilor, in fruntea caruia Iliescu a iesit presedinte al Romaniei in 20 mai 1990, zi cunoscuta si drept "duminica orbului" - avea sa fie ironizata de intelectualitatea romaneasca, nemultumita de victoria in alegeri. Astfel, manifestantii aflati de mai multe saptamani in Piata Universitatii au cerut condamnarea acestuia, scandand lozinci precum: "Chitac, Chitac, Sa fie ras in cap, Sa poarte pijama, Cu trandafiri pe ea!". Manifestatia din Piata Universitatii a fost reprimata in zilele de 13-15 iunie 1990, in urma unor violente ale militiei si minerilor chemati de Iliescu in Bucuresti.
* In urmatorii 20 de ani, Chitac nu a apucat sa fie tras la raspundere decat pentru implicarea sa in inabusirea Revolutiei de la Timisoara, soldata cu 72 de morti si ranirea altor 253 de oameni, nu si pentru acuzatiile in legatura cu mineriada din iunie 1990.
Aventura juridica a lui Chitac pare puternic influentata de schimbarile de putere de la Bucuresti din ultimii 20 de ani. Astfel, procesul Revolutiei de la Timisoara a inceput la sapte ani dupa comiterea presupuselor fapte ale lui Chitac de la Timisoara, imediat dupa ce Iliescu si FSN, devenit Partidul Democratiei Sociale din Romania, au pierdut puterea in favoarea Conventiei Democratice din Romania, un conglomerat de formatiuni percepute ca fiind "de dreapta".
Chitac a fost cercetat, judecat si, in 15 iulie 1999, condamnat la 15 ani de inchisoare pentru omor deosebit de grav si la opt ani de detentie pentru tentativa la omor deosebit de grav. Sentinta a fost confirmata si de completul de noua judecatori, in faza de recurs, astfel ca, in anul 2000, Chitac ajunge in inchisoare. Sta insa inchis doar pret de cateva zile, fiindu-i permis sa iasa pe motive medicale.
In 2001, la nici o luna de la numirea sa oficiala in functia de procuror general al Romaniei, Tanase Joita a suspendat decizia definitiva de condamnare a lui Chitac, dupa ce a formulat un recurs in anulare. Instanta suprema nu a reusit sa discute recursul formulat de procurorul general decat in 22 martie 2004, amanand succesiv timp de trei ani dezbaterile in sectiile unite. In fine, in 2004, instanta suprema a hotarat rejudecarea procesului lui Mihai Chitac si a colegului sau, generalul Victor Athanasie Stanculescu.
* "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!"
Trei ani si multe amanari mai tarziu, in data de 3 aprilie 2007, Chitac este condamnat din nou la 15 ani de inchisoare de catre instanta suprema, decizia ramanand definitiva pe 16 octombrie 2008. Prin aceeasi decizie, Chitac si Stanculescu si-au pierdut si gradele militare.
Mihai Chitac nu a stat prea mult in inchisoare, beneficiind, de atunci si pana in prezent, de nu mai putin de sase intreruperi ale executarii pedepsei, toate obtinute pe considerente medicale in urma unor procese cu zeci de infatisari la instantele militare bucurestene. [Chitac, scutit de inchisoare pe motive medicale]
Batran si grav bolnav, Chitac a ajuns, duminica, 19 septembrie, la Spitalul Militar din Capitala, in coma. Medicii au fost nevoiti sa-l trateze atat pentru mai vechile afectiuni cardiace, deja cunoscute, dar si pentru mai multe tumori cerebrale descoperite cu doua saptamani mai devreme, cand acesta a fost internat sub paza la Spitalul Elias din Capitala, dupa ce a acuzat dureri de cap insuportabile. [Chitac, liber pentru patru luni]
Moartea lui Chitac lasa nelamurite multe controverse legate de faptele acestuia, iar acuzatiile de influentare politica a justitiei vor ramane si ele, cel mai probabil, fara un raspuns clar. Acesta va ramane insa in istorie prin celebrele cuvinte pe care, conform judecatorilor care i-au semnat condamnarea, le-a rostit in decembrie 1989, la Timisoara, inainte de a lua automatul in mana si a trage personal in manifestanti: "La canaliile astea le trebuie revolutie? Lasa ca le aratam noi revolutie!".
luni, 18 octombrie 2010
"Seful mafiei lui Nastase", reevaluat de Basescu"
Romania trebuie salvata!
9am.ro
18 Octombrie 2010
Seful statului sustine ca a avut "mari semne de intrebare" cand Oprea a fost impus de PSD la MAI, dar si-a schimbat parerea cand acesta a demisionat in loc sa cedeze presiunilor lui Geoana si Vanghelie.
Basescu a tinut, duminica, sa justifice actuala colaborare politica cu cei de la UNPR, al caror presedintele executiv este nimeni altul decat Gabriel Oprea, acelasi om pe care presedintele il infiera, in 2004, cu eticheta de "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". Raspunsul sefului statului: Oprea este un om pe care l-a "reevaluat".
El a recunoscut ca, atunci cand acesta a fost impus de PSD ca ministru de Interne, avea mari semne de intrebare, dar si-a schimbat parerea dupa ce Oprea a refuzat sa numeasca oamenii lui Vanghelie in minister si a demisionat, transmite Gandul.
"Trebuie sa recunoastem ca in Oprea am vazut un om pe care l-am reevaluat. Dupa ce PSD-ul l-a pus ministru de interne a venit la mine si si-a pus demisia, pentru ca nu a vrut sa instaleze capi ai mafiei in structurile de securitate nationala, in serviciile de informatii ale Ministerului de Interne. Deci, pentru mine, Oprea este un om reevaluat. Cand a fost impus de PSD aveam mari semne de intrebare. Cand am vazut reactia lui la presiunea pe care au facut-o Vanghelie si Mircea Geoana, sa numeasca niste oameni care erau cunoscuti a fi parte a sistemului sau ca aveau legatura cu sistemul mafiot, generalul Oprea a venit si a spus: «Eu nu merg mai departe, renunt la mandat»", a afirmat Traian Basescu, la Pro TV.
Seful statului a recunoscut faptul ca in 2004 il numea pe Gabriel Oprea "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". "Asa este, recunosc aceste afirmatii. Nu contest acest lucru", a spus Basescu, citat de EvZ.
9am.ro
18 Octombrie 2010
Seful statului sustine ca a avut "mari semne de intrebare" cand Oprea a fost impus de PSD la MAI, dar si-a schimbat parerea cand acesta a demisionat in loc sa cedeze presiunilor lui Geoana si Vanghelie.
Basescu a tinut, duminica, sa justifice actuala colaborare politica cu cei de la UNPR, al caror presedintele executiv este nimeni altul decat Gabriel Oprea, acelasi om pe care presedintele il infiera, in 2004, cu eticheta de "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". Raspunsul sefului statului: Oprea este un om pe care l-a "reevaluat".
El a recunoscut ca, atunci cand acesta a fost impus de PSD ca ministru de Interne, avea mari semne de intrebare, dar si-a schimbat parerea dupa ce Oprea a refuzat sa numeasca oamenii lui Vanghelie in minister si a demisionat, transmite Gandul.
"Trebuie sa recunoastem ca in Oprea am vazut un om pe care l-am reevaluat. Dupa ce PSD-ul l-a pus ministru de interne a venit la mine si si-a pus demisia, pentru ca nu a vrut sa instaleze capi ai mafiei in structurile de securitate nationala, in serviciile de informatii ale Ministerului de Interne. Deci, pentru mine, Oprea este un om reevaluat. Cand a fost impus de PSD aveam mari semne de intrebare. Cand am vazut reactia lui la presiunea pe care au facut-o Vanghelie si Mircea Geoana, sa numeasca niste oameni care erau cunoscuti a fi parte a sistemului sau ca aveau legatura cu sistemul mafiot, generalul Oprea a venit si a spus: «Eu nu merg mai departe, renunt la mandat»", a afirmat Traian Basescu, la Pro TV.
Seful statului a recunoscut faptul ca in 2004 il numea pe Gabriel Oprea "sef al mafiei personale a lui Adrian Nastase". "Asa este, recunosc aceste afirmatii. Nu contest acest lucru", a spus Basescu, citat de EvZ.
joi, 14 octombrie 2010
În timp ce pensionarii mor de foame Casa Naţională de Pensii cumpără maşini de lux
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Casa Naţională de Pensii face achiziţii publice pe bandă rulantă. Şi atunci cum rămâne cu austeritatea bugetară, atât de mult clamată de puterea pedelistă? Dar cu tăierea tuturor achiziţiilor publice la nivelul ministerelor şi instituţiilor de stat, şi aceasta asumată, doar verbal ce-i drept, de nenumărate ori de actualii guvernanţi?
Chestiunea pensiilor e la ordinea zilei, din orice punct am aborda această problemă. Pensionarii sărăcesc pe zi ce trece şi trăiesc cu spaima că actualul guvern şi Traian Băsescu le vor impozita pensiile şi aşa extrem de mici. Cel mai mare scandal din istoria parlamentarismului românesc a izbucnit de la frauda imensă comisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, la votul pentru Legea pensiilor, o lege prost făcută care nu va face nimic altceva decât să nedreptăţească toate categoriile de pensionari.
În timpul ăsta, Casa Naţională de Pensii - instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Muncii - toacă banii publici pentru confortul personal al zecilor de şefi şi şefuleţi din această autoritate naţională.
Luni, 11 octombrie, Casa Naţională de Pensii a publicat pe SEAP anunţul de atribuire a contractului de cumpărare pentru două autoturisme berline, în valoare totală de 159.960 lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit SC Porsche România SRL, iar această societate a fost singura care a depus oferta. Finanţarea acestui contract nu se face din fonduri comunitare, ci de la bugetul central.
Sigur, suma nu este una halucinant de mare, dar problema stă în imoralitatea acestui gest. Guvernanţii îi îndeamnă pe pensionari să strângă cureaua şi se bat cu pumnii în piept că şi ei se sacrifică la fel ca părinţii şi bunicii din această ţară. Micuţul premier se laudă de câte ori are ocazia că "din acest moment am toleranţă zero şi voi lua măsuri aspre asupra tuturor conducătorilor de instituţii publice care fac achiziţii necugetate pentru uz intern". Din păcate, adevărul este altul, aşa cum s-a putut vedea şi din acest exemplu al maşinilor de lux pentru Casa Naţională de Pensii.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Cristina Horvat
Cotidianul.ro
Casa Naţională de Pensii face achiziţii publice pe bandă rulantă. Şi atunci cum rămâne cu austeritatea bugetară, atât de mult clamată de puterea pedelistă? Dar cu tăierea tuturor achiziţiilor publice la nivelul ministerelor şi instituţiilor de stat, şi aceasta asumată, doar verbal ce-i drept, de nenumărate ori de actualii guvernanţi?
Chestiunea pensiilor e la ordinea zilei, din orice punct am aborda această problemă. Pensionarii sărăcesc pe zi ce trece şi trăiesc cu spaima că actualul guvern şi Traian Băsescu le vor impozita pensiile şi aşa extrem de mici. Cel mai mare scandal din istoria parlamentarismului românesc a izbucnit de la frauda imensă comisă de preşedintele Camerei Deputaţilor, la votul pentru Legea pensiilor, o lege prost făcută care nu va face nimic altceva decât să nedreptăţească toate categoriile de pensionari.
În timpul ăsta, Casa Naţională de Pensii - instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Muncii - toacă banii publici pentru confortul personal al zecilor de şefi şi şefuleţi din această autoritate naţională.
Luni, 11 octombrie, Casa Naţională de Pensii a publicat pe SEAP anunţul de atribuire a contractului de cumpărare pentru două autoturisme berline, în valoare totală de 159.960 lei, fără TVA. Contractul a fost atribuit SC Porsche România SRL, iar această societate a fost singura care a depus oferta. Finanţarea acestui contract nu se face din fonduri comunitare, ci de la bugetul central.
Sigur, suma nu este una halucinant de mare, dar problema stă în imoralitatea acestui gest. Guvernanţii îi îndeamnă pe pensionari să strângă cureaua şi se bat cu pumnii în piept că şi ei se sacrifică la fel ca părinţii şi bunicii din această ţară. Micuţul premier se laudă de câte ori are ocazia că "din acest moment am toleranţă zero şi voi lua măsuri aspre asupra tuturor conducătorilor de instituţii publice care fac achiziţii necugetate pentru uz intern". Din păcate, adevărul este altul, aşa cum s-a putut vedea şi din acest exemplu al maşinilor de lux pentru Casa Naţională de Pensii.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Cristina Horvat
În timp ce pensiile militarilor sunt tăiate Ministrul Gabriel Oprea merge la acţiuni de partid pe banii armatei
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, cel care în public dă asigurări militarilor că nu li se vor diminua pensiile, utilizează bani publici - banii Ministerului Apărării - pentru a efectua deplasări la acţiuni ale partidului, UNPR, pe care l-a înfiinţat cu transfugi de la alte formaţiuni politice. În weekendul trecut, Oprea s-a deplasat cu o aeronavă militară la Satu Mare, unde a participat la o reuniune a UNPR. Solicităm premierului Emil Boc să-l demită de urgenţă pe ministrul Gabriel Oprea.
Sâmbătă, 9 octombrie, la Satu Mare a avut loc conferinţa de alegeri a filialei judeţene a UNPR. Din partea conducerii centrale a partidului au participat ministrul Gabriel Oprea, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Evenimentul a fost intens mediatizat, pentru a se induce opiniei publice faptul că UNPR are în această parte a ţării o organizaţie puternică. În aceeaşi zi, liderii UNPR în frunte cu Gabriel Oprea au participat şi la conferinţa judeţeană de alegeri a filialei din Sălaj. Nu întrunirile judeţene ale UNPR reprezintă însă evenimentul zilei de sâmbătă, ci modalitatea prin care ministrul Gabriel Oprea s-a deplasat de la Bucureşti la Satu Mare. Cum în zilele de la sfârşitul unei săptămâni, compania TAROM nu operează zboruri spre Satu Mare şi Baia Mare, ministrul Gabriel Oprea nu s-a sfiit şi a apelat la un avion aparţinând Armatei.
Un comunicat dubios al MApN: "Vizită de lucru" pentru acoperirea acţiunilor UNPR
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă 9 octombrie de către MApN se arată că "Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a efectuat sâmbătă, 9 octombrie, o vizită de lucru planificată la Batalionul 52 Geniu «Tisa» din Satu Mare, unde s-a întâlnit cu comandanţii unităţilor militare din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu personalul batalionului de geniu, precum şi cu reprezentanţi ai militarilor din categoriile de forţe care îşi desfăşoară activitatea în aceste garnizoane". Trecem peste "coincidenţa" privind faptul că "planificarea" acţiunii MApN a fost făcută exact în perioada în care se desfăşurau conferinţele de alegeri ale UNPR Satu Mare şi Sălaj. Comunicatul este însă dubios. Conform presei locale, vizita la Batalionul 52 a avut loc vineri, 8 octombrie, după-amiaza, în timp ce ziua de sâmbătă, 9 octombrie, a fost exclusiv rezervată acţiunilor UNPR. Cine a emis acest comunicat trebuie să lămurească "eroarea" privind ziua vizitei de lucru.
Sârbu şi Diaconescu sunt militari?
Reuşind să refacem filmul evenimentelor din weekendul trecut, rezultă că în ziua de sâmbătă avionul MApN a stat la dispoziţia ministrului doar pentru acţiunile politice ale acestuia pe linie de partid. Reuniunea UNPR Satu Mare s-a desfăşurat cu începere de la ora 10.30 la un restaurant din localitate (presa nu a avut acces!!!), iar cea a UNPR Sălaj a început la ora 15.00. La plecarea din Satu Mare, conform informaţiilor primite de la senatorul PSD, Valer Marian, în avionul militar au urcat şi ceilalţi doi lideri din troika de conducerea a UNPR, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Ce au căutat cei doi membri UNPR într-un avion care a făcut un zvor pe cheltuiala MAN trebuie să aflăm de la minister. De asemenea, de ce ministrul de resort s-a folosit de un aparat de zbor al armatei în ziua în care a avut doar acţiuni pe linie de partid iarăşi trebuie lămurit. În plus, conform unor informaţii din zonă, delegaţia UNPR a beneficiat pe perioada stagiului din nordul ţării şi de antemergător al poliţiei militare.
Poliţia Militară şi agenţi ai DIA l-au ferit pe ministru de ochii presei
Vă prezentăm o relatare din presa locală (Informaţia Zilei Satu Mare) privind sosirea ministrului Apărării la Satu Mare.
"Iniţial, aeronava Armatei, un AN 26, trebuia să aterizeze în jurul orei 14, după cum ne-a comunicat preşedinta Organizaţiei judeţene a UNPR, Anca Petran, apoi ni s-a spus că va ateriza la ora 13.20, iar la final, aceasta a pus roţile pe pista Aeroportului internaţional Satu Mare în jurul orei 16.25. (...) Înainte cu peste o oră de aterizarea aeronavei militare, membri ai Poliţiei Militare şi ai DIA au împânzit curtea şi Sala de aşteptare a aeroportului şi, în afara angajaţilor acestuia, nimănui nu i s-a permis accesul în zonele în care s-ar fi putut afla ministrul. Apoi, cu câteva minute înainte de aterizarea acesteia, trei maşini, din care două cu geamuri fumurii, au intrat în parcarea aeroportului şi, după aterizare, au tras lângă uşa avionului. La aeroport, general - cu patru stele în rezervă - Gabriel Oprea a fost întâmpinat numai de colonelul Alexandru Păun, comandantul Batalionului 52 Geniu şi al Garnizoanei Satu Mare, şi de Anca Petran. (...) La aproximativ 5 minute după aterizare, cele 4 maşini din convoiul său, printre care şi cea în care era ministrul, având în faţă o maşină a Poliţiei Militare, au ieşit pe poarta aeroportului. (...) Aeronava cu care a venit a rămas în parcarea aeroportului până sâmbătă, la prânz, când va decola avându-l la bord pe ministru, către Bucureşti".
După cum se poate observa din această relatare, deşi din "programul" aterizării au fost excluşi toţi civili, preşedinta UNPR Satu Mare, Anca Petran, a avut acces peste tot, inclusiv "în zona zero".
Pentru o situaţie relativ similară, Adomniţei a fost demis
Mare scandal mare, exact acum doi ani, mai precis pe 6 octombrie 2008, când ministrul Educaţiei de atunci, Cristian Adomniţei, PNL, a fost acuzat că a zburat cu un elicopoter al Ministerului de Interne ca să nu întârzie la propria sa nuntă la Suceava. Deşi a fost apărat de ministrul de Interne de atunci, Cristian David, care a afirmat că el era titularul zborului într-o misiune la graniţa cu Republica Moldova şi că Adomniţei a fost luat "pentru că tot eram în zonă", premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis a doua zi pe Adomniţei.
Un gest similar ar trebui să-l facă şi Emil Boca acum cu Gabriel Oprea. Gestul său este mai grav decât al lui Adomniţei.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Cotidianul.ro
Ministrul Apărării, Gabriel Oprea, cel care în public dă asigurări militarilor că nu li se vor diminua pensiile, utilizează bani publici - banii Ministerului Apărării - pentru a efectua deplasări la acţiuni ale partidului, UNPR, pe care l-a înfiinţat cu transfugi de la alte formaţiuni politice. În weekendul trecut, Oprea s-a deplasat cu o aeronavă militară la Satu Mare, unde a participat la o reuniune a UNPR. Solicităm premierului Emil Boc să-l demită de urgenţă pe ministrul Gabriel Oprea.
Sâmbătă, 9 octombrie, la Satu Mare a avut loc conferinţa de alegeri a filialei judeţene a UNPR. Din partea conducerii centrale a partidului au participat ministrul Gabriel Oprea, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Evenimentul a fost intens mediatizat, pentru a se induce opiniei publice faptul că UNPR are în această parte a ţării o organizaţie puternică. În aceeaşi zi, liderii UNPR în frunte cu Gabriel Oprea au participat şi la conferinţa judeţeană de alegeri a filialei din Sălaj. Nu întrunirile judeţene ale UNPR reprezintă însă evenimentul zilei de sâmbătă, ci modalitatea prin care ministrul Gabriel Oprea s-a deplasat de la Bucureşti la Satu Mare. Cum în zilele de la sfârşitul unei săptămâni, compania TAROM nu operează zboruri spre Satu Mare şi Baia Mare, ministrul Gabriel Oprea nu s-a sfiit şi a apelat la un avion aparţinând Armatei.
Un comunicat dubios al MApN: "Vizită de lucru" pentru acoperirea acţiunilor UNPR
Într-un comunicat de presă emis sâmbătă 9 octombrie de către MApN se arată că "Ministrul Apărării Naţionale Gabriel Oprea a efectuat sâmbătă, 9 octombrie, o vizită de lucru planificată la Batalionul 52 Geniu «Tisa» din Satu Mare, unde s-a întâlnit cu comandanţii unităţilor militare din judeţele Bihor, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Satu Mare şi Sălaj, cu personalul batalionului de geniu, precum şi cu reprezentanţi ai militarilor din categoriile de forţe care îşi desfăşoară activitatea în aceste garnizoane". Trecem peste "coincidenţa" privind faptul că "planificarea" acţiunii MApN a fost făcută exact în perioada în care se desfăşurau conferinţele de alegeri ale UNPR Satu Mare şi Sălaj. Comunicatul este însă dubios. Conform presei locale, vizita la Batalionul 52 a avut loc vineri, 8 octombrie, după-amiaza, în timp ce ziua de sâmbătă, 9 octombrie, a fost exclusiv rezervată acţiunilor UNPR. Cine a emis acest comunicat trebuie să lămurească "eroarea" privind ziua vizitei de lucru.
Sârbu şi Diaconescu sunt militari?
Reuşind să refacem filmul evenimentelor din weekendul trecut, rezultă că în ziua de sâmbătă avionul MApN a stat la dispoziţia ministrului doar pentru acţiunile politice ale acestuia pe linie de partid. Reuniunea UNPR Satu Mare s-a desfăşurat cu începere de la ora 10.30 la un restaurant din localitate (presa nu a avut acces!!!), iar cea a UNPR Sălaj a început la ora 15.00. La plecarea din Satu Mare, conform informaţiilor primite de la senatorul PSD, Valer Marian, în avionul militar au urcat şi ceilalţi doi lideri din troika de conducerea a UNPR, deputatul Marian Sârbu şi senatorul Cristian Diaconescu. Ce au căutat cei doi membri UNPR într-un avion care a făcut un zvor pe cheltuiala MAN trebuie să aflăm de la minister. De asemenea, de ce ministrul de resort s-a folosit de un aparat de zbor al armatei în ziua în care a avut doar acţiuni pe linie de partid iarăşi trebuie lămurit. În plus, conform unor informaţii din zonă, delegaţia UNPR a beneficiat pe perioada stagiului din nordul ţării şi de antemergător al poliţiei militare.
Poliţia Militară şi agenţi ai DIA l-au ferit pe ministru de ochii presei
Vă prezentăm o relatare din presa locală (Informaţia Zilei Satu Mare) privind sosirea ministrului Apărării la Satu Mare.
"Iniţial, aeronava Armatei, un AN 26, trebuia să aterizeze în jurul orei 14, după cum ne-a comunicat preşedinta Organizaţiei judeţene a UNPR, Anca Petran, apoi ni s-a spus că va ateriza la ora 13.20, iar la final, aceasta a pus roţile pe pista Aeroportului internaţional Satu Mare în jurul orei 16.25. (...) Înainte cu peste o oră de aterizarea aeronavei militare, membri ai Poliţiei Militare şi ai DIA au împânzit curtea şi Sala de aşteptare a aeroportului şi, în afara angajaţilor acestuia, nimănui nu i s-a permis accesul în zonele în care s-ar fi putut afla ministrul. Apoi, cu câteva minute înainte de aterizarea acesteia, trei maşini, din care două cu geamuri fumurii, au intrat în parcarea aeroportului şi, după aterizare, au tras lângă uşa avionului. La aeroport, general - cu patru stele în rezervă - Gabriel Oprea a fost întâmpinat numai de colonelul Alexandru Păun, comandantul Batalionului 52 Geniu şi al Garnizoanei Satu Mare, şi de Anca Petran. (...) La aproximativ 5 minute după aterizare, cele 4 maşini din convoiul său, printre care şi cea în care era ministrul, având în faţă o maşină a Poliţiei Militare, au ieşit pe poarta aeroportului. (...) Aeronava cu care a venit a rămas în parcarea aeroportului până sâmbătă, la prânz, când va decola avându-l la bord pe ministru, către Bucureşti".
După cum se poate observa din această relatare, deşi din "programul" aterizării au fost excluşi toţi civili, preşedinta UNPR Satu Mare, Anca Petran, a avut acces peste tot, inclusiv "în zona zero".
Pentru o situaţie relativ similară, Adomniţei a fost demis
Mare scandal mare, exact acum doi ani, mai precis pe 6 octombrie 2008, când ministrul Educaţiei de atunci, Cristian Adomniţei, PNL, a fost acuzat că a zburat cu un elicopoter al Ministerului de Interne ca să nu întârzie la propria sa nuntă la Suceava. Deşi a fost apărat de ministrul de Interne de atunci, Cristian David, care a afirmat că el era titularul zborului într-o misiune la graniţa cu Republica Moldova şi că Adomniţei a fost luat "pentru că tot eram în zonă", premierul Călin Popescu Tăriceanu l-a demis a doua zi pe Adomniţei.
Un gest similar ar trebui să-l facă şi Emil Boca acum cu Gabriel Oprea. Gestul său este mai grav decât al lui Adomniţei.
Publicat Miercuri, 13 octombrie 2010 Lucian Gheorghiu
Şi micuţii îşi fac partea lor Ca prin minune, 200 milioane de euro zboară la Cluj
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Sală de sport de 25 milioane de euro şi troleibuze de circa opt milioane de euro sunt doar două dintre investiţiile din acest an ale municipiului Cluj-Napoca. Investiţii care, alături de alte câteva, însumează peste 200 de milioane de euro, sfidând astfel austeritatea bugetară mult trâmbiţată şi aplicată doar pentru zonele fără nuanţe portocalii. De unde are Clujul atâţia bani? Răspunsul este simplu: investiţiile se direcţionează de la centru, unde stă cocoţat chiar fostul primar al municipiului Emil Boc, devenit şi el un mic stăpân peste ţară. Revenind la investiţiile din Cluj-Napoca, ele merită puţin detaliate. Astfel, cea mai nouă achiziţie a localităţii, condusă de urmaşul lui Boc, pedelistul Sorin Apostu, este reprezentată de cele 20 de troleibuze, pentru care edilul a plătit 7.725.000 de euro, fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de firma Astra Bus SRL, din Arad, acelaşi furnizor al troleibuzelor din Capitală cumpărate în 2006 de fostul primar Adriean Videanu, la preţ de 270.580 euro/bucata, faţă de 386.250 euro pe troleibuz, preţul plătit de Cluj-Napoca. Cea mai „grea" investiţie a oraşului lui Boc este însă sala de sport multifuncţională, pentru care se vor plăti 105.159.876 lei, adică circa 25 milioane de euro. Caietul de sarcini prevede, printre altele, ca sala polivalentă să aibă un minim de 7.070 de locuri, cu anexele sportive şi tehnice aferente, cu dotări de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile, un parking pe un nivel şi un spaţiu public exterior de detentă pe dală. Tot în Cluj-Napoca se vor construi, de data aceasta prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, un complex sportiv şcolar, o sală de sport multifuncţională, un bazin de înot şi sediul Inspectoratului, toate obiectivele în valoare totală de 22.822.913 lei, adică 5,4 milioane de euro, fără TVA.
26 milioane de lei, pentru reabilitarea unui parc
Totodată, anul acesta, Primăria Cluj-Napoca a scos la licitaţie un contract în valoare de 5.435.710 lei, care are ca obiect modernizarea/automatizarea centralelor termice, înlocuire cazane în centrale termice. Un alt contract al primăriei, atribuit deja SC Electrogrup SA, din Cluj-Napoca, este cel pentru servicii de transmisii date la dispeceratul de monitorizare de la sediul primăriei municipiului, în valoare de 3.307.920 lei, fără TVA. În acelaşi domeniu poate intra şi o licitaţie organizată de Primăria Cluj-Napoca pentru achiziţia unui sistem informatic integrat pentru servicii online oferite de municipiu, contract în valoare de 5.612.245 lei. Acesta constă în achiziţia de platforme informatice, echipament de reţea, servere, dispozitive de stocare şi citire, pachete software şi sisteme informatice, servicii de software, servicii de formare în informatică, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea proiectelor.
La toate aceste investiţii realizate în acest an am putea adăuga pavelele şi dalele din granule de cauciuc şi compozit pentru dotarea locurilor de joacă, plătite de Primăria Cluj-Napoca cu 19 milioane de lei, reabilitarea Parcului Simion Bărnuţiu, care a costat 26 milioane de lei, achiziţia de elemente de semnalizare rutieră şi mobilier urban, plătită cu suma de 1.724.120 lei, angajarea unei firme pentru efectuarea de servicii de emitere şi expediere somaţii şi înştiinţări, un contract în valoare de 818.000 lei, precum şi alocarea a peste două milioane de euro pentru florile plantate în Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, pentru că lista investiţiilor nu este nici pe departe completă, am putea aminti de controversata licitaţie, blocată momentan de contestaţii, licitaţie pentru care Primăria oferă nu mai puţin de 120 milioane de euro pentru repararea străzilor din municipiul Cluj-Napoca.
Publicat acum 2 ore si 27 minute Claudia Marcu
Cotidianul.ro
Sală de sport de 25 milioane de euro şi troleibuze de circa opt milioane de euro sunt doar două dintre investiţiile din acest an ale municipiului Cluj-Napoca. Investiţii care, alături de alte câteva, însumează peste 200 de milioane de euro, sfidând astfel austeritatea bugetară mult trâmbiţată şi aplicată doar pentru zonele fără nuanţe portocalii. De unde are Clujul atâţia bani? Răspunsul este simplu: investiţiile se direcţionează de la centru, unde stă cocoţat chiar fostul primar al municipiului Emil Boc, devenit şi el un mic stăpân peste ţară. Revenind la investiţiile din Cluj-Napoca, ele merită puţin detaliate. Astfel, cea mai nouă achiziţie a localităţii, condusă de urmaşul lui Boc, pedelistul Sorin Apostu, este reprezentată de cele 20 de troleibuze, pentru care edilul a plătit 7.725.000 de euro, fără TVA. Licitaţia a fost câştigată de firma Astra Bus SRL, din Arad, acelaşi furnizor al troleibuzelor din Capitală cumpărate în 2006 de fostul primar Adriean Videanu, la preţ de 270.580 euro/bucata, faţă de 386.250 euro pe troleibuz, preţul plătit de Cluj-Napoca. Cea mai „grea" investiţie a oraşului lui Boc este însă sala de sport multifuncţională, pentru care se vor plăti 105.159.876 lei, adică circa 25 milioane de euro. Caietul de sarcini prevede, printre altele, ca sala polivalentă să aibă un minim de 7.070 de locuri, cu anexele sportive şi tehnice aferente, cu dotări de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile, un parking pe un nivel şi un spaţiu public exterior de detentă pe dală. Tot în Cluj-Napoca se vor construi, de data aceasta prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Cluj, un complex sportiv şcolar, o sală de sport multifuncţională, un bazin de înot şi sediul Inspectoratului, toate obiectivele în valoare totală de 22.822.913 lei, adică 5,4 milioane de euro, fără TVA.
26 milioane de lei, pentru reabilitarea unui parc
Totodată, anul acesta, Primăria Cluj-Napoca a scos la licitaţie un contract în valoare de 5.435.710 lei, care are ca obiect modernizarea/automatizarea centralelor termice, înlocuire cazane în centrale termice. Un alt contract al primăriei, atribuit deja SC Electrogrup SA, din Cluj-Napoca, este cel pentru servicii de transmisii date la dispeceratul de monitorizare de la sediul primăriei municipiului, în valoare de 3.307.920 lei, fără TVA. În acelaşi domeniu poate intra şi o licitaţie organizată de Primăria Cluj-Napoca pentru achiziţia unui sistem informatic integrat pentru servicii online oferite de municipiu, contract în valoare de 5.612.245 lei. Acesta constă în achiziţia de platforme informatice, echipament de reţea, servere, dispozitive de stocare şi citire, pachete software şi sisteme informatice, servicii de software, servicii de formare în informatică, precum şi servicii de consultanţă privind gestionarea proiectelor.
La toate aceste investiţii realizate în acest an am putea adăuga pavelele şi dalele din granule de cauciuc şi compozit pentru dotarea locurilor de joacă, plătite de Primăria Cluj-Napoca cu 19 milioane de lei, reabilitarea Parcului Simion Bărnuţiu, care a costat 26 milioane de lei, achiziţia de elemente de semnalizare rutieră şi mobilier urban, plătită cu suma de 1.724.120 lei, angajarea unei firme pentru efectuarea de servicii de emitere şi expediere somaţii şi înştiinţări, un contract în valoare de 818.000 lei, precum şi alocarea a peste două milioane de euro pentru florile plantate în Cluj-Napoca.
Nu în ultimul rând, pentru că lista investiţiilor nu este nici pe departe completă, am putea aminti de controversata licitaţie, blocată momentan de contestaţii, licitaţie pentru care Primăria oferă nu mai puţin de 120 milioane de euro pentru repararea străzilor din municipiul Cluj-Napoca.
Publicat acum 2 ore si 27 minute Claudia Marcu
Adevăratele stenograme ale discuţiei dintre Bogdan Chirieac şi Dorin Cocoş
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
13 Oct 2010
Vă amintiţi de stenogramele discuţiilor dintre Sorin Ovidiu Vântu şi Nicolae Popa? Simpatice nu? “Golănaş mic”, “banditul lu’ tati”, “cisterne de motorină care intră în conturi”, chestii de mare caracter. Ei bine, au apărut pe piaţă nişte stenograme noi care bat la fundul gol discuţiile dintre Nuş şi Viorel. Intitulate generic “Stenogramele discuţiilor dintre Bogdan Chirieac şi Dorin Cocoş” acestea au fost făcute publice astăzi de publicaţia unui mogul, ziarul Adevărul. Din păcate tocmai din această cauză avem motive serioase să ne întrebăm daca stenogramele chiar sînt reale sau nu cumva au fost manipulate în mod grosolan, pentru a discredita absolut gratuit două persoan publice respectabile. Iată deci, cu italic, cum credem noi că a decurs de fapt discuţia:
Dorin Cocoş: Băi comunistule mic!
Salut, bunul meu prieten şi confident, care nu are nici cea mai mică legătură ce regimul comunist sau practicile sale reprobabile!
Bogdan Chirieac: Banditule, mic şi frumos, ce faci, măi borfaşule simpatic?
Te salut la rîndul meu, prieten drag, scund şi încîntător. Ce activităţi întreprinzi, dragă amic onest şi simpatic?
Dorin Cocoş: Ce să fac, mă, uite mă bucur că a ieşit domnu’ Oprescu (n.r. Sorin Oprescu ales primar al Capitalei la 15 iulie 2008), băga-ia-i p... în gură să-i bagi!
Ce să fac, iată îmi plînge inima de fericire la gîndul că Sorin Oprescu, un om cinstit, a fost ales primar al Capitalei, strîngea-i-aş mîna să-i strîng!
Bogdan Chirieac: E pe sufletul meu!
Vestea ta mă încîntă nespus!
Dorin Cocoş: Au f...-te-n gură şi pe tine şi pe el! Ce faci?
Strîngea-v-aş mîinile şi dumitale şi dumnealui? Ce întreprinzi?
Bogdan Chirieac: Golgorine, zilele trecute am primit o citaţie, să mă prezint la Parchet în calitate de martor.
Stimate prieten, poreclit tendenţios Golgorine, zilele trecute am primit o invitaţie, să mă prezint în faţa unei instituţii corecte a statului în calitate de persoană avizată.
Dorin Cocoş: Da’ ce p... mea ai făcut?
Dar care să fie oare motivul acestei invitaţii?
Bogdan Chirieac: Şi am sunat-o şi pe tanti-ta ministru (n.r. Elena Udrea), dar p..., aia e în politică, băga-mi-aş p...
Am apelat-o de asemenea la telefon pe stimata, virtuoasa şi casta dumitale soţie, dar, din păcate, dînsa şi-a sacrificat viaţa poporului român, vai cît regret.
Dorin Cocoş: Aşa!
Astfel!
Bogdan Chirieac: Deci...
Aşadar…
Dorin Cocoş: Dar ce ai făcut, mă nenorocitule, ai furat ceva de te-a prins?
Dar care să fie motivul, dragă prieten scrupulos, ai fost cumva acuzat pe nedrept că ai înstrăinat ceva?
Bogdan Chirieac: Stai, mă, stai! Pe citaţie scria SNN Nuclear Eletrica.
Aşteaptă, domnule, aşteaptă! Pe invitaţie scria SNN Nuclear Electrica.
Dorin Cocoş: Alo.
Alo.
Bogdan Chirieac: Alo. (n.r. discuţia se înterupe)
Alo. (n.r. convorbirea se întrerupe în mod neaşteptat şi brutal)
Bogdan Chirieac: După care, că nu te sunam, mi se rupea p... de chestia asta, mă întreabă, zice: „Îl cunoşti pe Dorin Cocoş?” Zic: „Domnule, din meseria mea, da!”
După care, deoarece nu îmi permiteam să te deranjez în acestă problemă dacă situaţia nu ar fi impus-o, şi as fi simţit o puternică jenă în zona inghinală faţă de întreaga istorisire, spune: “Printre cunoştinţele dumneavoastră onorabile se numără şi domnul Dorian Masculul-Găinii?” Spun: “Stimate domnule, datorită nobilei mele îndeletniciri, răspunsul este da!”
Dorin Cocoş: Şi n-ai zis, p... mea, mă cunoaşte din ’79!
Şi nu ai spus, distins prieten, păcatele mele, că dînsul este una dintre cunoştinţele mele onorabile din anul de graţie 1979.
Bogdan Chirieac: Zic: „Am făcut armata cu borfaşul ăla, cum să spun”.
Am spus: “Am avut privilegiul să-mi satisfac serviciul militar obligatoriu alături de această persoană distinsă”.
Dorin Cocoş: Da, da!
Afirmativ, afirmativ!
Bogdan Chirieac: Mă ştiu cu el de 28 de ani!
Dînsul este o cunoştinţă de-a mea de exact 28 de ani!
Dorin Cocoş: Dar ce treabă am eu cu Nuclear Electrica, că aici e problema?
Dar care să fie implicarea mea în problema Nuclear Electrica, aici se află neînţelegerea?
Bogdan Chirieac: Băi, mânca-ţi-aş, stai să-ţi spun, tot de la nentu’ Băsescu e toată chestia.
Stimat prieten, pe care aş dori să îl gust ca şi cum ar fi un fel rafinat de mîncare, aşteaptă un moment ca să îţi istorisesc, chestiunea depinde în întregime tot de bunul dumitale prieten Traian Băsescu.
Dorin Cocoş: Dute-n p... mea, dacă începi cu astea.
Aş dori, într-un mod total heterosexual, să te deplasezi în zona specific masculină, dacă debutezi cu astfel de afirmaţii.
Bogdan Chirieac: Dute-n p... mea, iarăşi am vorbit la televizor, s-a enervat şi acum mi-a trântit Parchetul pe cap.
Din contră, stimat prieten, eu aş dori, într-un mod total heterosexual, să te deplasezi în zona mea specific masculină, din nou am fost invitat să particip la un program televizat, dînsul şi-a pierdut cumpătul, iar din această cauză am primit invitaţia la distinsa instituţie publică ce asigură menţinerea ordinii publice.
Dorin Cocoş: Băi, dacă începi cu de-astea, f...te-n gură să te f..., îţi închid şi eu telefonul, dacă te iei de preşedinte, fir-ai al dracu’!
Stimat prieten, dacă dumneata debutezi cu astfel de probleme, lucru care mă impulsionează ca într-un mod total heterosexual să te satisfac pe cale orală şi normală, mai mult ca sigur îţi voi întrerupe apelul telefonic, în cazul în care atentezi la onoarea domnului preşedinte.
Bogdan Chirieac: Du-te mă în p... mea, Nastasiu (n.r. Ciprian Nastasiu- procurorul care instrumenta dosarul) nu-i omul lui Băsescu? Lasă-mă în p... mea, măi Golgorane, nu mai veni...
Aş dori să te deplasezi în zona mea specific masculină. Domnul Ciprian Nastasiu nu este una dintre cunoştinţele onorabile ale domnului Traian Băsescu? Aş dori să mă laşi să rămîn în zona mea specific masculină, stimate Golgorane, nu mai debuta cu astfel de...
Dorin Cocoş: Băi prostule, nu e, bă, nu ştii ce vorbeşti!
Stimate prieten naiv, dînsul nu este. Dragă, mă tem că în discursul dumitale s-a strecurat o eroare!
Bogdan Chirieac: E băiat simpatic eu nu ştiu ce găsesşte el la Băsescu?
Într-adevar dînsul este o persoană carismatică, de aceea mă miră faptul că se află printre apropiaţii domnului Băsescu.
Dorin Cocoş: Du-te dracu’ de prost! Hai, zi înainte!
Aş dori să te deplasezi în iad la cît de naiv eşti! Spune te rog în continuare!
Bogdan Chirieac: Şi zice „Pe doamna Udrea o cunoaşteţi?”
Atunci dînsul a declarat: “Distinsa doamnă Elena Udrea se numără printre cunoştinţele dumenavoastră onorabile?”
Dorin Cocoş: Păi nu i-ai zis: „Domnule e nevasta lu’ fraieru’ ăla!”
Şi nu i-ai declarat în acest context că “Dînsa este distinsa soţie a acelui domn naiv!”?
Bogdan Chirieac: Zic: „Domnule, dacă pe Cocoş nu e o mândrie să-l cunoşti, pe doamna chiar e”.
Am declarat: “Stimate domn, dacă pe distinsul domn Dorian Masculul-Găinii nu este un lucru de căpetenie să-l cunoşti, să o cunoşti pe doamna chiar este”
Dorin Cocoş: F...te-n gură, ce-ai zis mă porcule?
Aş dori să te satisfac oral în cazul în care ai declarat acest lucru stimate domn!
Bogdan Chirieac: Nu, mă, am zis: Domnule, am discutat, îi cunosc pe amândoi”.
Nu, domnule, situaţia nu a decurs aşa. Am declarat: “Domnule, am discutat, ambii se numără printre cunoştinţele mele.”
Dorin Cocoş: Aşa.
Astfel.
Catavencu.ro
13 Oct 2010
Vă amintiţi de stenogramele discuţiilor dintre Sorin Ovidiu Vântu şi Nicolae Popa? Simpatice nu? “Golănaş mic”, “banditul lu’ tati”, “cisterne de motorină care intră în conturi”, chestii de mare caracter. Ei bine, au apărut pe piaţă nişte stenograme noi care bat la fundul gol discuţiile dintre Nuş şi Viorel. Intitulate generic “Stenogramele discuţiilor dintre Bogdan Chirieac şi Dorin Cocoş” acestea au fost făcute publice astăzi de publicaţia unui mogul, ziarul Adevărul. Din păcate tocmai din această cauză avem motive serioase să ne întrebăm daca stenogramele chiar sînt reale sau nu cumva au fost manipulate în mod grosolan, pentru a discredita absolut gratuit două persoan publice respectabile. Iată deci, cu italic, cum credem noi că a decurs de fapt discuţia:
Dorin Cocoş: Băi comunistule mic!
Salut, bunul meu prieten şi confident, care nu are nici cea mai mică legătură ce regimul comunist sau practicile sale reprobabile!
Bogdan Chirieac: Banditule, mic şi frumos, ce faci, măi borfaşule simpatic?
Te salut la rîndul meu, prieten drag, scund şi încîntător. Ce activităţi întreprinzi, dragă amic onest şi simpatic?
Dorin Cocoş: Ce să fac, mă, uite mă bucur că a ieşit domnu’ Oprescu (n.r. Sorin Oprescu ales primar al Capitalei la 15 iulie 2008), băga-ia-i p... în gură să-i bagi!
Ce să fac, iată îmi plînge inima de fericire la gîndul că Sorin Oprescu, un om cinstit, a fost ales primar al Capitalei, strîngea-i-aş mîna să-i strîng!
Bogdan Chirieac: E pe sufletul meu!
Vestea ta mă încîntă nespus!
Dorin Cocoş: Au f...-te-n gură şi pe tine şi pe el! Ce faci?
Strîngea-v-aş mîinile şi dumitale şi dumnealui? Ce întreprinzi?
Bogdan Chirieac: Golgorine, zilele trecute am primit o citaţie, să mă prezint la Parchet în calitate de martor.
Stimate prieten, poreclit tendenţios Golgorine, zilele trecute am primit o invitaţie, să mă prezint în faţa unei instituţii corecte a statului în calitate de persoană avizată.
Dorin Cocoş: Da’ ce p... mea ai făcut?
Dar care să fie oare motivul acestei invitaţii?
Bogdan Chirieac: Şi am sunat-o şi pe tanti-ta ministru (n.r. Elena Udrea), dar p..., aia e în politică, băga-mi-aş p...
Am apelat-o de asemenea la telefon pe stimata, virtuoasa şi casta dumitale soţie, dar, din păcate, dînsa şi-a sacrificat viaţa poporului român, vai cît regret.
Dorin Cocoş: Aşa!
Astfel!
Bogdan Chirieac: Deci...
Aşadar…
Dorin Cocoş: Dar ce ai făcut, mă nenorocitule, ai furat ceva de te-a prins?
Dar care să fie motivul, dragă prieten scrupulos, ai fost cumva acuzat pe nedrept că ai înstrăinat ceva?
Bogdan Chirieac: Stai, mă, stai! Pe citaţie scria SNN Nuclear Eletrica.
Aşteaptă, domnule, aşteaptă! Pe invitaţie scria SNN Nuclear Electrica.
Dorin Cocoş: Alo.
Alo.
Bogdan Chirieac: Alo. (n.r. discuţia se înterupe)
Alo. (n.r. convorbirea se întrerupe în mod neaşteptat şi brutal)
Bogdan Chirieac: După care, că nu te sunam, mi se rupea p... de chestia asta, mă întreabă, zice: „Îl cunoşti pe Dorin Cocoş?” Zic: „Domnule, din meseria mea, da!”
După care, deoarece nu îmi permiteam să te deranjez în acestă problemă dacă situaţia nu ar fi impus-o, şi as fi simţit o puternică jenă în zona inghinală faţă de întreaga istorisire, spune: “Printre cunoştinţele dumneavoastră onorabile se numără şi domnul Dorian Masculul-Găinii?” Spun: “Stimate domnule, datorită nobilei mele îndeletniciri, răspunsul este da!”
Dorin Cocoş: Şi n-ai zis, p... mea, mă cunoaşte din ’79!
Şi nu ai spus, distins prieten, păcatele mele, că dînsul este una dintre cunoştinţele mele onorabile din anul de graţie 1979.
Bogdan Chirieac: Zic: „Am făcut armata cu borfaşul ăla, cum să spun”.
Am spus: “Am avut privilegiul să-mi satisfac serviciul militar obligatoriu alături de această persoană distinsă”.
Dorin Cocoş: Da, da!
Afirmativ, afirmativ!
Bogdan Chirieac: Mă ştiu cu el de 28 de ani!
Dînsul este o cunoştinţă de-a mea de exact 28 de ani!
Dorin Cocoş: Dar ce treabă am eu cu Nuclear Electrica, că aici e problema?
Dar care să fie implicarea mea în problema Nuclear Electrica, aici se află neînţelegerea?
Bogdan Chirieac: Băi, mânca-ţi-aş, stai să-ţi spun, tot de la nentu’ Băsescu e toată chestia.
Stimat prieten, pe care aş dori să îl gust ca şi cum ar fi un fel rafinat de mîncare, aşteaptă un moment ca să îţi istorisesc, chestiunea depinde în întregime tot de bunul dumitale prieten Traian Băsescu.
Dorin Cocoş: Dute-n p... mea, dacă începi cu astea.
Aş dori, într-un mod total heterosexual, să te deplasezi în zona specific masculină, dacă debutezi cu astfel de afirmaţii.
Bogdan Chirieac: Dute-n p... mea, iarăşi am vorbit la televizor, s-a enervat şi acum mi-a trântit Parchetul pe cap.
Din contră, stimat prieten, eu aş dori, într-un mod total heterosexual, să te deplasezi în zona mea specific masculină, din nou am fost invitat să particip la un program televizat, dînsul şi-a pierdut cumpătul, iar din această cauză am primit invitaţia la distinsa instituţie publică ce asigură menţinerea ordinii publice.
Dorin Cocoş: Băi, dacă începi cu de-astea, f...te-n gură să te f..., îţi închid şi eu telefonul, dacă te iei de preşedinte, fir-ai al dracu’!
Stimat prieten, dacă dumneata debutezi cu astfel de probleme, lucru care mă impulsionează ca într-un mod total heterosexual să te satisfac pe cale orală şi normală, mai mult ca sigur îţi voi întrerupe apelul telefonic, în cazul în care atentezi la onoarea domnului preşedinte.
Bogdan Chirieac: Du-te mă în p... mea, Nastasiu (n.r. Ciprian Nastasiu- procurorul care instrumenta dosarul) nu-i omul lui Băsescu? Lasă-mă în p... mea, măi Golgorane, nu mai veni...
Aş dori să te deplasezi în zona mea specific masculină. Domnul Ciprian Nastasiu nu este una dintre cunoştinţele onorabile ale domnului Traian Băsescu? Aş dori să mă laşi să rămîn în zona mea specific masculină, stimate Golgorane, nu mai debuta cu astfel de...
Dorin Cocoş: Băi prostule, nu e, bă, nu ştii ce vorbeşti!
Stimate prieten naiv, dînsul nu este. Dragă, mă tem că în discursul dumitale s-a strecurat o eroare!
Bogdan Chirieac: E băiat simpatic eu nu ştiu ce găsesşte el la Băsescu?
Într-adevar dînsul este o persoană carismatică, de aceea mă miră faptul că se află printre apropiaţii domnului Băsescu.
Dorin Cocoş: Du-te dracu’ de prost! Hai, zi înainte!
Aş dori să te deplasezi în iad la cît de naiv eşti! Spune te rog în continuare!
Bogdan Chirieac: Şi zice „Pe doamna Udrea o cunoaşteţi?”
Atunci dînsul a declarat: “Distinsa doamnă Elena Udrea se numără printre cunoştinţele dumenavoastră onorabile?”
Dorin Cocoş: Păi nu i-ai zis: „Domnule e nevasta lu’ fraieru’ ăla!”
Şi nu i-ai declarat în acest context că “Dînsa este distinsa soţie a acelui domn naiv!”?
Bogdan Chirieac: Zic: „Domnule, dacă pe Cocoş nu e o mândrie să-l cunoşti, pe doamna chiar e”.
Am declarat: “Stimate domn, dacă pe distinsul domn Dorian Masculul-Găinii nu este un lucru de căpetenie să-l cunoşti, să o cunoşti pe doamna chiar este”
Dorin Cocoş: F...te-n gură, ce-ai zis mă porcule?
Aş dori să te satisfac oral în cazul în care ai declarat acest lucru stimate domn!
Bogdan Chirieac: Nu, mă, am zis: Domnule, am discutat, îi cunosc pe amândoi”.
Nu, domnule, situaţia nu a decurs aşa. Am declarat: “Domnule, am discutat, ambii se numără printre cunoştinţele mele.”
Dorin Cocoş: Aşa.
Astfel.
Licitatiile publice in provincie
Romania trebuie salvata!
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 12 octombrie 2010, 19:50
Cum s-a dat de gol o primarie din Bistrita-Nasaud: A postat pe internet un caiet de sarcini creat de singura firma participanta la licitatie. Vezi explicatia halucinanta pentru aceasta "coincidenta"
Primaria comunei Magura Ilvei (PDL) din judetul Bistrita-Nasaud a decis sa investeasca 400.000 de euro pentru cadastrul localitatii printr-o licitatie publica. Utilizatorii unui forum de specialitate au descoperit ca documentele licitatiei, postate de Primarie pe site-ul e-licitatie.ro, par create de o companie privata. Aceeasi companie este singura care s-a inscris la licitatie. Primarul localitatii spune ca nu stie nimic si ca a respectat legea. Specialistii din domeniul cadastrului spun ca toata documentatia arata o licitatie cu dedicatie.
Primaria comunei Magura Ilvei din Bistrita-Nasaud a postat pe site-ul e-licitatie.ro in data de 25 septembrie un anunt de licitatie. Obiectul licitatiei publice este “Realizarea Cadastrului General” al comunei, un proiect in valoare de 1,69 milioane de lei, adica 400.000 de euro.
Licitatia, si mai ales conditiile impuse in caietul de sarcini, au suscitat interes in bransa topografilor. Licitatia si conditiile de participare sunt comentate pe forumul de specialitate al topografilor.
Mai multi utilizatori sustin ca cerintele licitatiei si cantitatea de echipamente solicitate firmelor participante sunt exagerate pentru realizarea cadastrului. “Pentru o comparatie, ANCPI cerea pentru 3 UAT, tot cadastru general, 2 ingineri D si 4 C. Iar la angajati? 150!!!!! Curat mistocarie! Cum de reusesc sa-si bata domnii de la Ilva joc de noi? Simplu: si noi ne complacem”, scrie utilizatorul Iromania, care a si deschis subiectul pe forumul de specialitate. Zeci de postari in care utilizatorii explica cum pentru o asemenea lucrare cerintele si cantitatile exprimate in caietul de sarcini al licitatiei sunt exagerate. Vezi discutiile de pe forumul topografilor aici. si aici.
Specialistii din domeniu care au consultat caietul de sarcini au explicat ca majoritatea conditiilor din caietul de sarcini al licitatiei sunt restrictive si ca par a fi create pentru o companie anume. Spre exemplu se cer 50 de licente CAD, or, pentru a realiza cadastrul unei comune de aceasta marime, ar fi suficienti si 5-10. Acelasi caiet de sarcini mai mentioneaza si conditia ca societatea sa aibe 150 de angajati, din nou o conditie despre care specialistii in domeniu spun ca este exclusivista. In schimb in document nu se mentioneaza un termen de finalizare a lucrarilor. “Practic cei care castiga contractul vor face cam ce vor pe bani multi”, au explicat specialistii consultati de HotNews.ro.
In final utilizatorii site-ului au descoperit un fapt extrem de ciudat. Documentele licitatiei, caietul de sarcini in special poarta semnatura electronica a unei companii de topografie. Mai exact caietul de sarcini postat de primaria comunei Magura Ilvei pe e-licitatie.ro a fost creat de compania Blom Romania, una din cele mai mari companii de topografie din tara. Acest lucru este usor de observat deoarece documentul word, la sectiunea proprietati, poarta semnatura Blom Romania, dupa cum se poate observa in imaginea alaturata. Documentul poate fi descarcat aici.
Surpriza! La licitatia deschisa de catre primaria comunei Magura Ilvei singura companie inscrisa este chiar Blom Romania. Alte doua primarii din judetul Bistrita-Nasaud - Ilva Mare si Lunca Ilvei - au scos la licitatie aceleasi servicii de cadastru. La Ilva Mare proiectul are valoarea estimata tot la 400.000 de euro. Caietul de sarcini are aceeasi caracteristica, proprietatile electronice ale documentului aratand ca a fost creat tot de Blom Romania.
Licitatie cu dedicatie?
Primaria din Ilva Mare sustine insa ca nimeni nu s-a inscris inca la licitatie. La Lunca Ilvei documentul postat pe e-licitatie.ro a fost modificat chiar luni, 11 octombrie. Insa pe
Ilva Mare Foto: Hotnews
forumul topografilor a fost postata o captura care arata ca si acest document la capitolul proprietatile elctronice apare numele companiei Blom Romania. Concluzia unuia dintre utilizatorii forumului topografilor este clara: “Sunt licitatii dedicate unor firme, mai lipseste sa spuna ca din cei 150 angajati, minim 26 sa poarte 44 la pantofi.... nesimtire, dar pe de o parte contestabila”.
Nu exista nici un dubiu ca documentul a fost postat pe site-ul e-licitatie de altcineva decat un reprezentant al primariei Magura Ilvei. Potrivit procedurilor de inregistrare pe site-ul de licitatii publice, fiecare autoritate contractanta - in cazul nostru este vorba de primaria Magura Ilvei - primeste un certificat digital, un cont de utilizator si o parola, toate fiind securizate. Cat despre semnatura din documentul word, acesta retine in sectiunea proprietati numele celui care a creat documentul. In cazul acesta, caietul de sarcini apare ca fiind creeat de Blom Romania. La alte licitatii postate de primaria Magura Ilvei la proprietatile electronice ale documentului apare scris: secretar. In cazul altor licitatii organizate de celalalte primarii, la propritatile documentului apare numele localitatii.
Ce spune primarul din Magura Ilvei
Contactat de HotNews.ro, primarul comunei Magura Ilvei sustine ca nu stie nimic despre faptul ca firma care s-a inscris la licitatie este una si aceasi care apare ca a creeat caietul de sarcini. “Eu habar nu am. Am sa verific la achizitii. Noi am discutat despre caietul de sarcini cu primarii de Lunca Ilvei si Ilva Mare. La noi s-a inscris la licitatie doar Blom Romania. Va promit ca ma uit. Dar nu am cunostinta de asa ceva”, a declarat Avram Valer (PDL), primar Magura Ilvei.
Primarul din Ilva Mare spune ca nici el nu stie nimic despre faptul ca Blom Romania apare ca si creator al caietului de sarcini. “Nu stiu ce sa va zic. Am sa verific. Documentele au fost facute la noi au fost verificate. Nu imi dau seama cum a putut sa apara asa. Sincer nici nu ma pricep foarte mult”, a declarat Alexandru Anca, primar (PDL) Ilva Mare.
Iata si cum a explicat directorul Blom Romania, Ionut Savoiu, coincidenta ca documentele licitatiei de la Magura Ilvei sa poarte insemnele companiei pe care o conduce. “Noi avem 500 de specialisti si lucram cu multe primarii. Caietul de sarcini de care vorbiti seamana cu cel aprobat de ANCPI. Stiti astfel de fisiere circula pe internet. Poate l-a copiat cineva. A fost o licitatie publica. Nu s-a ingradit participarea nimanui. Stiti, e o tensiune mare in piata si noi avem multi concurenti”, a declarat Ionut Savoiu.
Compania Blom Romania este o companie specializata in servicii de cadastru care este detinuta de o companie din Danemarca. Blom Romania a fost infiintata in 1999 si in 2009 a avut o cifra de afaceri de 31116946 lei, un profit de 629753 lei si 407 angajati. Administratorul companiei este Ionut Savoiu, despre care presa a relatat ca a detinut si functia de director general adjunct in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara ANCPI.
NOTA: Multumim cititorului Ovidiu pentru ca ne-a semnalat cazul licitatiei de la Bistrita-Nasaud
de Attila Biro HotNews.ro
Marţi, 12 octombrie 2010, 19:50
Cum s-a dat de gol o primarie din Bistrita-Nasaud: A postat pe internet un caiet de sarcini creat de singura firma participanta la licitatie. Vezi explicatia halucinanta pentru aceasta "coincidenta"
Primaria comunei Magura Ilvei (PDL) din judetul Bistrita-Nasaud a decis sa investeasca 400.000 de euro pentru cadastrul localitatii printr-o licitatie publica. Utilizatorii unui forum de specialitate au descoperit ca documentele licitatiei, postate de Primarie pe site-ul e-licitatie.ro, par create de o companie privata. Aceeasi companie este singura care s-a inscris la licitatie. Primarul localitatii spune ca nu stie nimic si ca a respectat legea. Specialistii din domeniul cadastrului spun ca toata documentatia arata o licitatie cu dedicatie.
Primaria comunei Magura Ilvei din Bistrita-Nasaud a postat pe site-ul e-licitatie.ro in data de 25 septembrie un anunt de licitatie. Obiectul licitatiei publice este “Realizarea Cadastrului General” al comunei, un proiect in valoare de 1,69 milioane de lei, adica 400.000 de euro.
Licitatia, si mai ales conditiile impuse in caietul de sarcini, au suscitat interes in bransa topografilor. Licitatia si conditiile de participare sunt comentate pe forumul de specialitate al topografilor.
Mai multi utilizatori sustin ca cerintele licitatiei si cantitatea de echipamente solicitate firmelor participante sunt exagerate pentru realizarea cadastrului. “Pentru o comparatie, ANCPI cerea pentru 3 UAT, tot cadastru general, 2 ingineri D si 4 C. Iar la angajati? 150!!!!! Curat mistocarie! Cum de reusesc sa-si bata domnii de la Ilva joc de noi? Simplu: si noi ne complacem”, scrie utilizatorul Iromania, care a si deschis subiectul pe forumul de specialitate. Zeci de postari in care utilizatorii explica cum pentru o asemenea lucrare cerintele si cantitatile exprimate in caietul de sarcini al licitatiei sunt exagerate. Vezi discutiile de pe forumul topografilor aici. si aici.
Specialistii din domeniu care au consultat caietul de sarcini au explicat ca majoritatea conditiilor din caietul de sarcini al licitatiei sunt restrictive si ca par a fi create pentru o companie anume. Spre exemplu se cer 50 de licente CAD, or, pentru a realiza cadastrul unei comune de aceasta marime, ar fi suficienti si 5-10. Acelasi caiet de sarcini mai mentioneaza si conditia ca societatea sa aibe 150 de angajati, din nou o conditie despre care specialistii in domeniu spun ca este exclusivista. In schimb in document nu se mentioneaza un termen de finalizare a lucrarilor. “Practic cei care castiga contractul vor face cam ce vor pe bani multi”, au explicat specialistii consultati de HotNews.ro.
In final utilizatorii site-ului au descoperit un fapt extrem de ciudat. Documentele licitatiei, caietul de sarcini in special poarta semnatura electronica a unei companii de topografie. Mai exact caietul de sarcini postat de primaria comunei Magura Ilvei pe e-licitatie.ro a fost creat de compania Blom Romania, una din cele mai mari companii de topografie din tara. Acest lucru este usor de observat deoarece documentul word, la sectiunea proprietati, poarta semnatura Blom Romania, dupa cum se poate observa in imaginea alaturata. Documentul poate fi descarcat aici.
Surpriza! La licitatia deschisa de catre primaria comunei Magura Ilvei singura companie inscrisa este chiar Blom Romania. Alte doua primarii din judetul Bistrita-Nasaud - Ilva Mare si Lunca Ilvei - au scos la licitatie aceleasi servicii de cadastru. La Ilva Mare proiectul are valoarea estimata tot la 400.000 de euro. Caietul de sarcini are aceeasi caracteristica, proprietatile electronice ale documentului aratand ca a fost creat tot de Blom Romania.
Licitatie cu dedicatie?
Primaria din Ilva Mare sustine insa ca nimeni nu s-a inscris inca la licitatie. La Lunca Ilvei documentul postat pe e-licitatie.ro a fost modificat chiar luni, 11 octombrie. Insa pe
Ilva Mare Foto: Hotnews
forumul topografilor a fost postata o captura care arata ca si acest document la capitolul proprietatile elctronice apare numele companiei Blom Romania. Concluzia unuia dintre utilizatorii forumului topografilor este clara: “Sunt licitatii dedicate unor firme, mai lipseste sa spuna ca din cei 150 angajati, minim 26 sa poarte 44 la pantofi.... nesimtire, dar pe de o parte contestabila”.
Nu exista nici un dubiu ca documentul a fost postat pe site-ul e-licitatie de altcineva decat un reprezentant al primariei Magura Ilvei. Potrivit procedurilor de inregistrare pe site-ul de licitatii publice, fiecare autoritate contractanta - in cazul nostru este vorba de primaria Magura Ilvei - primeste un certificat digital, un cont de utilizator si o parola, toate fiind securizate. Cat despre semnatura din documentul word, acesta retine in sectiunea proprietati numele celui care a creat documentul. In cazul acesta, caietul de sarcini apare ca fiind creeat de Blom Romania. La alte licitatii postate de primaria Magura Ilvei la proprietatile electronice ale documentului apare scris: secretar. In cazul altor licitatii organizate de celalalte primarii, la propritatile documentului apare numele localitatii.
Ce spune primarul din Magura Ilvei
Contactat de HotNews.ro, primarul comunei Magura Ilvei sustine ca nu stie nimic despre faptul ca firma care s-a inscris la licitatie este una si aceasi care apare ca a creeat caietul de sarcini. “Eu habar nu am. Am sa verific la achizitii. Noi am discutat despre caietul de sarcini cu primarii de Lunca Ilvei si Ilva Mare. La noi s-a inscris la licitatie doar Blom Romania. Va promit ca ma uit. Dar nu am cunostinta de asa ceva”, a declarat Avram Valer (PDL), primar Magura Ilvei.
Primarul din Ilva Mare spune ca nici el nu stie nimic despre faptul ca Blom Romania apare ca si creator al caietului de sarcini. “Nu stiu ce sa va zic. Am sa verific. Documentele au fost facute la noi au fost verificate. Nu imi dau seama cum a putut sa apara asa. Sincer nici nu ma pricep foarte mult”, a declarat Alexandru Anca, primar (PDL) Ilva Mare.
Iata si cum a explicat directorul Blom Romania, Ionut Savoiu, coincidenta ca documentele licitatiei de la Magura Ilvei sa poarte insemnele companiei pe care o conduce. “Noi avem 500 de specialisti si lucram cu multe primarii. Caietul de sarcini de care vorbiti seamana cu cel aprobat de ANCPI. Stiti astfel de fisiere circula pe internet. Poate l-a copiat cineva. A fost o licitatie publica. Nu s-a ingradit participarea nimanui. Stiti, e o tensiune mare in piata si noi avem multi concurenti”, a declarat Ionut Savoiu.
Compania Blom Romania este o companie specializata in servicii de cadastru care este detinuta de o companie din Danemarca. Blom Romania a fost infiintata in 1999 si in 2009 a avut o cifra de afaceri de 31116946 lei, un profit de 629753 lei si 407 angajati. Administratorul companiei este Ionut Savoiu, despre care presa a relatat ca a detinut si functia de director general adjunct in cadrul Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliara ANCPI.
NOTA: Multumim cititorului Ovidiu pentru ca ne-a semnalat cazul licitatiei de la Bistrita-Nasaud
joi, 7 octombrie 2010
O firmă de apartament a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia la gripa aviară
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
O firmă de apartament a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia la gripa aviară
Afaceri ale "băieţilor deştepţi", descoperite după mai mulţi ani
La cinci ani de la izbucnirea primului focar de gripă aviară, Realitatea TV dezvăluie, în premieră, un raport al Ministerului Transporturilor din 2006, din care reiese, printre altele, că o firmă de apartament, fără specialişti, a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia din timpul gripei aviare.
România a fost vizitată în anii 2005, 2006 şi 2007 de trei ori de gripa aviară, o boală care a cerut măsuri noi pentru care instituţiile statului de atunci le luau pentru prima oară. Această "întâlnire cu pericolul" a generat în România nu numai sacrificarea a milioane de găini, despăgubirea proprietarilor, de multe ori inutilă, dar şi dezinfecţia a zeci de mii de gospodării.
Această protecţie s-a transformat în câteva luni într-o grijă deosebită pentru cheltuirea banului public, ceea ce a determinat ca un grup de băieţi deştepţi să se pricopsească cu zeci şi milioane de euro. În 12 septembrie 2005 aveam 23 de focare de gripă aviară. În 15 septembrie, ministrul Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre (PD), dă Ordinul 1732 privind măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare şi în sectorul de drumuri şi căi ferate.
În regim de urgenţă, băieţii de la Transporturi, prevalându-se de o parte din textul ordonanţei 60/2001 care prevedea atribuirea directă, se grăbesc să semneze cu firma Lumi SRL din Iaşi, o firmă de apartament, cel mai mare contract din istoria României pe dezinfecţie. Lumi SRL aparţinea lui Tonel Ursachi, un medic veterinar prieten cu Victor Butean, directorul adjunct al Agenţiei de Sănătate Publică din Ministerul Transporturilor. Pe această filieră a ajuns Lumi SRL să gestioneze valori de milioane de euro, neavând niciun angajat şi niciun fel de CV referitor la gripa aviară.
Interesant este că grija autorităţilor era mereu împachetată în conceptul de grijă maximă faţă de oameni. Deşi noua boală avea o simptomatică complicată care definea riscul îmbolnăvirii numai dacă omul era în contact permanent cu păsările bolnave în mari ferme avicole. Aşa au apărut pe şoselele României şi pe calea ferată celebrele filtre. În isteria creată, posibil intenţionat, România plătea nouă lei pentru stropirea unui autoturism, 20 de lei pentru un microbuz până la 12 tone şi 30 de lei pentru maşinile mai mari. Pe măsură ce costurile creşteau şi Lumi SRL factura zeci de mii de mijloace de transport ca fiind dezinfectate, Ministerul Transporturilor începe să îşi dea seama că a făcut-o gogonată.
