Romania trebuie salvata!
Interesele imobiliare sunt mai presus de protecţia naturii în judeţul Constanţa. Liziera de plopi din zona Hanul Piraţilor a fost transformată în teren privat, iar alte zone protejate sunt ameninţate de proiecte de infrastructură sau de alte afaceri.
Programul european Natura 2000 este singura speranţă a ecologiştilor constănţeni de conservare a zonelor protejate. În lipsa unor autorităţi care să se poată opune grupurilor de interese preocupate doar de stoarcerea banilor din afacerile imobiliare, programul de protecţie a siturilor naturale a rămas unica modalitate prin care pădurile şi alte arii protejate pot fi ţinute departe de prădătorii imobiliari. În judeţul Constanţa există 38 de arii protejate cu o suprafaţă totală de circa 20.000 de hectare, din care 21 sunt rezervaţii ale naturii şi cinci, rezervaţii ştiinţifice. Acestora li se adaugă încă 50.000 de hectare de pădure care au intrat sub incidenţa prevederilor Programului Natura 2000.
Liziera de plopi, afacere de două milioane de euro
Direcţia Silvică Constanţa se luptă de doi ani în instanţă să recupereze două hectare de teren de la Primăria Năvodari. Terenul este situat în vecinătatea Hanului Piraţilor, iar pe el a fost plantată în anii trecuţi o lizieră de plopi. „Pentru că plopii erau bătrâni şi ar fi pus în pericol circulaţia (liziera era poziţionată chiar lângă drumul care leagă staţiunea Mamaia de Năvodari - n.n.), am luat decizia de tăiere a arborilor, urmând să refacem plantaţia. Ulterior, am aflat că printr-o hotărâre a Consiliului Local Năvodari acest teren a intrat în proprietatea privată a acestui oraş. Se tot dau hotărâri ilegale de trecere a pădurilor în proprietatea publică. Am solicitat Primăriei Năvodari să ne întâlnim şi să confruntăm actele, dar ni se refuză orice formă de dialog", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Lucrările de pregătire a terenului pentru noua generaţie de plopi s-au făcut sub protecţia poliţiei, pentru că autoritatea locală a încercat să împiedice accesul utilajelor. De cealaltă parte, primarul din Năvodari nici nu vrea să audă că ar trebui să le acorde silvicultorilor un alt teren în compensaţie şi cu atât mai puţin să dea cele două hectare înapoi. „Ce să dau la schimb? Nu am ce şi nu am de ce. Cele două hectare de la han nu sunt ale lor. Romsilva nu figurează nicăieri cu titlu de proprietate pe ele. Am cerut juristei să facă o plângere penală că au intrat cu tractoarele pe terenul nostru, ca să are, şi au distrus spaţiul verde", susţine Nicolae Matei, primarul din Năvodari. Acesta spune că terenul unde a fost pădurea de plopi va servi ca extensie a străzii care duce spre Năvodari. „Se vor face patru benzi de circulaţie. Cât despre restul de teren, acesta rămâne în domeniul privat al oraşului", a conchis edilul Năvodariului. Zona Hanul Piraţilor, denumită pe piaţa imobiliară şi Mamaia Sat, este unul dintre principalele puncte de atracţie pentru investitorii de pe litoral. Preţul unui metru pătrat poate ajunge până la 120 euro, situaţie în care este de înţeles dorinţa primăriei de a pune mâna pe un teren cu o valoare de peste două milioane de euro.
„Casa Vinului": 3.000 de metri de pădure au dispărut
Romsilva s-a confruntat cu o situaţie similară în localitatea Făclia, lângă Cernavodă. Spre deosebire de conflictul de la Năvodari, „cazul" Făclia are toate premisele de a fi rezolvat pe cale amiabilă. Direcţia Silvică Constanţa reclamă 3.000 de metri pătraţi de teren la intrarea în localitatea Făclia, unde funcţionează obiectivul turistic „Casa Vinului". „Terenul a fost intabulat de Primăria Saligny şi vândut ulterior, deşi se vede cu ochiul liber că obiectivul funcţionează în pădure. Nu ştiu cum a fost făcută intabularea. În cadrul Comisiei de fond funciar s-a decis efectuarea unui schimb de terenuri. În locul celor 3.000 de metri pătraţi vom primi în administrare două hectare în imediata apropiere", a declarat directorul Direcţiei Silvice, Valentin Neagu. Diferendul a fost aplanat după ani buni în care proprietarul obiectivului turistic a refuzat să accepte schimbul de terenuri.