Registrul Auto Român a confirmat săptămâna trecută pentru Realitatea TV că printr-un singur filtru într-o lună a fost înregistrat că a trecut întregul parc auto al României, de până la 12 tone, de la vremea respectivă. Controlul ministerului asupra activităţii firmei se făcea pe principiul "nu am văzut, nu am verificat, dar doresc să plătesc". Aşa se face că apărând sume din ce în ce mai mari la decontare, ministrul Dobre dictează un control la finalul lui 2005 finalizat în data de 1 martie 2006.
Rezultatele lui ar fi trebuit să îngrozească pe toată lumea. Prostia, nepriceperea, exagerarea, încălcarea legii, combinate cu indolenţa şi interesul imoral sunt numai câteva din concluziile acestui raport. "La dosarul firmei nu se găsesc autorizaţii referitoare la abilitatea acesteia şi/sau personalului de a efectua acţiuni de dezinsecţie", astfel suna una dintre concluzii.
Ciudat este că dezinsecţia în totalitatea filtrelor din România se făcea pe baza unei ipoteze de lucru sanitar-veterinare şi nu pe constatarea ştiinţifică a faptului că virusul s-ar fi putut răspândi mai întâi pe cauciucuri, şine de cale ferată sau capote.
Nici măcar în 2010 preşedintele ANSVSA nu poate oferi dovada ştiinţifică a aplicării unor măsuri corecte şi, deci, obligatoriu de plătit. " Prin măsurile pe care le-am luat nu am limitat, am evitat apariţia oricărui caz de îmbolnăvire la om", spune Radu Roatiş, preşedinte ANSVSA.
Raportul din 2006 al Ministerului Transporturilor atrage atenţia asupra inutilităţii acestor filtre în combaterea virusului gripei aviare. Aşa-zisele duşuri pe maşini şi trenuri nu au făcut altceva decât să scoată din buzunarul statului român, adică din buzunarele noastre, milioane de euro. Instalarea acestor filtre pe drumurile naţionale a fost o măsură aberantă şi ilegală, aşa cum ne confirmă Directiva Europeană 1992/40, care spune că locaţiunea infectată e definită de la mare exploataţie avicolă până la gospodăria ţărănească fără să facă trimitere la drumuri sau căi ferate. Precizarea se regăseşte şi în legislaţia românească.
De la dezinsecţia spaţiilor pentru păsări şi decontaminarea echipamentelor folosite la transportul acestora s-a ajuns la spălarea cu apă de ploaie a milioane de vehicule la aberaţia cu covoraşele îmbibate cu substanţă, la costumele de protecţie ale lucrătorilor din filtre şi până la agitarea populaţiei într-un mod aproape isteric. Toate aceste pentru ca Lumi SRL a lui Tonel Ursachi să mai prelungească prin acte adiţionale un contract din 18 octombrie 2005 până la 31 martie 2006. Cu alte cuvinte Ministerul Transporturilor a încălcat OUG 60/2001 care prevedea expres în caz de forţă majoră atribuirea directă către o firmă se face de regulă într-o perioadă imediată, nu mai mult de o lună.
Primul avocat al firmei răspunde presei în 2009 pe un obraznic şi lipsit de echivoc că "întreg dosarul este o făcătură". În ciuda concluziilor dosarului, Lumi SRL a executat statul român cu peste patru milioane de euro şi ca să se vadă incapacitatea CNADNR de a avea grijă de statul român, joi, 30 septembrie 2010, Lumi SRL a reuşit să execute silit în instanţă CNADNR pentru alte 1,5 milioane de euro. În timp ce dosarul se mişcă lent la DNA, se pierd bani publici, pentru că acum cinci ani o isterie neprofesională şi imorală au fost plătite cu milioane de euro facturi pentru splălarea autovehiculelor cu apă chioară.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010
Cotidianul.ro
O firmă de apartament a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia la gripa aviară
Afaceri ale "băieţilor deştepţi", descoperite după mai mulţi ani
La cinci ani de la izbucnirea primului focar de gripă aviară, Realitatea TV dezvăluie, în premieră, un raport al Ministerului Transporturilor din 2006, din care reiese, printre altele, că o firmă de apartament, fără specialişti, a încasat milioane de euro pentru dezinsecţia din timpul gripei aviare.
România a fost vizitată în anii 2005, 2006 şi 2007 de trei ori de gripa aviară, o boală care a cerut măsuri noi pentru care instituţiile statului de atunci le luau pentru prima oară. Această "întâlnire cu pericolul" a generat în România nu numai sacrificarea a milioane de găini, despăgubirea proprietarilor, de multe ori inutilă, dar şi dezinfecţia a zeci de mii de gospodării.
Această protecţie s-a transformat în câteva luni într-o grijă deosebită pentru cheltuirea banului public, ceea ce a determinat ca un grup de băieţi deştepţi să se pricopsească cu zeci şi milioane de euro. În 12 septembrie 2005 aveam 23 de focare de gripă aviară. În 15 septembrie, ministrul Transporturilor de atunci, Gheorghe Dobre (PD), dă Ordinul 1732 privind măsurile de prevenire şi combatere a gripei aviare şi în sectorul de drumuri şi căi ferate.
În regim de urgenţă, băieţii de la Transporturi, prevalându-se de o parte din textul ordonanţei 60/2001 care prevedea atribuirea directă, se grăbesc să semneze cu firma Lumi SRL din Iaşi, o firmă de apartament, cel mai mare contract din istoria României pe dezinfecţie. Lumi SRL aparţinea lui Tonel Ursachi, un medic veterinar prieten cu Victor Butean, directorul adjunct al Agenţiei de Sănătate Publică din Ministerul Transporturilor. Pe această filieră a ajuns Lumi SRL să gestioneze valori de milioane de euro, neavând niciun angajat şi niciun fel de CV referitor la gripa aviară.
Interesant este că grija autorităţilor era mereu împachetată în conceptul de grijă maximă faţă de oameni. Deşi noua boală avea o simptomatică complicată care definea riscul îmbolnăvirii numai dacă omul era în contact permanent cu păsările bolnave în mari ferme avicole. Aşa au apărut pe şoselele României şi pe calea ferată celebrele filtre. În isteria creată, posibil intenţionat, România plătea nouă lei pentru stropirea unui autoturism, 20 de lei pentru un microbuz până la 12 tone şi 30 de lei pentru maşinile mai mari. Pe măsură ce costurile creşteau şi Lumi SRL factura zeci de mii de mijloace de transport ca fiind dezinfectate, Ministerul Transporturilor începe să îşi dea seama că a făcut-o gogonată.
Registrul Auto Român a confirmat săptămâna trecută pentru Realitatea TV că printr-un singur filtru într-o lună a fost înregistrat că a trecut întregul parc auto al României, de până la 12 tone, de la vremea respectivă. Controlul ministerului asupra activităţii firmei se făcea pe principiul "nu am văzut, nu am verificat, dar doresc să plătesc". Aşa se face că apărând sume din ce în ce mai mari la decontare, ministrul Dobre dictează un control la finalul lui 2005 finalizat în data de 1 martie 2006.
Rezultatele lui ar fi trebuit să îngrozească pe toată lumea. Prostia, nepriceperea, exagerarea, încălcarea legii, combinate cu indolenţa şi interesul imoral sunt numai câteva din concluziile acestui raport. "La dosarul firmei nu se găsesc autorizaţii referitoare la abilitatea acesteia şi/sau personalului de a efectua acţiuni de dezinsecţie", astfel suna una dintre concluzii.
Ciudat este că dezinsecţia în totalitatea filtrelor din România se făcea pe baza unei ipoteze de lucru sanitar-veterinare şi nu pe constatarea ştiinţifică a faptului că virusul s-ar fi putut răspândi mai întâi pe cauciucuri, şine de cale ferată sau capote.
Nici măcar în 2010 preşedintele ANSVSA nu poate oferi dovada ştiinţifică a aplicării unor măsuri corecte şi, deci, obligatoriu de plătit. " Prin măsurile pe care le-am luat nu am limitat, am evitat apariţia oricărui caz de îmbolnăvire la om", spune Radu Roatiş, preşedinte ANSVSA.
Raportul din 2006 al Ministerului Transporturilor atrage atenţia asupra inutilităţii acestor filtre în combaterea virusului gripei aviare. Aşa-zisele duşuri pe maşini şi trenuri nu au făcut altceva decât să scoată din buzunarul statului român, adică din buzunarele noastre, milioane de euro. Instalarea acestor filtre pe drumurile naţionale a fost o măsură aberantă şi ilegală, aşa cum ne confirmă Directiva Europeană 1992/40, care spune că locaţiunea infectată e definită de la mare exploataţie avicolă până la gospodăria ţărănească fără să facă trimitere la drumuri sau căi ferate. Precizarea se regăseşte şi în legislaţia românească.
De la dezinsecţia spaţiilor pentru păsări şi decontaminarea echipamentelor folosite la transportul acestora s-a ajuns la spălarea cu apă de ploaie a milioane de vehicule la aberaţia cu covoraşele îmbibate cu substanţă, la costumele de protecţie ale lucrătorilor din filtre şi până la agitarea populaţiei într-un mod aproape isteric. Toate aceste pentru ca Lumi SRL a lui Tonel Ursachi să mai prelungească prin acte adiţionale un contract din 18 octombrie 2005 până la 31 martie 2006. Cu alte cuvinte Ministerul Transporturilor a încălcat OUG 60/2001 care prevedea expres în caz de forţă majoră atribuirea directă către o firmă se face de regulă într-o perioadă imediată, nu mai mult de o lună.
Primul avocat al firmei răspunde presei în 2009 pe un obraznic şi lipsit de echivoc că "întreg dosarul este o făcătură". În ciuda concluziilor dosarului, Lumi SRL a executat statul român cu peste patru milioane de euro şi ca să se vadă incapacitatea CNADNR de a avea grijă de statul român, joi, 30 septembrie 2010, Lumi SRL a reuşit să execute silit în instanţă CNADNR pentru alte 1,5 milioane de euro. În timp ce dosarul se mişcă lent la DNA, se pierd bani publici, pentru că acum cinci ani o isterie neprofesională şi imorală au fost plătite cu milioane de euro facturi pentru splălarea autovehiculelor cu apă chioară.
Publicat Luni, 04 octombrie 2010
Abonați-vă la:
Postări (Atom)