ÎPS Teodosie râvneşte la lemn
Arhiepiscopia Tomisului a vrut, la rândul ei, să pună mâna pe 220 de hectare de pădure la malul mării. Invocând acte din 1937, instituţia condusă de ÎPS Teodosie a solicitat Romsilva acordarea întregii suprafeţe. „Au primit doar 27 de hectare în zona Mănăstirii Dervent. Restul terenurilor revendicate sunt în Ialomiţa şi în cele două judeţe care formau Cadrilaterul (actualmente pe teritoriul Bulgariei - n.n.)", a mai precizat directorul Romsilva. Deşi legea este destul de strictă cu activităţile economice în pădure, mai ales dacă aceasta este considerată sit natural, exploatarea lemnului la malul mării poate aduce bani frumoşi. Potrivit Direcţiei Romsilva, întreaga producţie de plop din judeţul Constanţa pleacă în Bulgaria şi de aici mai departe.
Lista neagră
Romsilva este custodele a şapte arii protejate din judeţul Constanţa, cu o suprafaţă totală de 77.000 de hectare. Din aceasta, 39.000 de hectare reprezintă fondul forestier, iar restul sunt arii protejate. Toate cele şapte regiuni protejate prin Natura 2000 fac sau vor face obiectul unor investiţii cu impact asupra mediului. Pădurea Hagieni-Cotul Văii se află în apropierea litoralului şi este una dintre cele mai afectate rezervaţii din punctul de vedere al deşeurilor aruncate de turişti. Pădurea Esechioi şi Lacul Bugeac suferă de pe urma activităţilor de braconaj, iar Cheile Dobrogei sunt bine cunoscute pentru scandalul construcţiilor ilegale şi pentru cel al altor amenajări care nu respectă legea. Pe „lista neagră" urmează Dumbrăveni-Vederoasa, aproape de cursul Dunării, Canaraua Fetii, în apropierea oraşului Băneasa, una dintre cele mai importante rezervaţii de plante din ţară, pădurea Fântâniţa din apropierea localităţii Murfatlar, rezervaţie frecventată de amatorii de grătare şi petreceri în aer liber, precum şi Canaralele Dunării (Hârșova-Aliman), zonă în care autorităţile judeţene vor să construiască un port de agrement. De altfel, după implementarea programului de protecţie Natura 2000, mai mulţi primari şi-au arătat public nemulţumirea faţă de regulile ecologiste europene, pe care le consideră o piedică în calea dezvoltării comunităţilor locale. În realitate, programul european nu îngrădeşte decât parţial activităţile economice în zonele protejate, însă blochează afacerile imobiliare foarte profitabile. Cum nimeni nu se încumetă să încalce prevederile europene, aranjamentele la nivel local şi atacurile asupra ariilor protejate au devenit greu de pus în practică, lucru care îi nemulţumeşte profund pe primari.
Criza a protejat natura
Siturile de Importanţă Comunitară şi Ariile de Protecţie Specială incluse în reţeaua Natura 2000 acoperă 17% din suprafaţa României. Nu mai puţin de 20 de zone din judeţul Constanţa au fost declarate situri de importanţă comunitară prin Ordinul 776/2007 al Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile. Astfel, la malul mării există comune unde suprafeţele protejate reprezintă peste 50% din totalul terenurilor aflate în administrare. Cel puţin din punctul de vedere al protecţiei mediului, criza a avut un efect pozitiv, în sensul în care lipsa lichidităţilor a determinat întreruperea sau chiar abandonarea unor proiecte investiţionale care aduceau atingere prevederilor europene Natura 2000. Recent, autorităţile din judeţele Tulcea şi Constanţa au solicitat Ministerului Mediului revizuirea listei cu situri în sensul diminuării suprafeţelor protejate, pentru ca investiţiile mai mult sau mai puţin necesare comunităţilor locale, dar strict indispensabile primarilor, să poată fi reluate.
Agenţia-fantomă
Coaliţia ONG Natura 2000 România a atras atenţia încă de anul trecut că amânarea punerii în funcţiune a Agenţiei Naţionale pentru Arii Naturale Protejate (ANAP) a condus la gestionarea necorespunzătoare a multor situri protejate, iar faptul că România nu şi-a îndeplinit obligaţiile ar putea atrage sancţiuni de la UE. Organizaţia semnalează că mai multe arii protejate şi-au pierdut custozii, nemaifiind gestionate aşa cum prevede legea, iar siturile propuse pentru reţeaua Natura 2000, conform obligaţiilor ce revin României ca membră a UE, pot fi considerate doar ca arii protejate declarate pe hârtie, fără un management eficient. Înfiinţată pe ultima sută de metri de mandat de către guvernul Tăriceanu, ANAP a funcţionat într-un total anonimat până anul trecut, când a fost reorganizată. Agenţia avea sediul la Braşov şi doar trei angajaţi. „ANAP a funcţionat doar pe hârtie", confirmă Mihaela Cândea, directorul executiv Mare Nostrum. Agenţia era responsabilă cu atribuirea în administrare sau în custodie a ariilor protejate, precum şi de coordonarea, supravegherea şi avizarea planurilor de management ale acestor zone.
(Preluare din "Ziarul Timpul")
Marius Pop
Publicat acum 7 ore si 14 minute
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu