Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 31 Mar 2010
Biroul de Investigatii
Viaţa: Gabriel nu mai răspunde la telefon
Îl caută disperat cineva din Suedia. Suntem în anul 2010. Cineva, pe nume Julian Rosengren, cetăţean româno-suedez, care şi-a împletit destinul cu actualul ministru al Apărării. În sensul că Rosengren a făcut banii, cineva a avut grijă ca Rosengren să fie băgat la puşcărie, iar altcineva a avut grijă să şteargă urmele şi să pună mâna pe bunurile lui Rosengren. Să le transforme în bani, adică. În sensul în care vorbim despre acel prim milion al milionarilor în devize, care nu se pune la socoteală. Pe acest altcineva îl cheamă Gabriel Oprea.
Cică el dispune de Apărarea României. Pe cine apără Oprea? Ce arme ţine în mână această tentaculă crescută din acelaşi trunchi de caracatiţă din care a crescut şi Cătălin Voicu? Braţele creaturii normal că se cunosc şi colaborează între ele. Mai ales dacă una nimereşte din greşeală în gura Justiţiei. Alo, domnu’ Gabi? Sunt eu, Suedia.
Ascultă-mă: "Gabi, am încercat de nenumărate ori să restabilesc un dialog cu tine însă fără succes". Zice Rosengren. (…) „De-a lungul vremii, am încercat să înţeleg anumite momente din relaţia noastră pentru a putea să elucidez mai bine ce s-a întâmplat cu mine de fapt între anii 1992-1993 (…)“. Păi, să vă spun ce s-a întâmplat. Rosengren avea o firmă, Romline Trading, care mergea bine. Brusc, împotriva sa au început să curgă plângeri penale ce clamau o presupusă fraudă. A început urmărirea penală împotriva sa şi a fost ciugulit de Poliţie şi depus la frigorifică, sub acuzaţia de fraudă în tranzacţiile comerciale. Procesul a început în noiembrie ’93. Prin sentinţa din 29 noiembrie ’94, TMB l-a condamnat la 4 ani de pârnaie pentru înşelăciune şi, în mod curios, caz unic, aproape ca în cazul acuzaţiei de terorism, a dispus expulzarea sa după executarea pedepsei. Nu intrăm în detalii. Rosengren a dat statul român în judecată la Strasbourg şi a câştigat procesul, iar statul este bun de plată pentru ce i-a făcut. Bine, bine, dar statul era şi Găbiţă Oprea.
Banii: ce făcea Găbelu? Justiţie militară
Lăsase numărătoarea izmenelor, în calitate de brav căpitan de intendenţă al Armiei Române, iar peste câţiva ani ajungea general cu patru stele, cât comandanţii americani din al doilea război mondial, şi trecea la afaceri juridice. Era deja o autoritate. Era magistrat militar. Să-l ascultăm pe Rosengren: „(…) Mi-ai reproşat că aş fi vorbit despre tine în vremea când mă aflam în arestul IGP“. Aha, interesant. „(…) Mi-ai spus că ai fost nevoit să lichidezi firma la care eram împreună acţionari.“ Rosengren şi-a găsit imobilele „vândute“ la Bancpost, iar Mercedesul G-Klasse făcut pe comandă (150.000 de mărci la vremea aia) „parcat“ în garajul bunului prieten al lui Oprea, Dumitru Bucşaru, patronul echipei de fotbal Unirea, care a derulat numeroase contracte dubioase cu statul şi a fost tovarăşul de nebunii al căutatului internaţional, găsitului şi nu se ştie de ce uitatului în America, Mihai Necolaiciuc, şeful CFR. Pe 12 aprilie se vor împlini 5 ani de când Traian Băsescu primea la Cotroceni o rugăminte de-a lui Bucşaru, „Traiane, help!“, pe care a redirecţionat-o ministrului Gheorghe Dobre de la Transporturi, cu ordinul: „Dle ministru Dobre. Rog analizaţi şi rezolvare legală“. Rezolvarea e un mizilic: 110,5 miliarde de lei vechi, deblocaţi urgent de conducerea SNCFR. E vorba de un rest de plată de pe afacerile lui Necolaiciuc cu statul. Şi se mai miră unii de ce va da SNCFR faliment.
Pentru că Rosengren simţise că a fost tras pe sfoară de Găbiţă, a coborât la el în arest ditamai chestorul de Poliţie Dumitru Sorescu, prim-adjunct al şefului IGP, care a jucat în rolul principal în Armagheddonul Poliţiei. Ca maior, Sorescu a participat la arderea celor 40 de cadavre de revolu-ţionari aduse cu frigiderul de la Timişoara. Sergiu, fiul lui Sorescu, s-a asociat cu Mukhles Omar, fratele lui Omar Hayssam, în firma General Group SRL şi în firma arăbească Ogharit Trading, acuzată că a fraudat privatizarea IPRS Băneasa. Sorescu a blocat dosarul lui Omar Hayssam cu privire la însuşirea frauduloasă a pieţelor din sectorul 1. Pe Rosengren nu-l ascultă nimeni? „Îmi amintesc cu câtă căldură îmi recomandai să am de-a face cu Gigi Boeru“, îi scrie Rosengren lui Oprea. Informator al chestorului Sorescu, Boeru este şeful grupării cu acelaşi nume care a extorcat terenuri în Capitală sau le-a obţinut prin înşelăciune, fals şi uz de fals împreună cu funcţionari din PMB. Gigi Boeru i-a rămas moştenire chestorului Petre Tobă, şeful Poliţiei Române, care pe vremea când pătimea Rosengren era locotenentul lui Dumitru Sorescu.
Opera: Oprea a înscenat tentativa de fugă din ţară a lui Rosengren,apoi a contribuit la arestarea sa, mână în mână cu organele, zice scrisoarea. El, ca organ al justiţiei militare aflat în timpul liber. Oprea a verificat personal, de pe telefonul de acasă al lui Rosengren, dacă poate părăsi ţara. După ce a fost arestat, Oprea s-a scuzat că cei de la aeroport n-au înţeles că Rosengren se scrie cu „s“, nu cu „z“. Rosengren voia să plece din ţară. Nu se mai simţea în siguranţă. A apelat şi la Cătălin Voicu, „căci era vremea când erai apropiat de Cătălin Voicu, care tocmai primise cadou de la mine o maşină, să fiu ajutat să ies din ţară“. Mai ţii minte, Găbiţă? Toţi voiau să-l scoată pe Rosengren prin Moldova. Dar să le lase lor averea. Dispariţia lui n-ar mai fi fost raportată de nimeni. După ce iese din puşcărie, Rosengren apelează la vechii săi prieteni, să-i asigure paza. Îl păzeşte Cătălin Voicu, administratorul Grupului Internaţional de Protecţie şi Pază al generalului Dumitru (Mitică) Iliescu, fost director al SPP, fost consilier de stat al lui Ion Iliescu şi şef la Cotroceni al „supleantului“ SPP în CSAŢ, Cătălin Voicu, adus cu concursul lui Ioan Talpeş. Toţi nişte putregaiuri ţinute pe ranguri şi grade de colonei şi generali, care la umbra lui vodă traficau influenţă, îi puneau sub nas lui vodă decrete de graţiere ale unor borfaşi, plătite pe bani grei, percepeau taxe de protecţie de la oamenii de afaceri sau scoteau borfaşi din arest şi influenţau Justiţia.
"Nu îţi cer ceva ce nu este al meu de drept", încheie Rosengren scrisoarea către Oprea, "ci cer să fiu compensat pentru cele ce sunt ale mele, dar au fost luate fără drept. (…) Nu este altceva decât un gest reparatoriu să îmi pui la dispoziţie copia documentelor prin care am «dispărut» din Romline Trading SA şi a celor prin care au mai dispărut şi alţii. Tot la fel, nu este decât un gest reparatoriu să îmi documentezi cum şi în ce bază ai înstrăinat bunurile societăţii, fără să ai un acord scris al meu.“ Nasol moment. În timp ce dosarul lui Rosengren e pe rol la CEDO, Oprea este ministrul Apărării şi liderul unui partid care pretinde că se zbate şi se strofoacă pentru progresul României. România ar progresa, într-adevăr, abia când caracatiţa Gabriel Oprea – Cătălin Voicu va fi dezarmată şi pusă în formol, la rece.
Avere de milionar din leafă de bugetar
În urmă cu 27 de ani, Gabriel Oprea absolvea cu succes şcoala de ofiţeri activi de la Sibiu. De atunci şi până acum a reuşit, pe lângă gradele militare, să adune în CV demnităţi precum cea de director de institut, prefect, secretar de stat, ministru delegat, ministru cu portofoliu, dar şi mai multe mandate de parlamentar, toate activităţi remunerate de la bugetul de stat. Şi tot din leafa de bugetar, în toţi aceşti ani, Gabriel Oprea a reuşit să adune o avere demnă de un biznişmenar al tranziţiei. Trei terenuri intravilane, şase imobile, două maşini, jumătate de milion de euroi în conturile din bănci, vreo 50.000 împrumutaţi, plus bijuterii şi obiecte de artă în valoare de 60.000 de euro împlinesc averea unui bugetar de succes. Un bugetar care, după ce mai bine de doi ani a încasat bani de la Parlament pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, deşi locuia în propria casă, din Bucureşti, şi chiar închiria el alte imobile, a donat un miliard într-o clipită, în momentul în care Academia Caţavencu a publicat lista chiriaşilor ilegali, în urmă cu doi ani. Că doar nu era un ameţit de miliard de lei vechi să păteze onoarea lui de bugetar milionar în euro.
Ofiţer de Justiţie, afacerist ţepar şi administrator de firmă
În 1992, Gabriel Oprea era ofiţer de justiţie militară. În noiembrie 1992, este înfiinţată firma Romline Trading SA, cu acţionarii Oprea Gabriel, Julian Rosengren, Cristian Drulea şi Mircea Vieroşanu. C-aşa era pe-atunci, procurorii militari puteau face afaceri şi în văzul lumii, nu doar pe-ascuns. Un an mai târziu, în societate sunt cooptate Sanda Oprea, Simona Vieroşanu şi Adriana Batin, iar Cristian Drulea se retrage. Afacerile merg bine şi viitorul firmei pare luminos. La încă un an distanţă, unul dintre asociaţi, Julian Rosengren, începe să aibă probleme cu Justiţia, suferă un proces sumar, după care este condamnat şi expulzat din România.
Imediat, din societate se retrag soţii Vieroşanu, iar Gabriel Oprea devine singurul şef, dar şi administrator al biznisului. Normal, nu-şi pierde prea mult timpul cu administratul şi vinde bunurile companiei, imobile şi active mobile, unei bănci prietene, Bancpost. Societatea comercială, rămasă fără patrimoniu şi fără un număr suficent de acţionari pentru a-şi continua activitatea, are soarta pecetluită, iar Gabriel Oprea cere dizolvarea, act consfinţit în decembrie 1995. Cu buzunarele pline, Oprea se întoarce la haina militară, iar Julian Rosengren, expulzat din România, se întreabă şi azi ce s-a întîmplat cu firma, dar mai ales cu bunurile ei.
miercuri, 31 martie 2010
vineri, 26 martie 2010
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de criză
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
25 Mar 2010 Cristian Oprea
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de crizăBăsescu va admira flori şi iarbă de 30.000 de euro
Administraţia Prezidenţială va cheltui în acest an 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atestă un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat joi în posesia cotidianul.ro, este vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adaugă celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale. La jumătatea lunii mai se aşteaptă ca Traian Băsescu să organizeze o nouă baie de mulţime, prin acţiunea „Porţi Deschise”, când parcul şi unele încăperi ale palatului vor fi deschise pentru popor.
Este al doilea an în care, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, Cotrocenii cheltuiesc bani cu întreţinerea spaţiilor verzi. Cheltuiala cu amenajarea spaţiilor verzi este făcută deşi în schema Administraţiei Prezidenţiale sunt cuprinşi grădinari şi florari, transferaţi în urmă cu aproape zece ani de la Regia Autonomă a Administrării Patrimoniului şi Protocolului de Stat.Anterior, în cadrul precedentului contract, parcul din incinta Palatului Cotroceni a fost foarte bine întreţinut, pentru suma de 40.086,49 lei, de Administraţia Parcuri, Lacuri şi Grădini, condusă la acea vreme de vajnicul membru al PDL Virgil Cârstea.Pedelistul Virgil Cârstea este cel care, la un moment dat, a preluat de la Traian Băsescu vila acestuia din Otopeni, după ce şeful statului s-a mutat în reşedinţa oficială din Primăverii.Demis de Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a fost recuperat de ministrul PDL al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Cârstea a fost numit la SC Mamaia SA, unde acţionar majoritar este tocmai ministerul condus de fruntaşa pedelistă.În 2010, compania care a câştigat, legal, dreptul de a plivi, grebla, săpa şi răsădi flori şi iarbă în curtea Cotrocenilor este una cu foarte mare experienţă în lucrul cu instituţiile de stat. Foarte mare!A amenajat, printre altele, rondurile din Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, parcurile Favorit, Circului, Kiseleff, Morarilor, Crângaşi, Politehnicii, Floreasca, parcul şi sediul BNR, sediile TVR, ROMATSA, Tutunul Românesc sau terenul de sport al CET Vest.Totodată, aceeaşi firmă a avut o vastă activitate şi în provincie, dar cu mici probleme, la Suceava după cum relata financiarul.ro.Şi după amenajarea Parcului Uzinei din Timişoara de către firma amintită s-a lăsat cu ceva dureri de cap pentru beneficiari, după cum relatau Timisonline şi Adevărul.La un moment dat, inspirată, firma în cauză împrumuta nici mai mult, nici mai puţin decât palmieri pentru ... Palatul de Justiţie din Bucureşti, în care funcţionează mai multe instanţe, printre care şi Curtea de Apel, după cum titra ziare.com.Firma care se va ocupa de grădina din incinta sediului de lucru al lui Traian Băsescu este, conform datelor oficiale, una de un real succes. Numai anul trecut a realizat, cu doar 49 de angajaţi, un beneficiu de aproximativ 4,5 miloane lei iar de-a lungul celor şapte ani de funcţionare a strâns un portofoliu impresionant de clienţi, care mai de care.Administraţia Prezidenţială a cheltuit, în aproximativ un an de zile, în jur de 1.500.000 de euro pe diverse amenajări din curtea Palatului Cotroceni: instalaţia inteligentă de irigare, amenajări speciale de spaţii verzi, re-reconstruirea bisericii din incintă ori turnarea clopotului – inscripţionat cu numele lui Băsescu pe el -, acţionat printr-un sistem de satelit cuplat la un ceas atomic de lângă Frankfurt. Ceas cu o precizie de o secundă la un milion de ani ! Aşa susţine Administraţia Prezidenţială.
Cotidianul.ro
25 Mar 2010 Cristian Oprea
Cotrocenii s-au pus pe drastice reduceri de cheltuieli din fondurile bugetare în an de crizăBăsescu va admira flori şi iarbă de 30.000 de euro
Administraţia Prezidenţială va cheltui în acest an 30.000 de euro, pentru simpla întreţinere a spaţiilor verzi din incinta Palatului Cotroceni. După cum atestă un document al Administraţiei Prezidenţiale, intrat joi în posesia cotidianul.ro, este vorba despre suma totală de 117.647,06 lei, care va fi folosită pentru parcul interior al Palatului Cotroceni. Suma se adaugă celei de aproximativ 1.500.000 de euro, cheltuită pentru lucrări şi amenajări în incinta sediului Administraţiei Prezidenţiale. La jumătatea lunii mai se aşteaptă ca Traian Băsescu să organizeze o nouă baie de mulţime, prin acţiunea „Porţi Deschise”, când parcul şi unele încăperi ale palatului vor fi deschise pentru popor.
Este al doilea an în care, sub preşedinţia lui Traian Băsescu, Cotrocenii cheltuiesc bani cu întreţinerea spaţiilor verzi. Cheltuiala cu amenajarea spaţiilor verzi este făcută deşi în schema Administraţiei Prezidenţiale sunt cuprinşi grădinari şi florari, transferaţi în urmă cu aproape zece ani de la Regia Autonomă a Administrării Patrimoniului şi Protocolului de Stat.Anterior, în cadrul precedentului contract, parcul din incinta Palatului Cotroceni a fost foarte bine întreţinut, pentru suma de 40.086,49 lei, de Administraţia Parcuri, Lacuri şi Grădini, condusă la acea vreme de vajnicul membru al PDL Virgil Cârstea.Pedelistul Virgil Cârstea este cel care, la un moment dat, a preluat de la Traian Băsescu vila acestuia din Otopeni, după ce şeful statului s-a mutat în reşedinţa oficială din Primăverii.Demis de Sorin Oprescu, Virgil Cârstea a fost recuperat de ministrul PDL al Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea.
Cârstea a fost numit la SC Mamaia SA, unde acţionar majoritar este tocmai ministerul condus de fruntaşa pedelistă.În 2010, compania care a câştigat, legal, dreptul de a plivi, grebla, săpa şi răsădi flori şi iarbă în curtea Cotrocenilor este una cu foarte mare experienţă în lucrul cu instituţiile de stat. Foarte mare!A amenajat, printre altele, rondurile din Piaţa Presei Libere şi Piaţa Charles de Gaulle, Grădina Japoneză din Parcul Herăstrău, parcurile Favorit, Circului, Kiseleff, Morarilor, Crângaşi, Politehnicii, Floreasca, parcul şi sediul BNR, sediile TVR, ROMATSA, Tutunul Românesc sau terenul de sport al CET Vest.Totodată, aceeaşi firmă a avut o vastă activitate şi în provincie, dar cu mici probleme, la Suceava după cum relata financiarul.ro.Şi după amenajarea Parcului Uzinei din Timişoara de către firma amintită s-a lăsat cu ceva dureri de cap pentru beneficiari, după cum relatau Timisonline şi Adevărul.La un moment dat, inspirată, firma în cauză împrumuta nici mai mult, nici mai puţin decât palmieri pentru ... Palatul de Justiţie din Bucureşti, în care funcţionează mai multe instanţe, printre care şi Curtea de Apel, după cum titra ziare.com.Firma care se va ocupa de grădina din incinta sediului de lucru al lui Traian Băsescu este, conform datelor oficiale, una de un real succes. Numai anul trecut a realizat, cu doar 49 de angajaţi, un beneficiu de aproximativ 4,5 miloane lei iar de-a lungul celor şapte ani de funcţionare a strâns un portofoliu impresionant de clienţi, care mai de care.Administraţia Prezidenţială a cheltuit, în aproximativ un an de zile, în jur de 1.500.000 de euro pe diverse amenajări din curtea Palatului Cotroceni: instalaţia inteligentă de irigare, amenajări speciale de spaţii verzi, re-reconstruirea bisericii din incintă ori turnarea clopotului – inscripţionat cu numele lui Băsescu pe el -, acţionat printr-un sistem de satelit cuplat la un ceas atomic de lângă Frankfurt. Ceas cu o precizie de o secundă la un milion de ani ! Aşa susţine Administraţia Prezidenţială.
Reţeaua de spioni a omului de afaceri Marius Locic
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 24 Mar 2010 Biroul de Investigatii
De Marius Locic aţi auzit. Dacă n-aţi auzit de Locic, atunci precis vă spune ceva trustul de presă Atac, al cărui patron este Locic. Dacă n-aţi auzit nici de cotidianul Atac, atunci aţi auzit precis de senatorul PSD Cătălin Voicu, capul de afiş al corupţiei naţionale, care, în calitate de megacorupt, a intervenit în Justiţie în favoarea omului de afaceri Locic, acuzat de înşelăciune, fals şi uz de fals. Locic nu e un fitecine. Îngerii săi păzitori nu încep cu Cătălin Voicu, ci cu o întreagă garnitură de generaAdrian Isac a executat misiuni sub acoperire în Japonia, Liban, Angola, Franţa şi Belgia. În Belgia a activat, împreună cu ofiţerul de Securitate Silvian Ionescu, în intervalul 1987-1989, când Traian Băsescu era şeful Agenţiei Navrom din Anvers. Ionescu este actualmente şeful Gărzii de Mediu. După Revoluţie, Isac a fost şeful Diviziunii Contraspionaj Extern, al celei de Neproliferare şi Contrainformaţii şi al celei Generale de Informaţii. Şi-a adus contribuţia esenţială la eliberarea celor trei jurnalişti români răpiţi în Irak, împreună cu generalul Nicolae Goia, fost director adjunct al SIE şi membru în celula de criză de la Cotroceni, actualmente ambasadorul României în Emiratele Arabe Unite. În urma "reformei" a fost numit şeful Diviziunii Generale de Cifru şi Mijloace T.O., de unde a fost trecut recent în rezervă. Ion Isar a executat misiuni sub acoperire în Irak şi Japonia. Relaţiile sale cultivate în diverse medii din Bagdad, în perioada misiunii de după Revoluţie, au contribuit la eliberarea jurnaliştilor răpiţi. "Reforma" l-a găsit în funcţia de şef al Diviziunii Antiterorism a SIE. Generalii nu se plictisesc deloc în civilie, ba dimpotrivă, se simt mai bine ca oricând. Pe 24 septembrie 2007 au înfiinţat societatea comercială Elite Intelligence Consulting, împreună cu Marius Stoian, care a activat ani de zile ca ofiţer acoperit în presă şi a executat misiuni la Budapesta, Viena şi Chişinău. Firma Elite Intelligence Consulting acordă consultaţii pe probleme speciale şi de siguranţă naţională trustului de presă Atac, care editează cotidienele Atac şi Interesul Public, patronat de omul de afaceri Marius Locic.li de prim rang din SIE, trecuţi de curând în rezervă, respectiv Adrian Isac şi Ion Isar
Cum să-ţi închiriezi propriul imobil şi să plătească Parlamentul chiria
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Deputatul liberal din Bistriţa-Năsăud Ioan Ţintean este la primul mandat, dar, pentru că înainte de asta fost director al Direcţiei de Finanţe Publice la el în judeţ, se poate spune că la primirea mandatului era deja antrenat în inginerii financiare. În caz că doriţi să beneficiaţi de o audienţă din partea alesului, puteţi să-l căutaţi în Bistriţa, cartierul Unirea, la nr. 396, acolo unde are cabinetul parlamentar.
Cu puţin noroc însă, mergînd la adresa respectivă puteţi să nimeriţi exact acasă la deputat, pentru că la aceeaşi adresă îşi are şi domiciliul. Iar dacă odată ajunşi la adresă veţi fi surprinşi că acolo e şi un magazin fero-metal şi un magazin mixt, să nu vă speriaţi, că proprietar al acestora e tot deputatul.
Adică, pe lîngă activitatea parlamentară, Ioan Ţintean are şi o firmă, Meridian SRL, administrată de soţia Raveca, societate care se ocupă cu vînzarea de feronerie printr-un magazin situat exact la aceeaşi adresă, Unirea 396, în Bistriţa, unde îşi are deputatul atît domiciliul, cît şi biroul parlamentar. Or, dacă tot am ajuns la biroul parlamentar, că asta ne interesa pe noi, nu putem să trecem cu vederea faptul că deputatul Ţintean decontează la Parlament în fiecare lună aproximativ 4.000 de lei pentru materiale de întreţinere a biroului parlamentar, cam tot atît pentru plata personalului şi încă vreo 500 de lei lunar pentru chiria cabinetului. Iar cabinetul ăsta pentru care se fac decontările e chiar la el acasă, unde e şi magazinul de fierăraie.
Acum, că la biroul parlamentar e şi un magazin nici n-ar fi atît de grav, dar chiar aşa, să fie şi cabinetul şi magazinul la el acasă şi să-şi mai deconteze singur chiria, din banii Parlamentului, parcă nu se face.
marți, 23 martie 2010
Directori din minister cu salariu mai mare decât al preşedintelui Băsescu
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
23 Martie 2010
Articol semnat de Alexandra Ariciu
De teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.
Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.
Şi-au băgat sporurile în salarii
În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.
Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.
Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%
În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.
Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.
Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.
Profesorii nu mai pun note în catalog
După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.
Au protestat şi au câştigat!
După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcut
Libertatea.ro
23 Martie 2010
Articol semnat de Alexandra Ariciu
De teamă că legea unică de salarizare le-ar putea micşora lefurile, şefii din Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale au găsit o metodă de a rămâne cu vechile venituri. Aceştia şi-au pus la adăpost toate sporurile pe care le încasau anii trecuţi, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, prevederile legii bugetarilor nu i-au afectat deloc. Jurnaliştii de la Antena 1 au pus mâna pe statele de salarii ale şefilor de la Agricultură, care au venituri mai mari chiar decât preşedintele Băsescu.
Salariaţii din Ministerul Agriculturii au reuşit să fenteze prevederile legii bugetarilor şi şi-au pus la adăpost toate sporurile, incluzându-le în salariul de bază. Astfel, unii dintre ei au ajuns să aibă venituri de aproape 9.000 de lei, mai mari decât salariul preşedintelui Traian Băsescu, 8.460 de lei, deşi legea salarizării unice stipulează că şeful statului are cel mai mare salariu dintre toţi bugetarii.
Şi-au băgat sporurile în salarii
În Ministerul Agriculturii însă, funcţia nu dictează neapărat salariul. Aici se întâlnesc câteva anomalii: şefii de la diverse direcţii şi agenţii pleacă acasă cu mai mulţi bani decât ministrul însuşi! Cei care au buzunarele doldora de bani sunt directorul adjunct de la Direcţia pentru Pescuit şi cel de la Direcţia de Buget şi Fonduri UE, care iau câte 8.978 de lei/lună. Ba mai mult, până şi asistentul ministrului e “omenit” cu 6.943 de lei/ lună, luând mai mult decât cei trei secretari de stat, care câştigănumai 6.691de lei/lună.
Aceştia au scăpat cu veniturile neciuntite de legea unică de salarizare printr-un mic artificiu. Ştiind că anul acesta nu mai au voie la sporuri, mai-marii de la Agricultură şi-au inclus toate bonusurile nesimţite în salariile de bază, care scapă de tăierea impusă de noul proiect legislativ. Mai mult decât atât, alţi patru directori din minister se bucură de salarii de peste 7.000 de lei.
Lefurile dascălilor au scăzut chiar şi cu 30%
În timp ce unii bugetari nu mai ştiu cum să-şi mărească lefurile chiar dacă, legal, nu este posibil, alţi angajaţi la stat au rămas cu buza umflată. E cazul dascălilor, care în luna februarie, când s-a aplicat pentru prima dată legea salarizării unitare, au luat venituri mai mici decât anul trecut.
Profesorii au rămas fără sporuri, ceea ce înseamnă, în unele cazuri, până la 30 de procente din salariul de bază. De exemplu, un debutant a primit în luna februarie aproximativ 813 lei, ceea ce înseamnă cu 60 de lei mai puţin decât în octombrie anul trecut. Profesorul cu studii superioare şi cu vechime în muncă de 30 de ani a primit în aceeaşi lună doar 1.900 de lei, adică a avut leafa micşorată cu 260 de lei.
Tot fără sporuri erau şi profesorii buzoieni, care au dat însă statul în judecată şi au câştigat, în urmă cu câteva luni, prin decizie judecătorească, acordarea de bonificaţii la salariu.
Profesorii nu mai pun note în catalog
După mai multe runde de negocieri eşuate cu guvernanţii, sindicaliştii din învăţământ trec la acţiuni de stradă. De ieri, dascălii nu mai trec notele în catalog, iar joi va avea loc un miting în faţa Guvernului. Pe 22 aprilie se va desfăşura un protest naţional, în care profesorii vor înceta orice activitate. În plus, toate federaţiile sindicale vor să boicoteze examenele naţionale.
Au protestat şi au câştigat!
După ce profesorii buzoieni au protestat în repetate rânduri în ultimele zile, în centrul oraşului, Emil Boc (foto) a hotărât ca aceştia să primească o majorare de salariu de 17%. Chiar dacă modificarea lefurilor nu se va face imediat, promisiunea premierului a fost făcut
vineri, 19 martie 2010
Cine papă banii noştri?
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cotidianul.ro
17 Mar 2010 Stefan Maria
Delta ACM 93 este un peşte mare printre constructorii autohtoni. Și aceasta ca și alte câteva societăţi a căror culoare bate spre portocaliu au cunoscut o dezvoltare șocantă în ultimii ani. Delta a reușit în numai câțiva ani să devină dintr-o firmă mediocră cu 33 de angajați și cu o cifră de afaceri de 1,5 mil euro o supercompanie de construcții cu mii de angajați și cifre de afaceri de ți se zgâlțâie memoria.
Saltul spectaculos al firmei deținute de Florea Diaconu avea să se producă în anul 2007.În acest an, Delta ACM anunța o creștere senzaţională a cifrei de afaceri - de la aproximativ 6,5 milioane de euro în anul 2006 la peste 150 milioane euro în 2007, cu un profit aferent de peste 26 milioane de euro.Care este secretul? Potrivit unei anchete publicate de agenția Reporteri.ro în anul 2008, dezvoltarea Delta ACM 93 se datorează în principal contractelor obținute de la diverse autoritați publice.”Delta ACM 93 a încheiat anul trecut (n.r. 2007) cu o singură instituție, Primăria Generală a Capitalei, contracte în valoare de 180 milioane RON, adică vreo 50 milioane euro.
Refacerea Pasajului Muncii (contract de 34 milioane RON), refacerea Pasajului Obor (contract în valoare de 35 milioane RON), realizarea străpungerii N. Grigorescu – Splai Dudescu (74 milioane RON), reabilitarea drumurilor urbane - pachetul 5 (36 milioane RON) sunt contracte câștigate de asocieri de firme în care, fie în calitate de lider de asociere, fie în cea de membru, am regăsit firma Delta ACM 93.”Conform aceleiași surse, în anul următor, 2008, Primăria Sectorului 3 acorda firmei conduse de Florea Diaconu, prin procedura încredințării directe (fără licitație), contracte însumând aproximativ 12 milioane euro.”Concret, pe 29.05.2008, Primăria Sectorului 3 încheie contractul nr. 2354, prin care asocierea de firme Delta ACM 93 SRL – STRACO Grup SRL urmează să primească 37.406.367 RON (fără TVA) pentru asfaltarea unor străzi din sectorul 3.Cu două săptămâni înainte, pe 12.05.2008, fusese încheiat un alt contract, ce purta numărul 2694 şi care prevedea că firma Delta ACM 93 şi firma Euroconex SRL vor primi 3.674.734 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări pentru conducte de alimentare cu apă.În fine, pe 10.06.2008, a fost încheiat contractul nr. 3238 prin care aceeaşi asociere - firma Delta ACM 93 alături de societatea Euroconex SRL – va primi de la primăria păstorită de Liviu Negoiţă suma de 4.137.496 RON (fără TVA) pentru efectuarea unor lucrări de construcţie de canalizare pentru ape reziduale.”În ianuarie 2009, „Evenimentul zilei” dezvăluie în ancheta ”Contractele suspecte ale primarului Negoiță” modalităţile prin care Delta ACM câștigă lucrările finanțate de municipalitate.”Reţeta este simplă şi aplicată cu repetiţie: primăria organizează o licitaţie pentru încredinţarea unei lucrări de asfaltare şi înfrumuseţare ale unor străzi. Pentru că oferă un preţ mic, Delta ACM câştigă contractul şi, în schimbul lucrărilor, încasează banii de la primărie. Însă, ulterior, în conturile firmei intră o sumă chiar şi de două ori mai mare decât cea adjudecată, la vedere, prin licitaţie, graţie unor contracte adiţionale pe care primăria le încheie cu aceeaşi firmă. Prin negociere directă, de această dată.”Un alt amănunt interesant prezentat de „Evenimentul zilei” ţine de persoanele din jurul firmei patronate de Florea Diaconu, fost partener de afaceri cu actualul deputat PDL Silviu Prigoană.”În conducerea firmei de reabilitare a drumurilor Delta ACM figurează Ionel Pirpiliu, fratele unui alt parlamentar PDL: deputatul Ştefan Pirpiliu. În campania electorală de anul trecut, acesta a candidat în Colegiul 13 (sectorul 3), fiind puternic susţinut de primarul Liviu Negoiţă. «Eu garantez că Pirpiliu este om serios. De aceea, vă rog să îl votaţi», declara în noiembrie edilul PDL. Cu câteva luni înainte, pe 2 septembrie, firma la care e angajat fratele actualului deputat primea prin negociere peste 21 de milioane de euro, graţie unui act adiţional la un contract anterior. Fără publicarea prealabilă a unui anunţ.Cele 21 de milioane de euro încasate de Delta ACM în septembrie reprezintă doar ultima plată dintr-o serie mai lungă. Antecedentele trădează mecanismul utilizat sistematic şi ilustrat elocvent de un alt contract, încheiat în urmă cu doi ani.În septembrie 2006, Primăria Sectorului 3 a anunţat organizarea unei licitaţii restrânse pentru atribuirea unui contract de reparaţii ale unor străzi. Deşi legislaţia prevede publicarea, dacă nu a valorii integrale a contractului ce urmează a fi încredinţat, măcar a valorii estimative, primăria a eludat această clauză. Pentru a rămâne în limitele legii - care obligă autoritatea contractantă să specifice dacă ulterior adjudecării licitaţiei vor fi achiziţionate noi lucrări similare -, instituţia condusă de Negoiţă a precizat sec - «conform documentaţiei de atribuire».Cei care doreau să participe la licitaţie aflau suma pentru care se băteau în oferte abia după ce mergeau la primărie, achiziţionau caietul de sarcini, contra a 1.000 de lei, şi cercetau condiţiile de participare la concurs. Cert e că, în februarie 2007, contractul cu valoare neprecizată a fost încredinţat pe trei loturi: primul, de 30 de milioane de lei, a fost câştigat de Delta ACM 93, cel de-al doilea, de 27 de milioane de lei, a mers la Tehnologica Radion şi ultimul lot, de 12 milioane de lei, a ajuns la Eurovia Construct Internaţional (patronată de familia ex-senatoarei PDL Cornelia Cazacu).Odată parafată tranzacţia, conturile firmei Delta ACM au fost alimentate permanent cu bani din bugetul sectorului 3. La patru luni de la contractul de 30 de milioane de lei, compania a încasat de la primărie încă pe atât şi ceva în plus: adică 32 de milioane de lei. Procedura de atribuire - «negociere fără publicarea în prealabil a unui anunţ». Noua tranzacţie fost considerată «un act adiţional» la tranzacţia iniţială, deşi o depăşea ca valoare. Ceea ce încalcă exact Ordonanţa 34/2006, invocată de primării, pentru că valoarea actelor adiţionale depăşeşte 50% din valoarea contractului iniţial.”Apropo de sărăcie şi de bogăţie. Bietul Solomon, ajuns după gratii, mai are de plătit către Delta ACM doar 1.000 de miliarde (cam 250 milioane de euro). Să fie oare cotizație la partid sau să fie primit la proprietari?
Cînd nu scrie poezie, Marko Bela din construcţii face şmecherie
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Biroul de Investigatii
După ce pe la şefia Inspectoratului de Stat în Construcţii s-au perindat, pe rînd, oamenii lui Adrian Năstase, Relu Fenechiu sau Marian Vanghelie, a venit timpul ca instituţia, cu şmenurile ei cu tot, să încapă pe mîna UDMR-ului. Chiar de 1 martie, la propunerea poetului maghiar Marko Bela, Emil Boc a semnat ordinul de numire în funcţie a lui Edmund Petru Veress, iar lucrurile au intrat într-o linişte şi un calm fireşti, dacă e să ne gîndim doar la pedigree-ul udemerist al noului şef.
Un fel de garanţie că politica de mătrăşire a bugetului instituţiei nu va continua precum în vremea Irinei Jianu ori a Dorinei Isopescu sau chiar a vangheliotului Constantin Adrian Balaban Grăjdan.
Numai că, surpriză, Veress e mai mult udemerist în carnetul de partid şi mai puţin în cuget şi-n simţiri, fiind în fapt unul dintre artizanii şmenurilor făcute în ultimii ani de către foştii şefi ai Inspectoratului. În perioada ianuarie 2007 – iunie 2009, Veress a ocupat postul de secretar general al instituţiei şi a fost şef la mai toate comisiile de licitaţie. De altfel, numele lui apare şi în raportul Corpului de Control al prim-ministrului Boc, care a verificat activitatea din perioada respectivă. Şi, normal, nu apare cu titlu de laudă.
N-are Marko Bela versuri cît poate Veress să facă şmenuri
Spre finalul lui 2007, Edmund Veress, în calitatea lui de şef al comisiei de negociere, a avizat cumpărarea unui bloc ce ar fi urmat să devină sediu al instituţiei. Normal, avizul a fost dat ca şi favorabil în ciuda Ministerului Finanţelor, care s-a opus achiziţiei. Normal, dacă tot s-a decis o achiziţie, cineva trebuia să şi aibă un imobil de vînzare. Iar acel cineva a fost Bogdana Balmuş, consiliera lui Bogdan Olteanu la Camera Deputaţilor, al cărei soţ tocmai cumpărase un imobil, cu trei săptămîni înainte ca ISC-ul controlat la acea vreme de Relu Fenechiu să decidă că are nevoie de sediu nou. Prevăzătoare, sau chiar clarvăzătoare, consiliera lui Olteanu a cumpărat imobilul cu 8,5 milioane de euro, pentru ca la nici o lună distanţă să-l vîndă instituţiei publice cu 11 milioane de euroi, rezultînd o nimica toată de profit de 2,5 milioane.
Dar chiar o nimica toată, dacă e să ne gîndim că în clădirea respectivă instituţia a mai investit vreo 9 milioane de euroi.Iar suma pentru reparaţii şi amenajări suplimentare a intrat în conturile SC Athenaeum Construct SA Bucureşti, exact aceeaşi firmă care construise imobilul şi pe care mai apoi l-a vîndut consilierei lui Bogdan Olteanu, care, la rîndul ei, l-a vîndut Inspectoratului de Stat în Construcţii. Or, toate aceste aspecte n-au fost sesizate de către Veress, în atribuţia căruia intra verificarea achiziţiei. Iar dacă la dosarul lui Veress mai adăugăm achiziţiile de autoturisme, dar mai ales cota de consum alocată fiecărui autovehicul – fiecare din cele 250 de maşini din parcul auto are o cotă de carburant de 350 litri lunar, iar suma totală plătită pe benzină, într-un an, ajunge la aproape 10 milioane de euroi –, toate făcute prin bunăvoinţa fostului secretar general, actual şef al instituţiei, mai că ne vine să-l întrebăm pe Boc dacă nu cumva a primit raportul Corpului de Control în limba maghiară. Că altfel, e greu de crezut că n-a observat toate aceste „detalii“, chiar şi de la înălţimea domniei sale
joi, 18 martie 2010
Ce bine le merge cuplurilor de bugetari
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
Libertatea.ro
18 Martie 2010
Articol semnat de Catalina Lohan, Mihaela Barbu
Dincolo de miile de angajaţi ai statului plătiţi din bani publici care ies in stradă să ceară un salariu decent, in Romania sunt şi bugetari fericiţi. Mai mult de atat, există chiar cupluri plătite din bani publici care au reuşit să strângă averi considerabile. Adrian Streinu- Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, şi soţia sa, Gabriela, angajată a Ministerului Educaţiei, au, de exemplu, nu mai puţin de şapte case. Dar şi alte familii de bugetari stau bine la capitolul imobile, bani şi maşini. Libertatea vă prezintă azi cinci cupluri de angajaţi ai statului, cu funcţii de conducere, pentru care rubricile din declaraţiile de avere au fost neîncăpătoare.
Adrian Streinu-Cercel, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, specialist în pandemii şi omul numărul unu când vine vorba de viruşi - porcini, aviari sau alte “rase”-, a strâns, împreună cu soţia sa, Gabriela, care e angajată a Ministerului Educaţiei, o avere impresionantă. Puse cap la cap, declaraţiile de avere ale celor doi bugetari ar stârni invidia multor angajaţi la privat. Se pare că rudele lor sunt foarte generoase, altfel nu se explică cum au ajuns să moştenească nu mai puţin de… şapte locuinţe, din care cinci apartamente şi o casă în Capitală, plus o vilă de vacanţă în Vâlcea.
Chiar dacă ar putea la orice oră să îşi deschidă o agenţie imobiliară unde să-şi pună propriile proprietăţi la bătaie - casele şi trei terenuri deţinute în Ilfov şi în Vâlcea -, soţii Streinu-Cercel fac bani frumoşi din activităţi didactice şi medicale. Numai din drepturi de autor, medicul a câştigat anul trecut 30.000 de euro, la care se adaugă alţi aproximativ 70.000 de euro din leafa de manager al Institutului Matei Balş şi din cea de cancelar la Universitatea Carol Davila. Nici soţia nu a stat degeaba, veniturile ei fiind în 2009 de circa 15.000 de euro. În total, familia Streinu-Cercel a câştigat într-un an 115.00 de euro.
Soţii Andreescu-Teodorescu au un adevărat parc auto
Două apartamente, vilă în Bucureşti, casă de vacanţă la Mogoşoaia, automobile de lux şi zeci de bijuterii. Toate acestea sunt trecute pe declaraţia de avere a Danielei Andreescu, secretarul general al Secretariatului General al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, este şeful Direcţiei de Migraţie din cadrul Oficiului Român pentru Imigrări (ORI) din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor. Din anul 2005, Daniela Andreescu a schimbat câteva funcţii prin clădiri ale administraţiei statului.
Mai întâi a fost secretar de stat în Ministerul Muncii, apoi consilier la Administraţia Prezidenţială, iar de mai bine de un an este secretarul general al Guvernului. Soţul ei, Aurel Teodorescu, care acum este şef în MAI, a fost şeful Oficiului pentru Migraţia Forţei de Muncă din cadrul Ministerului Muncii până în 2006, când a demisionat, numele său fiind pomenit în mai multe scandaluri mediatice legate de contractele căpşunarilor plecaţi în Spania. Soţii Andreescu au avut, în 2008, împreună, venituri de circa 19.000 de euro şi deţin conturi bancare de numai 6.300 de euro. În schimb, au avut parte, în acelaşi an, de un tun imobiliar: nu se ştie cum, dar au vândut un apartament în Drumul Taberei cu… 250.000 de euro!
Soţii Negoiţă câştigă împreună peste 107.300 de euro pe an
Liviu Negoiţă, primarul sectorului 3 al Capitalei, şi soţia sa, Carmen Negoiţă, vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), deţin două terenuri la Baloteşti, unul la Câmpina, un apartament în Capitală, o vilă la Baloteşti şi o altă locuinţă în Călăraşi. Potrivit declaraţiei de avere, edilul a dat lovitura în 2008, exact înainte ca piaţa imobiliară să se prăbuşească: în urma vânzării unui apartament, a obţinut nici mai mult, nici mai puţin de 200.000 de euro! Interesant e însă că în familia Negoiţă cântă găina atunci când vine vorba de leafă! Doamna Negoiţă a avut, în urmă cu doi ani, un salariu anual de 385.990 lei, adică circa 95.000 de euro, de opt ori mai mare decât al soţului său. În total, cuplul a câştigat 107.300 de euro, suficient cât să-şi facă “provizii” consistente: depozite şi investiţii de circa 93.000 de euro.
Soţii Jipa, 76.000 € într-un an
Deputata Florina Ruxandra Jipa împreună cu soţul ei, judecătorul Cristian Jipa, formează un alt cuplu de bugetari cu venituri babane. Cei doi deţin în Capitală un apartament şi o casă, plus o vilă de vacanţă şi un teren la Predeal. Potrivit declaraţiei de avere a deputatei, anul trecut ea a încasat din indemnizaţia de parlamentar 17.000 de euro, 22.000 de euro din pensie şi încă 7.000 de euro din leafa de conferenţiar universitar la o instituţie de învăţământ privată. Cristian Jipa a contribuit la bunăstarea familiei, în 2009, cu circa 30.000 de euro din salariul de judecător la Tribunalul Bucureşti. În total, familia Jipa a avut, anul trecut, un venit de 76.000 de euro.
Soţii Borbely au limuzină de 35.000 de euro
Cel mai “verde” ministru din Guvernul Boc, al Mediului şi al Pădurilor, Laszlo Borbely, deţine o singură locuinţă - o vilă în Târgu- Mureş -, după ce a vândut anul trecut casa moştenită de la părinţi. Şeful Mediului şi-a îndeplinit, în schimb, un capriciu extrem de costisitor: a achiziţionat o superlimuzină Lexus GS 300, al cărei preţ de catalog e de circa 35.000 de euro. Averea ministrului şi a soţiei sale, Melinda Borbely, care deţine funcţia de secretar general pentru minorităţi la Societatea Română de Radio (SRR), e rotunjită de depozite bancare în valoare de 80.000 de euro. Curios e însă că Melinda Borbely a adunat anul trecut, din salariu, aproximativ 20.000 de euro, faţă de soţul său care a avut o indemnizaţie de deputat de “numai” 15.000 de euro, deci în total 35.000 de euro.
miercuri, 17 martie 2010
Elena Udrea a trimis bugetul Turismului spre destinaţii portocalii
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
După ce a primit cu braţele deschise postul de dublu ministru, al Turismului şi-al Dezvoltării, un fel de detergent doi într-unul, Elena Udrea a trecut la treabă şi, în timp ce c-o mînă tricota şi cu alta mînuia mopul, s-a pus pe scos în evidenţă toate petele portocalii. Şi-a dat şi a împărţit bugetul destinat investiţiilor în turism aşa cum i-a dictat conştiinţa de partid, de parcă turistul ajuns pe plaiuri mioritice, tot rar şi din greşeală, urmează traseul flăcării portocalii, stabilit la alegerile locale din 2008. Mai exact, vreo 40 de milioane de euroi au fost împărţite discreţionar anul trecut şi alte 40 de milioane aşteaptă semnătura ministrului Udrea pentru a lua calea administraţiilor portocalii.
Începuturile turismului portocaliu
Anul trecut, cînd guvernarea era împărţită frăţeşte între democrat-liberali şi social-democraţi, Elena Udrea a avut la dispoziţie peste 50 de milioane de euroi, numai buni de băgat în proiecte de investiţii în turism, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale.
Adică unde autorităţile locale au pus ceva deoparte pentru dezvoltarea turismului, mai venea şi tanti Udrea cu o completare. Fireşte, nu oriunde, ci doar pentru proiectele acceptate de minister. Aşa se face că, din cele 36 de administraţii locale ce au primit bani din sacul ministerial, vreo 16 sînt conduse de politicieni democrat-liberali, în timp ce restul partidelor, adunate la un loc, abia dacă-i depăşeşte pe pedelişti la număr. Pentru că, pe lîngă cele cinci administraţii locale conduse de PSD, cele şapte conduse de PNL şi cele cinci conduse de UDMR, mai avem şi un independent alături de doi germani. Evident, şi la nivelul consiliilor judeţene situaţia a fost similară, jumătate din cele zece administraţii care au beneficiat de finanţare avînd un democrat-liberal în frunte, în timp ce doar două sînt conduse de pesedişti şi trei de liberali. Şi dacă tot i-a lucrat la culoare, lucrătura a continuat şi la sume.
Cine-mparte, partidului îi face parte
După ce a trasat din pix liniile de dezvoltare a turismului de anul trecut, ministerul condus de doamna Udrea a trecut la executarea celor peste 50 de milioane de euroi alocaţi şi a reuşit, cu chiu, cu vai, să cheltuiască vreo 40 din ei. Iar banii s-au împărţit, aşa cum s-a stabilit, după principiul culorilor. Instituţii portocalii, precum Primăriile Braşov sau Predeal, cu primari democrat-liberali, au primit cîte 9,5 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean Braşov, condus de un liberal, a primit doar 2,5 milioane. Oraşe din judeţul Hunedoara, precum Vulcan, cu primar democrat-liberal în frunte, ori Petroşani, unde primar e soţul Monicăi Iacob-Ridzi, au primit unul 10,7 şi celălalt 1,7 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean condus de liberalul Moloţ a primit 672.000 de lei. Nici prietenul Pinalti n-a scăpat cu o sumă mică, că doar nu degeaba poartă insignă portocalie, Piatra Neamţ primind exact 10 milioane de lei în 2009. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Prahova, la a cărui conducere se află un lider PSD, a primit exact 615.000 lei, în timp ce primării din judeţ conduse de democrat-liberali, precum cele din Azuga sau Buşteni, au primit peste 9 milioane fiecare. Ce-i drept, au fost şi consilii judeţene care au primit sume mari, precum Tulcea, care a beneficiat de nu mai puţin de 25 de milioane de lei. Iar faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea este democrat-liberal nu poate fi decît o simplă coincidenţă. La fel cum sumele destinate staţiunilor de pe Valea Oltului, cu primari pesedişti, au ajuns, adunate, la 5 milioane de lei tot dintr-o coincidenţă.
Udrea investeşte în satul de vacanţă al PSD Constanţa
Unul dintre proiectele turistice în care ministerul condus de Elena Udrea va investi în 2010 este amenajarea unui port turistic de agrement în comuna Topalu din judeţul Constanţa, obiectiv ce a intrat în vizorul ministerului doar anul acesta. Pentru că anul trecut, în comuna Topalu, situată pe un cot al Dunării, încă nu-şi terminaseră de construit casele de vacanţă toţi băieţii deştepţi din Constanţa. Mai exact, aşa cum am arătat într-o anchetă de anul trecut, la Topalu şi-a făcut casă de vacanţă însuşi fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto 1), alături de o întreagă pleiadă de „elite“ ale administraţiei locale şi judeţene din Constanţa. Başca, ministrul Nemirschi a mai fost şi cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru respectiva casă de vacanţă, pe care ba a omis să o menţioneze în declaraţia de avere, ba a trecut-o ca fiind în construcţie. Tot la Topalu mai au case de vacanţă şi Constantin Babuş (foto 2), directorul Administraţiei Domeniului Public din Constanţa şi apropiat al lui Radu Mazăre, personaj care în urmă cu cîţiva ani a fost cercetat de DNA pentru luare de mită într-un dosar ce avea la bază afaceri cu terenuri publice, dar şi Gheorghe Cristian Darie (foto 3), vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, turist de lux al comunei şi proprietar al unei vile de vacanţă, chiar pe aceeaşi stradă cu fostul ministru Nicolae Nemirschi. Iar dacă acestor personaje politice le mai adăugăm vreo doi consilieri locali din Constanţa plus nişte apropiaţi de-ai lor, putem spune că Topalu este un adevărat sat de vacanţă al PSD. Mai ales că primar al comunei este tot un pesedist, Gheorghe Morar, şi el priceput în afaceri imobiliare, în special cele cu terenurile comunei, scoase din domeniul public şi vîndute viitorilor turişti de lux ai comunei.
Şi anul ăsta finanţăm tot în familie
Ei bine, dacă anul trecut treaba a funcţionat cum a funcţionat, anul acesta fondurile se vor împărţi şi mai eficient, către la fel de multe administraţii democrat-liberale, plus mai multe conduse de membrii UDMR şi către la fel de puţine ce au în frunte politicieni de altă culoare politică. Că doar, fiind an de criză, şi bugetul este pe măsură şi trebuie chivernisit cu mai multă atenţie. Mai exact, dacă anul trecut s-a bugetat înainte, iar fiecărei administraţii locale i-a fost alocată o anumită sumă, anul acesta bugetul cuprinde doar o sumă totală, de aproximativ 40 de milioane de euroi – mai exact, 170.529.000 de lei. Iar această sumă nu este împărţită, fiecare administraţie locală urmînd să primească fonduri în funcţie de cît de bine dezvoltă respectivele proiecte şi de cum hotărăşte ministerul, normal. Şi mai exact, conform Hotărîrii de Guvern nr. 120 din 24 februarie 2010, s-a aprobat doar lista privind proiectele de investiţii în turism, finanţate de la bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale, fără să fie aprobată o sumă fixă pentru fiecare proiect în parte. Ba mai mult, sumele de la bugetul de stat vor fi alocate, conform hotărîrii de guvern, „în limita fondurilor disponibile“ şi „se defalcă prin ordin al ministrului“. Deci nu e greu de ghicit unde se vor duce sumele şi pentru cine va exista o limită bine definită, consfinţită de semnătura doamnei Udrea.
Coana lista, pedelista
Şi dacă tot s-a aprobat lista asta cu administraţii locale ce dezvoltă proiecte în turism, e bine de ştiut că ea numără anul acesta, spre deosebire de anul trecut, 75 de administraţii publice locale sau consilii judeţene. În ceea ce priveşte însă coloratura politică a judeţelor, proporţia se păstrează la fel ca anul trecut, existînd pe lista aprobată 27 de primari sau şefi de consilii judeţene de la PD-L, în timp ce PSD e reprezentat de 18 edili, PNL de 15 şi UDMR de 11. Ba chiar s-au lipit şi vreo trei independenţi şi un reprezentant al Forumului German. Iar în ceea ce priveşte consiliile judeţene, treaba e oarecum la fel, PD-L avînd 10 reprezentanţi în timp ce PSD are 5, PNL – 4, iar UDMR – 2. Cel mai important este însă, aşa cum ziceam, că anul acesta nu s-a stabilit cît primeşte fiecare administraţie locală, deconturile pentru cele 40 de milioane de euroi urmînd să fie făcute prin ordin al doamnei Udrea. Iar dacă-i ordin, cu plăcere.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 17 Mar 2010
Alexandru Cristorian
După ce a primit cu braţele deschise postul de dublu ministru, al Turismului şi-al Dezvoltării, un fel de detergent doi într-unul, Elena Udrea a trecut la treabă şi, în timp ce c-o mînă tricota şi cu alta mînuia mopul, s-a pus pe scos în evidenţă toate petele portocalii. Şi-a dat şi a împărţit bugetul destinat investiţiilor în turism aşa cum i-a dictat conştiinţa de partid, de parcă turistul ajuns pe plaiuri mioritice, tot rar şi din greşeală, urmează traseul flăcării portocalii, stabilit la alegerile locale din 2008. Mai exact, vreo 40 de milioane de euroi au fost împărţite discreţionar anul trecut şi alte 40 de milioane aşteaptă semnătura ministrului Udrea pentru a lua calea administraţiilor portocalii.
Începuturile turismului portocaliu
Anul trecut, cînd guvernarea era împărţită frăţeşte între democrat-liberali şi social-democraţi, Elena Udrea a avut la dispoziţie peste 50 de milioane de euroi, numai buni de băgat în proiecte de investiţii în turism, finanţate din bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale.
Adică unde autorităţile locale au pus ceva deoparte pentru dezvoltarea turismului, mai venea şi tanti Udrea cu o completare. Fireşte, nu oriunde, ci doar pentru proiectele acceptate de minister. Aşa se face că, din cele 36 de administraţii locale ce au primit bani din sacul ministerial, vreo 16 sînt conduse de politicieni democrat-liberali, în timp ce restul partidelor, adunate la un loc, abia dacă-i depăşeşte pe pedelişti la număr. Pentru că, pe lîngă cele cinci administraţii locale conduse de PSD, cele şapte conduse de PNL şi cele cinci conduse de UDMR, mai avem şi un independent alături de doi germani. Evident, şi la nivelul consiliilor judeţene situaţia a fost similară, jumătate din cele zece administraţii care au beneficiat de finanţare avînd un democrat-liberal în frunte, în timp ce doar două sînt conduse de pesedişti şi trei de liberali. Şi dacă tot i-a lucrat la culoare, lucrătura a continuat şi la sume.
Cine-mparte, partidului îi face parte
După ce a trasat din pix liniile de dezvoltare a turismului de anul trecut, ministerul condus de doamna Udrea a trecut la executarea celor peste 50 de milioane de euroi alocaţi şi a reuşit, cu chiu, cu vai, să cheltuiască vreo 40 din ei. Iar banii s-au împărţit, aşa cum s-a stabilit, după principiul culorilor. Instituţii portocalii, precum Primăriile Braşov sau Predeal, cu primari democrat-liberali, au primit cîte 9,5 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean Braşov, condus de un liberal, a primit doar 2,5 milioane. Oraşe din judeţul Hunedoara, precum Vulcan, cu primar democrat-liberal în frunte, ori Petroşani, unde primar e soţul Monicăi Iacob-Ridzi, au primit unul 10,7 şi celălalt 1,7 milioane de lei, în timp ce Consiliul Judeţean condus de liberalul Moloţ a primit 672.000 de lei. Nici prietenul Pinalti n-a scăpat cu o sumă mică, că doar nu degeaba poartă insignă portocalie, Piatra Neamţ primind exact 10 milioane de lei în 2009. Pe de altă parte, Consiliul Judeţean Prahova, la a cărui conducere se află un lider PSD, a primit exact 615.000 lei, în timp ce primării din judeţ conduse de democrat-liberali, precum cele din Azuga sau Buşteni, au primit peste 9 milioane fiecare. Ce-i drept, au fost şi consilii judeţene care au primit sume mari, precum Tulcea, care a beneficiat de nu mai puţin de 25 de milioane de lei. Iar faptul că preşedintele Consiliului Judeţean Tulcea este democrat-liberal nu poate fi decît o simplă coincidenţă. La fel cum sumele destinate staţiunilor de pe Valea Oltului, cu primari pesedişti, au ajuns, adunate, la 5 milioane de lei tot dintr-o coincidenţă.
Udrea investeşte în satul de vacanţă al PSD Constanţa
Unul dintre proiectele turistice în care ministerul condus de Elena Udrea va investi în 2010 este amenajarea unui port turistic de agrement în comuna Topalu din judeţul Constanţa, obiectiv ce a intrat în vizorul ministerului doar anul acesta. Pentru că anul trecut, în comuna Topalu, situată pe un cot al Dunării, încă nu-şi terminaseră de construit casele de vacanţă toţi băieţii deştepţi din Constanţa. Mai exact, aşa cum am arătat într-o anchetă de anul trecut, la Topalu şi-a făcut casă de vacanţă însuşi fostul ministru al Mediului, Nicolae Nemirschi (foto 1), alături de o întreagă pleiadă de „elite“ ale administraţiei locale şi judeţene din Constanţa. Başca, ministrul Nemirschi a mai fost şi cercetat de Agenţia Naţională de Integritate pentru respectiva casă de vacanţă, pe care ba a omis să o menţioneze în declaraţia de avere, ba a trecut-o ca fiind în construcţie. Tot la Topalu mai au case de vacanţă şi Constantin Babuş (foto 2), directorul Administraţiei Domeniului Public din Constanţa şi apropiat al lui Radu Mazăre, personaj care în urmă cu cîţiva ani a fost cercetat de DNA pentru luare de mită într-un dosar ce avea la bază afaceri cu terenuri publice, dar şi Gheorghe Cristian Darie (foto 3), vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa, turist de lux al comunei şi proprietar al unei vile de vacanţă, chiar pe aceeaşi stradă cu fostul ministru Nicolae Nemirschi. Iar dacă acestor personaje politice le mai adăugăm vreo doi consilieri locali din Constanţa plus nişte apropiaţi de-ai lor, putem spune că Topalu este un adevărat sat de vacanţă al PSD. Mai ales că primar al comunei este tot un pesedist, Gheorghe Morar, şi el priceput în afaceri imobiliare, în special cele cu terenurile comunei, scoase din domeniul public şi vîndute viitorilor turişti de lux ai comunei.
Şi anul ăsta finanţăm tot în familie
Ei bine, dacă anul trecut treaba a funcţionat cum a funcţionat, anul acesta fondurile se vor împărţi şi mai eficient, către la fel de multe administraţii democrat-liberale, plus mai multe conduse de membrii UDMR şi către la fel de puţine ce au în frunte politicieni de altă culoare politică. Că doar, fiind an de criză, şi bugetul este pe măsură şi trebuie chivernisit cu mai multă atenţie. Mai exact, dacă anul trecut s-a bugetat înainte, iar fiecărei administraţii locale i-a fost alocată o anumită sumă, anul acesta bugetul cuprinde doar o sumă totală, de aproximativ 40 de milioane de euroi – mai exact, 170.529.000 de lei. Iar această sumă nu este împărţită, fiecare administraţie locală urmînd să primească fonduri în funcţie de cît de bine dezvoltă respectivele proiecte şi de cum hotărăşte ministerul, normal. Şi mai exact, conform Hotărîrii de Guvern nr. 120 din 24 februarie 2010, s-a aprobat doar lista privind proiectele de investiţii în turism, finanţate de la bugetul de stat şi din bugetele administraţiilor locale, fără să fie aprobată o sumă fixă pentru fiecare proiect în parte. Ba mai mult, sumele de la bugetul de stat vor fi alocate, conform hotărîrii de guvern, „în limita fondurilor disponibile“ şi „se defalcă prin ordin al ministrului“. Deci nu e greu de ghicit unde se vor duce sumele şi pentru cine va exista o limită bine definită, consfinţită de semnătura doamnei Udrea.
Coana lista, pedelista
Şi dacă tot s-a aprobat lista asta cu administraţii locale ce dezvoltă proiecte în turism, e bine de ştiut că ea numără anul acesta, spre deosebire de anul trecut, 75 de administraţii publice locale sau consilii judeţene. În ceea ce priveşte însă coloratura politică a judeţelor, proporţia se păstrează la fel ca anul trecut, existînd pe lista aprobată 27 de primari sau şefi de consilii judeţene de la PD-L, în timp ce PSD e reprezentat de 18 edili, PNL de 15 şi UDMR de 11. Ba chiar s-au lipit şi vreo trei independenţi şi un reprezentant al Forumului German. Iar în ceea ce priveşte consiliile judeţene, treaba e oarecum la fel, PD-L avînd 10 reprezentanţi în timp ce PSD are 5, PNL – 4, iar UDMR – 2. Cel mai important este însă, aşa cum ziceam, că anul acesta nu s-a stabilit cît primeşte fiecare administraţie locală, deconturile pentru cele 40 de milioane de euroi urmînd să fie făcute prin ordin al doamnei Udrea. Iar dacă-i ordin, cu plăcere.
marți, 16 martie 2010
Au înnebunit guvernanţii? Jumătate de miliard de euro pentru un site?
Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
16 Martie 2010, ora 14:10
Criză financiară, disponibilizări şi măsuri crunte de reducere a cheltuielilor bugetare. Cu toate astea, 500 de milioane de euro pentru un portal de Internet nu li s-a părut aleşilor o sumă batjocoritoare la adresa cetăţenilor.
Dar despre ce este vorba? Portatul eRomânia, gândit de Ministerul Comunicaţiilor, a fost aprobat, zilele trecute, de premierul Emil Boc iar suma alocată pentru acest proiect este de 500.000.000 de euro.
Ce va conţine eRomânia?
"State Medievale Româneşti", "Renaşterea Naţională a României" sau "Comunismul în România şi RSS Moldovenească" sunt doar câteva teme pe care cei care îşi doresc să înveţe istorie pe bani mulţi şi publici le vor putea accesa.
De asemenea, doritorii de date seci vor putea afla mai multe despre clima, relieful, vegetaţia, fauna şi hidrografia ţării noastre, în cadrul secţiunii de geografie. "Indicatori demografici", "Puterea economică a României", "Limba şi literatura românească. Umor românesc" sunt alte câteva titluri din secţiunea "Despre România".
În afară de secţiunea de prezentare, portalul va fi împărţit în mai multe domenii de interes:
•e-guvernare (taxe şi impozite, autorizaţii, certificate, legislaţie fiscală),
•e-agricultură (obiective, silvicultura, dezvoltare rurală, horticultură, servicii),
•e-asociativ,
•e-biserică (istoria creştinismului în România, Culte Religioase în România, Învăţătură de credinţă ortodoxă, Relaţiile dintre biserică şi stat, Structura administrativă a BOR, Biserici şi Mănăstiri),
•e-Business (Macro Economie, Mediu de Afaceri, IMM-uri),
•e-Cultură (Biblioteci Virtuale, Muzee Virtuale, Expoziţii virtuale, Spectacole virtuale),
•e-Educaţie (Legislaţie, Servicii: e-learning, învăţare la distanţă, sisteme auxiliare),
•e-Justiţie (Legislaţie, Servicii),
•e-Mediu (Legislaţie, Servicii),
•e-Participare,
• e-Sănătate,
•e-Sport,
•e-Transport,
•e-Turism,
•e-Judeţ.
Ca să înţelegeţi pe ce se duc mai exact banii cu care contribuiţi la bugetul statului, vă informăm că , de exemplu, domeniul e-turism se va ocupa cu rezervările on-line iar domeniul e-sport ne va oferi rezultate realizate de sportivii români. Totul la preţul de doar jumătate de miliard de euro!
Ce se poate face cu 500.000.000 de euro?
•Se pot cumpăra mai mult de 30.000 de maşini Dacia Duster
•Se pot achiziţiona aproximativ 10.000 de apartamente cu 2 camere în Bucureşti
Libertatea.ro
16 Martie 2010, ora 14:10
Criză financiară, disponibilizări şi măsuri crunte de reducere a cheltuielilor bugetare. Cu toate astea, 500 de milioane de euro pentru un portal de Internet nu li s-a părut aleşilor o sumă batjocoritoare la adresa cetăţenilor.
Dar despre ce este vorba? Portatul eRomânia, gândit de Ministerul Comunicaţiilor, a fost aprobat, zilele trecute, de premierul Emil Boc iar suma alocată pentru acest proiect este de 500.000.000 de euro.
Ce va conţine eRomânia?
"State Medievale Româneşti", "Renaşterea Naţională a României" sau "Comunismul în România şi RSS Moldovenească" sunt doar câteva teme pe care cei care îşi doresc să înveţe istorie pe bani mulţi şi publici le vor putea accesa.
De asemenea, doritorii de date seci vor putea afla mai multe despre clima, relieful, vegetaţia, fauna şi hidrografia ţării noastre, în cadrul secţiunii de geografie. "Indicatori demografici", "Puterea economică a României", "Limba şi literatura românească. Umor românesc" sunt alte câteva titluri din secţiunea "Despre România".
În afară de secţiunea de prezentare, portalul va fi împărţit în mai multe domenii de interes:
•e-guvernare (taxe şi impozite, autorizaţii, certificate, legislaţie fiscală),
•e-agricultură (obiective, silvicultura, dezvoltare rurală, horticultură, servicii),
•e-asociativ,
•e-biserică (istoria creştinismului în România, Culte Religioase în România, Învăţătură de credinţă ortodoxă, Relaţiile dintre biserică şi stat, Structura administrativă a BOR, Biserici şi Mănăstiri),
•e-Business (Macro Economie, Mediu de Afaceri, IMM-uri),
•e-Cultură (Biblioteci Virtuale, Muzee Virtuale, Expoziţii virtuale, Spectacole virtuale),
•e-Educaţie (Legislaţie, Servicii: e-learning, învăţare la distanţă, sisteme auxiliare),
•e-Justiţie (Legislaţie, Servicii),
•e-Mediu (Legislaţie, Servicii),
•e-Participare,
• e-Sănătate,
•e-Sport,
•e-Transport,
•e-Turism,
•e-Judeţ.
Ca să înţelegeţi pe ce se duc mai exact banii cu care contribuiţi la bugetul statului, vă informăm că , de exemplu, domeniul e-turism se va ocupa cu rezervările on-line iar domeniul e-sport ne va oferi rezultate realizate de sportivii români. Totul la preţul de doar jumătate de miliard de euro!
Ce se poate face cu 500.000.000 de euro?
•Se pot cumpăra mai mult de 30.000 de maşini Dacia Duster
•Se pot achiziţiona aproximativ 10.000 de apartamente cu 2 camere în Bucureşti
luni, 15 martie 2010
Primaria Capitalei cheltuie 900.000 de euro pe ceasuri aurite
Romania trebuie salvata!
9am.ro
15 Martie 2010 15:17:50
Municipalitatea bucuresteana renunta la subventionarea apei calde, insa va cheltui peste 3,6 milioane lei pentru 20 de ceasuri amplasate in Capitala
Desi edilul-sef Sorin Oprescu anuntase anul trecut ca primaria renunta la aceasta investitie, proiectul va fi derulat in acest an de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), institutie subordonata municipalitatii. Ceasurile vor avea ornamente si cifre din aur industrial de 24 carate, conform unui anunt de licitatie.
Inscriptionate cu literei aurite, ceasurile vor avea in memorie minimum 30 de melodii, care se vor auzi la fiecare sfert si jumatate de ora, precum si din 60 in 60 de minute. Ceasurile vor fi amplasate in Piata Constitutiei, str. Traian (Calea Calarasilor), Calea Vitan (Posta), Foisorul de Foc (statia RATB), Piata Urmuzache, Gradina Botanica, Bulevardul Unirii (Mircea Voda), Piata Iancului, Baba Novac, Bucur Obor, Parcul Carol, Piata Sf. Gheorghe, Parcul Cismigiu, Parcul Circului, Parcul Herastrau, Parcul Tineretului, Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Unirii si la strandul Dambovita.
Proiectul se desfasoare in conditiile in care consumatorii casnici din Capitala ar putea plati, din vara, cate 31,6 lei in plus, lunar, pentru apa calda, Sorin Oprescu anuntand ca "Primaria nu mai poate subventiona pretul apei calde".
Intre timp, alte 43,96 milioane lei vor fi cheltuite de Primaria Capitalei pentru reparatia fantanilor arteziene din Bulevardul Unirii si 16,54 milioane lei pentru reabilitarea fantanilor din Parcul Tineretului, potrivit unor proiecte de hotarare aflate pe ordinea de zi a sedintei CGMB de marti.[Oprescu arunca 60 de milioane in fantanile din Bucuresti].
9am.ro
15 Martie 2010 15:17:50
Municipalitatea bucuresteana renunta la subventionarea apei calde, insa va cheltui peste 3,6 milioane lei pentru 20 de ceasuri amplasate in Capitala
Desi edilul-sef Sorin Oprescu anuntase anul trecut ca primaria renunta la aceasta investitie, proiectul va fi derulat in acest an de Administratia Lacuri, Parcuri si Agrement Bucuresti (ALPAB), institutie subordonata municipalitatii. Ceasurile vor avea ornamente si cifre din aur industrial de 24 carate, conform unui anunt de licitatie.
Inscriptionate cu literei aurite, ceasurile vor avea in memorie minimum 30 de melodii, care se vor auzi la fiecare sfert si jumatate de ora, precum si din 60 in 60 de minute. Ceasurile vor fi amplasate in Piata Constitutiei, str. Traian (Calea Calarasilor), Calea Vitan (Posta), Foisorul de Foc (statia RATB), Piata Urmuzache, Gradina Botanica, Bulevardul Unirii (Mircea Voda), Piata Iancului, Baba Novac, Bucur Obor, Parcul Carol, Piata Sf. Gheorghe, Parcul Cismigiu, Parcul Circului, Parcul Herastrau, Parcul Tineretului, Piata Universitatii, Piata Romana, Piata Unirii si la strandul Dambovita.
Proiectul se desfasoare in conditiile in care consumatorii casnici din Capitala ar putea plati, din vara, cate 31,6 lei in plus, lunar, pentru apa calda, Sorin Oprescu anuntand ca "Primaria nu mai poate subventiona pretul apei calde".
Intre timp, alte 43,96 milioane lei vor fi cheltuite de Primaria Capitalei pentru reparatia fantanilor arteziene din Bulevardul Unirii si 16,54 milioane lei pentru reabilitarea fantanilor din Parcul Tineretului, potrivit unor proiecte de hotarare aflate pe ordinea de zi a sedintei CGMB de marti.[Oprescu arunca 60 de milioane in fantanile din Bucuresti].
duminică, 14 martie 2010
"Razboi" intre Curtea de Conturi si ANI
Romania trebuie salvata!
9am.ro
14 Martie 2010 10:51:43
ANI a incalcat legislatia privind atribuirea contractelor de achizitie publica si a inchiriat netransparent 30 de sisteme informatice, ceea ce a dus la cheltuirea ineficienta a banilor publici, arata raportul Curtii de Conturi pe 2008, care a fost insa anulat in instanta intre timp, potrivit ANI.
Potrivit Raportului Curtii de Conturi, achizitiile publice ale Agentiei Nationale de Integritate "s-au focalizat catre cumpararea directa, in defavoarea procedurilor in sistem competitional", cu incalcarea prevederilor OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Astfel, raportul invoca "elaborarea de specificatii tehnice cu referiri la brandul producatorului, fapt care a determinat achizitionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precadere prin cumparare directa, in defavoarea procedurii de licitatie deschisa sau de cerere de oferte, cu vicierea mediului concurential", relateaza NewsIn.
Raportul mai arata ca a fost calculata eronat valoarea estimata a contractelor, fara a se tine cont de produsele similare si de cumularea pe parcursul unui an a valorii fara TVA.
Curtea de Conturi imputa Agentiei de Integritate si incheierea, in iulie 2008, a unui contract in valoare de 11.777 euro, cu o durata de patru luni, avand ca obiect inchirierea a 30 sisteme informatice, "in conditii de lipsa de transparenta si cu cheltuirea neeconomicoasa si ineficienta a resurselor bugetare". Este mentionata totodata inchirierea unui apartament intr-o zona centrala a Capitalei, pentru care ANI a achitat trei luni 86.000 de lei, in conditiile in care nicio structura din Agentie nu si-a desfasurat activitatea in acel sediu.
Acelasi raport arata ca nu au fost respectate prevederile legale privind dotarea cu autoturisme, ANI detinand un autoturism in plus fata de norma legala, iar in ceea ce priveste inventarierea patrimoniului a constatat ca registrul numerelor de inventar si fisele mijloacelor fixe nu contin informatiile minime obligatorii prevazute de lege, iar unele bunuri din patrimoniu nu au fost inventariate.
In replica, Agentia Nationala de Integritate acuza ca reprezentantii Curtii de Conturi induc in eroare opinia publica. "Curtea de Conturi a Romaniei induce in eroare opinia publica prin includerea in Raportul Public pe anul 2008 a unor date si informatii nereale, fata de care o instanta judecatoreasca s-a pronuntat printr-o sentinta definitiva cu aproximativ doua luni inainte", se arata intr-un comunicat.
Concluziile Curtii de Conturi au fost anulate "integral, pe fond", de Sectia a VIII-a de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, printr-o sentinta definitiva din 22 octombrie 2009, precizeaza Agentia.
Zeci de institutii au acordat sporuri ilegale in 2008
Raportul Curtii de Conturi are la baza concluziile „Auditul financiar al contului de executie si al bilantului contabil incheiate la 31 decembrie 2008”, desfasurata de la ANI in perioada 10 februarie - 29 mai 2009
9am.ro
14 Martie 2010 10:51:43
ANI a incalcat legislatia privind atribuirea contractelor de achizitie publica si a inchiriat netransparent 30 de sisteme informatice, ceea ce a dus la cheltuirea ineficienta a banilor publici, arata raportul Curtii de Conturi pe 2008, care a fost insa anulat in instanta intre timp, potrivit ANI.
Potrivit Raportului Curtii de Conturi, achizitiile publice ale Agentiei Nationale de Integritate "s-au focalizat catre cumpararea directa, in defavoarea procedurilor in sistem competitional", cu incalcarea prevederilor OUG 34/2006 privind atribuirea contractelor de achizitie publica. Astfel, raportul invoca "elaborarea de specificatii tehnice cu referiri la brandul producatorului, fapt care a determinat achizitionarea de bunuri de natura mijloacelor fixe cu precadere prin cumparare directa, in defavoarea procedurii de licitatie deschisa sau de cerere de oferte, cu vicierea mediului concurential", relateaza NewsIn.
Raportul mai arata ca a fost calculata eronat valoarea estimata a contractelor, fara a se tine cont de produsele similare si de cumularea pe parcursul unui an a valorii fara TVA.
Curtea de Conturi imputa Agentiei de Integritate si incheierea, in iulie 2008, a unui contract in valoare de 11.777 euro, cu o durata de patru luni, avand ca obiect inchirierea a 30 sisteme informatice, "in conditii de lipsa de transparenta si cu cheltuirea neeconomicoasa si ineficienta a resurselor bugetare". Este mentionata totodata inchirierea unui apartament intr-o zona centrala a Capitalei, pentru care ANI a achitat trei luni 86.000 de lei, in conditiile in care nicio structura din Agentie nu si-a desfasurat activitatea in acel sediu.
Acelasi raport arata ca nu au fost respectate prevederile legale privind dotarea cu autoturisme, ANI detinand un autoturism in plus fata de norma legala, iar in ceea ce priveste inventarierea patrimoniului a constatat ca registrul numerelor de inventar si fisele mijloacelor fixe nu contin informatiile minime obligatorii prevazute de lege, iar unele bunuri din patrimoniu nu au fost inventariate.
In replica, Agentia Nationala de Integritate acuza ca reprezentantii Curtii de Conturi induc in eroare opinia publica. "Curtea de Conturi a Romaniei induce in eroare opinia publica prin includerea in Raportul Public pe anul 2008 a unor date si informatii nereale, fata de care o instanta judecatoreasca s-a pronuntat printr-o sentinta definitiva cu aproximativ doua luni inainte", se arata intr-un comunicat.
Concluziile Curtii de Conturi au fost anulate "integral, pe fond", de Sectia a VIII-a de Contencios Administrativ si Fiscal a Curtii de Apel Bucuresti, printr-o sentinta definitiva din 22 octombrie 2009, precizeaza Agentia.
Zeci de institutii au acordat sporuri ilegale in 2008
Raportul Curtii de Conturi are la baza concluziile „Auditul financiar al contului de executie si al bilantului contabil incheiate la 31 decembrie 2008”, desfasurata de la ANI in perioada 10 februarie - 29 mai 2009
sâmbătă, 13 martie 2010
Nimic nu o sa se schimbe dupa dezvaluirile astea!
Romania trebuie salvata!
Si nu stia nimeni de aceste magarii? Hai sa fim seriosi!!!
Ei si-au dat tot lor, scurt si la obiect cu acordul sefilor si mai marilor din toate institutiile statului, pentru ca cineva trebuiea sa vada pe ce da banii. Exista niste legi, si niste standarde, nu poti sa dai tu sa inventezi un spor ce in lege nu exista.
Suntem pierduti!
Si nu stia nimeni de aceste magarii? Hai sa fim seriosi!!!
Ei si-au dat tot lor, scurt si la obiect cu acordul sefilor si mai marilor din toate institutiile statului, pentru ca cineva trebuiea sa vada pe ce da banii. Exista niste legi, si niste standarde, nu poti sa dai tu sa inventezi un spor ce in lege nu exista.
Suntem pierduti!
Zeci de institutii au acordat sporuri ilegale in 2008
Romania trebuie salvata!
9am.ro
13 Martie 2010 16:36:02
Agerpress
Zeci de institutii ale statului au acordat, in 2008, sporuri si prime ilegale angajatilor, printre acestea numarandu-se Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Apararii Nationale si grupul Acvila al Ministerului de Interne, arata un raport al Curtii de Conturi.
Astfel, la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au dat sporuri de pana la 50% din salariu, chiar si soferilor. De asemenea, raportul consemneaza ca la Inalta Curte s-au acordat si sporuri de toxicitate la peste 60 de persoane care nu ar fi avut dreptul. Presedintele interimar al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Lidia Barbulescu, a declarat la Realitatea TV ca raportul a fost contestat de ICCJ, iar in urma acestei contestatii, Curtea de Conturi a revenit si a transmis ca respectivele sporuri au fost legal acordate.
In raport se consemneaza si activitatea grupului Acvila al Ministerului de Interne, desfiintat in 2009, care a decontat mai multe servicii inexistente si ai carui angajati au beneficiat de prime si sporuri pentru misiuni care nu aveau acoperire in realitate.
Si Ministerul Justitiei a fost vizat in raportul Curtii, mai multe apartamente repartizate institutiei avand o situatie neclara. O alta problema identificata la MJ este legata de acordarea unor salarii de merit in mod subiectiv, arata NewsIn.
In acelasi raport se arata ca mai multe unitati militare ale Ministerului Apararii ar fi acordat in 2008 indemnizatii ilegale.
Curtea de Conturi atrage atentia si asupra Academiei Romane, care nu a actualizat valoarea patrimoniului. Potrivit raportului, Academia are in proprietate aproximativ 5.800 de hectare care valorau doar 0,22 de lei la momentul controlului. De asemenea, un imobil al Academiei situat pe Calea Victoriei din Capitala era evaluat la mai putin de 500 de lei, iar o alta cladire, la doar 13 lei.
9am.ro
13 Martie 2010 16:36:02
Agerpress
Zeci de institutii ale statului au acordat, in 2008, sporuri si prime ilegale angajatilor, printre acestea numarandu-se Inalta Curte de Casatie si Justitie, Ministerul Apararii Nationale si grupul Acvila al Ministerului de Interne, arata un raport al Curtii de Conturi.
Astfel, la Inalta Curte de Casatie si Justitie s-au dat sporuri de pana la 50% din salariu, chiar si soferilor. De asemenea, raportul consemneaza ca la Inalta Curte s-au acordat si sporuri de toxicitate la peste 60 de persoane care nu ar fi avut dreptul. Presedintele interimar al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Lidia Barbulescu, a declarat la Realitatea TV ca raportul a fost contestat de ICCJ, iar in urma acestei contestatii, Curtea de Conturi a revenit si a transmis ca respectivele sporuri au fost legal acordate.
In raport se consemneaza si activitatea grupului Acvila al Ministerului de Interne, desfiintat in 2009, care a decontat mai multe servicii inexistente si ai carui angajati au beneficiat de prime si sporuri pentru misiuni care nu aveau acoperire in realitate.
Si Ministerul Justitiei a fost vizat in raportul Curtii, mai multe apartamente repartizate institutiei avand o situatie neclara. O alta problema identificata la MJ este legata de acordarea unor salarii de merit in mod subiectiv, arata NewsIn.
In acelasi raport se arata ca mai multe unitati militare ale Ministerului Apararii ar fi acordat in 2008 indemnizatii ilegale.
Curtea de Conturi atrage atentia si asupra Academiei Romane, care nu a actualizat valoarea patrimoniului. Potrivit raportului, Academia are in proprietate aproximativ 5.800 de hectare care valorau doar 0,22 de lei la momentul controlului. De asemenea, un imobil al Academiei situat pe Calea Victoriei din Capitala era evaluat la mai putin de 500 de lei, iar o alta cladire, la doar 13 lei.
Tara e plina de Generali si directori!
Romania trebuie salvata!
De la Iliescu si pana la Basescu au iesit numai Generali pe banda, cine nu e general e Director. Toti sunt niste fripturisti si hoti. Adio normalitate si egalitate de sanse in aceasta tara.
Nu ai rude sau relatii bine puse, nu ai viitor aici pe meleagurile de poveste ale Romaniei.
Ce a facut Oprea asta pentru tara de a fost gradat general?
Idei pentru a salva Romania sunt, dar nu ai cu cine!!!
De la Iliescu si pana la Basescu au iesit numai Generali pe banda, cine nu e general e Director. Toti sunt niste fripturisti si hoti. Adio normalitate si egalitate de sanse in aceasta tara.
Nu ai rude sau relatii bine puse, nu ai viitor aici pe meleagurile de poveste ale Romaniei.
Ce a facut Oprea asta pentru tara de a fost gradat general?
Idei pentru a salva Romania sunt, dar nu ai cu cine!!!
Războiul de independenţi e dus cu gradaţi şi fripturişti
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Generalul Oprea şi armata independenţilor dependenţi de putere
Preşedintele Băsescu se simte bine şi, în ciuda speculaţiilor pe tema sănătăţii sale, e chiar liniştit. E vorba despre acea linişte de după agitaţia pe care ţi-o dă o hipertensiune de 17 cu 9. O hipertensiune pe care nimeni nu i-o poate oferi mai bine decît cei 17 deputaţi şi 9 senatori care formează grupul independenţilor din Parlament, un viitor partid pentru liniştea preşedintelui. Frustraţi, fripturişti sau eşecuri răsunătoare ale sistemului electoral de vot uninominal cu redistribuiri pe liste, s-au adunat în jurul deputatului cu cinci stele şi ministru al Apărării, Gabriel Oprea, pentru a lupta şi înfrînge forţa de rezistenţă a Opoziţiei.
Perdanţii dezertează mereu în virtutea principiilor
La ora aceasta, cînd congresul liberalilor abia şi-a reconfirmat conducerea, grupul parlamentarilor independenţi care nu consumă decît guvernare numără 26 de membri.
Fiecare dintre ei e fost liberal sau pesedist, plecat din partid din cauza unor convingeri şi principii, dar mai ales în virtutea votului cu care i-a încărcat electoratul. Numai că, la o privire puţin mai atentă, din cei 26 de membri doar patru au fost cu adevărat aleşi de cetăţenii din colegiul pe care îl reprezintă. Doar patru dintre ei, Ioan Munteanu – ales cu 52% în judeţul Neamţ, Culiţă Tărîţă – ales cu 53% tot în Neamţ, Valeriu Steriu – ales cu 56% în Olt şi Şerban Mihăilescu – ales cu 58% în Teleorman, pot invoca cu adevărat interesul unei majorităţi legitime. Restul de 22 sînt doar beneficiari ai sistemului de vot uninominal şi fericiţi norocoşi ai redistribuirii voturilor. Ba chiar jumătate din ei nici măcar nu s-au clasat pe primul loc în colegiile în care au candidat, devenind parlamentari cu un procentaj al voturilor obţinute mai mic decît valoarea actuală a TVA-ului. Başca, nici măcar ministrul şef de grup independent n-a reuşit să cîştige din prima, la el în colegiul din Ilfov.
Cei trei grei de la răsăritul viitorului partid
Înţepat în epolet în urmă cu cîteva luni cu cea de-a cincea stea de general de către însuşi preşedintele Băsescu, Gabriel Oprea nu putea refuza misiunea de a conduce un pluton atît de important precum cel al independenţilor. Mai ales că misiunea presupunea şi preluarea Ministerului Apărării, un fel de răsplată pentru jocul la două capete prestat în scurta perioadă cît s-a aflat la şefia Internelor, la începuturile alianţei PSD-PD-L din 2008. Vă amintiţi, desigur, că atunci, în ciuda opoziţiei conducerii partidului, Oprea l-a numit în fruntea şefiei serviciului secret al ministerului pe Virgil Ardelean, zis şi Vulpea, un personaj a cărui loialitate faţă de Preşedinţie era de notorietate. Şi care, de altfel, a mai condus serviciul respectiv în timpul fugii din ţară a lui Omar Hayssam. În plus, calitatea de a face din rahat bici care pocneşte asurzitor a venit doar ca un plus în crearea noului proiect. Pentru că, trebuie spus, Oprea este milionar în euroi, cu toate că mai toată viaţa a fost bugetar.
Ce-i drept, un bugetar care a ştiut să facă afaceri imobiliare, iar faptul că era parlamentar şi încasa bani pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, cu toate că avea mai multe imobile prin Capitală şi locuia pe gratis, la el acasă, în cartierul Cotroceni, nu face decît să demonstreze acest fapt. Un al doilea mare grangur devenit independent este Culiţă Tărîţă, al cărui nume nici că mai necesită vreo prezentare. Şi nici nu ne-ar permite spaţiul să vă spunem întregul şir de şmenuri dubioase ale agricultorului moldovean, de la afacerile cu statul şi privatizările făcute prin firma TCE 3 Brazi (Tărîţă Culiţă şi Elvira şi cei trei fii ca brazii) şi pînă la Insula Mare a Brăilei, aflată în concesiunea acestuia.
De fapt, despre aceasta trebuie zis că unul dintre proiectele avute în vedere de guvernarea din care făcea parte şi PSD era acela de desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului, instituţie ce i-a concesionat Insula Mare a Brăilei lui Culiţă. Or, desfiinţarea agenţiei ar fi însemnat şi transferarea terenurilor neconcesionate către autorităţile locale, plus vînzarea celor concesionate către persoanele ce le au în folosinţă. Iar un astfel de plan, de transformare a lui Culiţă din arendaş în proprietar, nu putea fi abandonat din cauza unei simple ieşiri de la guvernare ori pierderi a alegerilor. Cel de-al treilea mare şmenofag al independenţilor este nimeni altul decît Micky Şpagă, sau Şerban Mihăilescu, după numele din buletin. Organizator iscusit, Micky a fost încă din vremea lui Ceaşcă obişnuit cu funcţiile, pe vremea cînd presta pe post de şef de cabinet al premierului Dăscălescu, prin 1986. Şi cam tot de atunci se pare că e şi gradul de maior al SIE şi miliţian politic, verdict dat şi retras de CNSAS.
Perioada în care Micky a devenit cu adevărat renumit, cînd şi-a căpătat şi supranumele de „Şpagă“, este perioada mandatului de premier al lui Năstase, cînd Micky a îndeplinit funcţia de secretar general al Guvernului. Tot de atunci sînt şi dosarele sale de la DNA, prentru puştile primite pe post de mită sau pentru acuzaţiile aduse de Fănel Păvălache, conform cărora ar fi primit şpagă un miliard de lei vechi pentru un post în guvern. Deci cu unul care ştie să păstreze disciplina, unul care ştie să „lucreze“ statul şi unul care ştie să organizeze lucrurile, dar mai ales să calculeze procentele, grupul independenţilor are toate şansele să obţină o bucată cît mai mare de ciolan. Cu siguranţă mult mai mare decît merită.
Grupul independenţilor ce căpuşează toate ministerele
Deşi sînt, cu mici excepţii, nişte personaje mai puţin cunoscute, grupul băieţilor independenţi care servesc doar guvernare este format din nişte obişnuiţi ai şmenului, ai afacerilor cu statul şi ai contractelor cu bani publici. Or, pur şi simplu nişte dalmaţieni politici. Adică, dacă tot n-au încă un partid care să poată da ţării o pleiadă de miniştri pentru toate domeniile, au o pleiadă de profitori ai fiecărui minister. Spre exemplu, Dan Bordeianu, ales pe listele liberalilor, este un prosper lucrător cu fonduri europene, transformate, în perioada 2004-2006, în cîteva găuri de drum sau şosele inexistente, pentru care unii primari de prin Vaslui se plimbă prin instanţe şi acum.
Pe de altă parte, Eugen Nicolicea este genul de politician care prosperă fără să fi făcut vreodată ceva remarcabil în materie de biznis. Ceea ce, să recunoaştem, e chiar remarcabil, mai ales cînd reuşeşti ca dintr-un salariu de parlamentar şi sub 100.000 de lei anual – cît încasează dividende de la SRL-ul pe care îl deţine – să aduni cîteva sute de mii de lei, zeci de mii de euroi şi dolari în conturi, că despre casă, apartamente, terenuri, maşinile sport sau chiar barca cu motor n-are rost să mai vorbim. Mai există în grupul independenţilor şi personaje ca Vasile Soporan, fost pesedist de frunte la Cluj şi chiar prefect al judeţului, personaj politic ce şi-a încheiat de mult afacerile. Prin 1979, cînd s-a oprit din colaborarea cu fosta Securitate, cu care încheiase un contract de drepturi de autor prin 1971, conform datelor oferite de CNSAS.
Puţini ar fi fost, mulţi au rămas
Chiar şi în condiţiile sistemului de vot uninominal cu redistribuiri, dacă ar fi fost să candideze independent la uninominale, grupul independenţilor din Parlament ar fi numărat astăzi exact patru membri. Un număr neglijabil pînă şi pentru minorităţi, darămite să conteze în calculul majorităţii guvernamentale. Media procentelor obţinute de cei 26 de aleşi care formează azi grupul independenţilor este de 34,58%, adică puţin peste o treime din voturile colegiilor pe care le reprezintă. Dar cum la noi nu contează cine votează şi nici măcar cine numără voturile, ci cum se redistribuie ele, astăzi avem un important grup independent. Grup care, în curînd, îşi va spori numărul aderenţilor, cu cel puţin trei penelişti. C-aşa-i în politică, după congrese unii îşi descoperă principii ce nu le mai permit să rămînă unde au fost aleşi.
Independenţa creează dependenţă de fonduri
Există însă şi cazuri în care alesul independent trage mai mult pentru familie decît pentru el, cum e cazul lui Valeriu Steriu, fost senator PSD şi eternă variantă de avarie pentru Ministerul Agriculturii. În cazul acestuia, motivaţia independenţei politice, pe lîngă visul ministerial neîmplinit, stă şi în siguranţa fratelui, Alexandru Steriu, numit, pe vremea PSD, în postul de director pentru infrastructură sanitară, logistică şi dispozitive medicale din Ministerul Sănătăţii, cel care decide soarta unei bune părţi din bugetul ministerului. Un alt independent a cărui loialitate a ţinut cam cît Postul Paştelui este Ioan Tabugan, ales pe listele PNL şi fost şef de direcţie silvică în Caraş-Severin, care nici măcar n-a mai aşteptat să piardă Deşteptănacu prezidenţialele pînă să treacă la independenţă. Că doar nu era să-şi rişte biznisurile din Caraş pentru o biată moţiune de cenzură împotriva lui Boc, fie ea şi venită la pachet cu excluderea din partid, pe motiv de nerespectare a deciziei de vot.
Şi pentru că trebuia să existe şi un priceput al afacerilor cu administraţiile publice locale, în grupul independenţilor a fost transferat Sorin Sirojea Chivu, baron local de Prahova, afacerist priceput în contractele de administrare a domeniului public contra unor chirii infime. Iar în final, pentru ca treaba să fie completă, în grup a fost adus şi un traseist sadea, Gheorghe Zoicaş, fost membru al Partidului Republican şi, cu excepţia UDMR, fost membru al tuturor partidelor din actualul Parlament.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Generalul Oprea şi armata independenţilor dependenţi de putere
Preşedintele Băsescu se simte bine şi, în ciuda speculaţiilor pe tema sănătăţii sale, e chiar liniştit. E vorba despre acea linişte de după agitaţia pe care ţi-o dă o hipertensiune de 17 cu 9. O hipertensiune pe care nimeni nu i-o poate oferi mai bine decît cei 17 deputaţi şi 9 senatori care formează grupul independenţilor din Parlament, un viitor partid pentru liniştea preşedintelui. Frustraţi, fripturişti sau eşecuri răsunătoare ale sistemului electoral de vot uninominal cu redistribuiri pe liste, s-au adunat în jurul deputatului cu cinci stele şi ministru al Apărării, Gabriel Oprea, pentru a lupta şi înfrînge forţa de rezistenţă a Opoziţiei.
Perdanţii dezertează mereu în virtutea principiilor
La ora aceasta, cînd congresul liberalilor abia şi-a reconfirmat conducerea, grupul parlamentarilor independenţi care nu consumă decît guvernare numără 26 de membri.
Fiecare dintre ei e fost liberal sau pesedist, plecat din partid din cauza unor convingeri şi principii, dar mai ales în virtutea votului cu care i-a încărcat electoratul. Numai că, la o privire puţin mai atentă, din cei 26 de membri doar patru au fost cu adevărat aleşi de cetăţenii din colegiul pe care îl reprezintă. Doar patru dintre ei, Ioan Munteanu – ales cu 52% în judeţul Neamţ, Culiţă Tărîţă – ales cu 53% tot în Neamţ, Valeriu Steriu – ales cu 56% în Olt şi Şerban Mihăilescu – ales cu 58% în Teleorman, pot invoca cu adevărat interesul unei majorităţi legitime. Restul de 22 sînt doar beneficiari ai sistemului de vot uninominal şi fericiţi norocoşi ai redistribuirii voturilor. Ba chiar jumătate din ei nici măcar nu s-au clasat pe primul loc în colegiile în care au candidat, devenind parlamentari cu un procentaj al voturilor obţinute mai mic decît valoarea actuală a TVA-ului. Başca, nici măcar ministrul şef de grup independent n-a reuşit să cîştige din prima, la el în colegiul din Ilfov.
Cei trei grei de la răsăritul viitorului partid
Înţepat în epolet în urmă cu cîteva luni cu cea de-a cincea stea de general de către însuşi preşedintele Băsescu, Gabriel Oprea nu putea refuza misiunea de a conduce un pluton atît de important precum cel al independenţilor. Mai ales că misiunea presupunea şi preluarea Ministerului Apărării, un fel de răsplată pentru jocul la două capete prestat în scurta perioadă cît s-a aflat la şefia Internelor, la începuturile alianţei PSD-PD-L din 2008. Vă amintiţi, desigur, că atunci, în ciuda opoziţiei conducerii partidului, Oprea l-a numit în fruntea şefiei serviciului secret al ministerului pe Virgil Ardelean, zis şi Vulpea, un personaj a cărui loialitate faţă de Preşedinţie era de notorietate. Şi care, de altfel, a mai condus serviciul respectiv în timpul fugii din ţară a lui Omar Hayssam. În plus, calitatea de a face din rahat bici care pocneşte asurzitor a venit doar ca un plus în crearea noului proiect. Pentru că, trebuie spus, Oprea este milionar în euroi, cu toate că mai toată viaţa a fost bugetar.
Ce-i drept, un bugetar care a ştiut să facă afaceri imobiliare, iar faptul că era parlamentar şi încasa bani pentru a-şi plăti chiria în Bucureşti, cu toate că avea mai multe imobile prin Capitală şi locuia pe gratis, la el acasă, în cartierul Cotroceni, nu face decît să demonstreze acest fapt. Un al doilea mare grangur devenit independent este Culiţă Tărîţă, al cărui nume nici că mai necesită vreo prezentare. Şi nici nu ne-ar permite spaţiul să vă spunem întregul şir de şmenuri dubioase ale agricultorului moldovean, de la afacerile cu statul şi privatizările făcute prin firma TCE 3 Brazi (Tărîţă Culiţă şi Elvira şi cei trei fii ca brazii) şi pînă la Insula Mare a Brăilei, aflată în concesiunea acestuia.
De fapt, despre aceasta trebuie zis că unul dintre proiectele avute în vedere de guvernarea din care făcea parte şi PSD era acela de desfiinţare a Agenţiei Domeniilor Statului, instituţie ce i-a concesionat Insula Mare a Brăilei lui Culiţă. Or, desfiinţarea agenţiei ar fi însemnat şi transferarea terenurilor neconcesionate către autorităţile locale, plus vînzarea celor concesionate către persoanele ce le au în folosinţă. Iar un astfel de plan, de transformare a lui Culiţă din arendaş în proprietar, nu putea fi abandonat din cauza unei simple ieşiri de la guvernare ori pierderi a alegerilor. Cel de-al treilea mare şmenofag al independenţilor este nimeni altul decît Micky Şpagă, sau Şerban Mihăilescu, după numele din buletin. Organizator iscusit, Micky a fost încă din vremea lui Ceaşcă obişnuit cu funcţiile, pe vremea cînd presta pe post de şef de cabinet al premierului Dăscălescu, prin 1986. Şi cam tot de atunci se pare că e şi gradul de maior al SIE şi miliţian politic, verdict dat şi retras de CNSAS.
Perioada în care Micky a devenit cu adevărat renumit, cînd şi-a căpătat şi supranumele de „Şpagă“, este perioada mandatului de premier al lui Năstase, cînd Micky a îndeplinit funcţia de secretar general al Guvernului. Tot de atunci sînt şi dosarele sale de la DNA, prentru puştile primite pe post de mită sau pentru acuzaţiile aduse de Fănel Păvălache, conform cărora ar fi primit şpagă un miliard de lei vechi pentru un post în guvern. Deci cu unul care ştie să păstreze disciplina, unul care ştie să „lucreze“ statul şi unul care ştie să organizeze lucrurile, dar mai ales să calculeze procentele, grupul independenţilor are toate şansele să obţină o bucată cît mai mare de ciolan. Cu siguranţă mult mai mare decît merită.
Grupul independenţilor ce căpuşează toate ministerele
Deşi sînt, cu mici excepţii, nişte personaje mai puţin cunoscute, grupul băieţilor independenţi care servesc doar guvernare este format din nişte obişnuiţi ai şmenului, ai afacerilor cu statul şi ai contractelor cu bani publici. Or, pur şi simplu nişte dalmaţieni politici. Adică, dacă tot n-au încă un partid care să poată da ţării o pleiadă de miniştri pentru toate domeniile, au o pleiadă de profitori ai fiecărui minister. Spre exemplu, Dan Bordeianu, ales pe listele liberalilor, este un prosper lucrător cu fonduri europene, transformate, în perioada 2004-2006, în cîteva găuri de drum sau şosele inexistente, pentru care unii primari de prin Vaslui se plimbă prin instanţe şi acum.
Pe de altă parte, Eugen Nicolicea este genul de politician care prosperă fără să fi făcut vreodată ceva remarcabil în materie de biznis. Ceea ce, să recunoaştem, e chiar remarcabil, mai ales cînd reuşeşti ca dintr-un salariu de parlamentar şi sub 100.000 de lei anual – cît încasează dividende de la SRL-ul pe care îl deţine – să aduni cîteva sute de mii de lei, zeci de mii de euroi şi dolari în conturi, că despre casă, apartamente, terenuri, maşinile sport sau chiar barca cu motor n-are rost să mai vorbim. Mai există în grupul independenţilor şi personaje ca Vasile Soporan, fost pesedist de frunte la Cluj şi chiar prefect al judeţului, personaj politic ce şi-a încheiat de mult afacerile. Prin 1979, cînd s-a oprit din colaborarea cu fosta Securitate, cu care încheiase un contract de drepturi de autor prin 1971, conform datelor oferite de CNSAS.
Puţini ar fi fost, mulţi au rămas
Chiar şi în condiţiile sistemului de vot uninominal cu redistribuiri, dacă ar fi fost să candideze independent la uninominale, grupul independenţilor din Parlament ar fi numărat astăzi exact patru membri. Un număr neglijabil pînă şi pentru minorităţi, darămite să conteze în calculul majorităţii guvernamentale. Media procentelor obţinute de cei 26 de aleşi care formează azi grupul independenţilor este de 34,58%, adică puţin peste o treime din voturile colegiilor pe care le reprezintă. Dar cum la noi nu contează cine votează şi nici măcar cine numără voturile, ci cum se redistribuie ele, astăzi avem un important grup independent. Grup care, în curînd, îşi va spori numărul aderenţilor, cu cel puţin trei penelişti. C-aşa-i în politică, după congrese unii îşi descoperă principii ce nu le mai permit să rămînă unde au fost aleşi.
Independenţa creează dependenţă de fonduri
Există însă şi cazuri în care alesul independent trage mai mult pentru familie decît pentru el, cum e cazul lui Valeriu Steriu, fost senator PSD şi eternă variantă de avarie pentru Ministerul Agriculturii. În cazul acestuia, motivaţia independenţei politice, pe lîngă visul ministerial neîmplinit, stă şi în siguranţa fratelui, Alexandru Steriu, numit, pe vremea PSD, în postul de director pentru infrastructură sanitară, logistică şi dispozitive medicale din Ministerul Sănătăţii, cel care decide soarta unei bune părţi din bugetul ministerului. Un alt independent a cărui loialitate a ţinut cam cît Postul Paştelui este Ioan Tabugan, ales pe listele PNL şi fost şef de direcţie silvică în Caraş-Severin, care nici măcar n-a mai aşteptat să piardă Deşteptănacu prezidenţialele pînă să treacă la independenţă. Că doar nu era să-şi rişte biznisurile din Caraş pentru o biată moţiune de cenzură împotriva lui Boc, fie ea şi venită la pachet cu excluderea din partid, pe motiv de nerespectare a deciziei de vot.
Şi pentru că trebuia să existe şi un priceput al afacerilor cu administraţiile publice locale, în grupul independenţilor a fost transferat Sorin Sirojea Chivu, baron local de Prahova, afacerist priceput în contractele de administrare a domeniului public contra unor chirii infime. Iar în final, pentru ca treaba să fie completă, în grup a fost adus şi un traseist sadea, Gheorghe Zoicaş, fost membru al Partidului Republican şi, cu excepţia UDMR, fost membru al tuturor partidelor din actualul Parlament.
Videanu sparge fonduri cu vărul Ciocan
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Aşa cum la o înmormîntare se adună neamuri şi rubedenii despre care familia decedatului n-a auzit vreodată, gata să ia parte la împărţeala moştenirii, tot aşa, momentul ajungerii la putere face ca băieţii cu sforile în mînă să se trezească, peste noapte, că au nişte rubedenii despre care nu ştiau nimic. Şi pe care trebuie, cumva, să le ajute, chiar şi cu o vorbă bună, un sfat, un post călduţ sau măcar cu umbrela numelui. O astfel de întîmplare se petrece în judeţul Braşov, unde venirea PD-L la guvernare l-a adus la şefia Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură pe Ion Ciocan, un fost viceprimar la Rîşnov, fost şef de cabinet al prefectului Aurelian Danu, dar mai ales văr al ministrului democrat-liberal Adriean Videanu.
De la luare de mită, abuz în serviciu şi hărţuire sexuală la împărţit bani europeni
Prin 2005, Ion Ciocan era profesor de istorie la un liceu industrial din Rîşnov, la fel ca soţia lui, Leontina.
Şi, pentru că viaţa e grea, iar salariul de dascăl mic, Ciocan s-a gîndit să-şi mărească veniturile prin nişte „atenţii“ luate de la elevi – că doar trebuia să treacă şi ei Bac-ul cumva – plus puţin ajutor al acestora prin gospodărie. În iunie 2005, buboiul s-a spart însă şi toată activitatea profesorului a fost dată în vileag de mai mulţi elevi ai şcolii, care s-au plîns conducerii şi autorităţilor. A urmat o anchetă-fulger, care, în prima fază, l-a găsit vinovat pe Ion Ciocan de hărţuire sexuală, de luare de mită, abuz în serviciu şi încălcare a codului deontologic. Normal şi firesc, a urmat o suspendare din postul de la liceu, iar Ion Ciocan şi-a dat ulterior chiar demisia. Iar locul acestuia la liceu a fost luat de către soţie, tot profesoară de istorie. Care soţie, după venirea PD-L la guvernare, a devenit chiar directoare a Grupului Şcolar Industrial, post în care se află şi astăzi.
Mai important însă, fostul profesor Ion Ciocan s-a reprofilat şi a devenit inspector în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov, instituţie ce împarte bani europeni. Acum, dacă vă întrebaţi cumva ce legătură are calitatea de profesor de istorie cu agricultura şi banii europeni, vă putem spune simplu: Adriean Videanu. Pentru că, odată cu revenirea PD-L şi a lui Adriean Videanu la putere, vărul Ciocan a fost subit promovat în postul de director al APIA. Probabil în virtutea faptului că cine a ştiut să adune bani de la nişte elevi, ştie să-i şi împartă unor ţărani şi fermieri.
"Nu ne ascundem neamurile", le promovăm
Ajuns anul trecut în postul de şef peste banii europeni destinaţi agriculturii, Ion Ciocan a luat cîteva decizii-fulger, pentru a eficientiza activitatea intituţiei. În primul rînd, a schimbat şeful serviciului economic, după care a încheiat un mic contract pentru servicii de telefonie mobilă. Normal, fără licitaţie, prin încredinţare directă şi fără să aibă măcar o prevedere bugetară pentru aşa ceva. Mai apoi, profesorul de istorie iscusit în fonduri agricole a dat dovadă şi de simţ al afacerilor imobiliare şi a lansat o cerere de ofertă pentru închiriere de spaţii. Mai exact, s-a gîndit Ciocan, dacă tot e piaţa imobiliară la pămînt, să ajute nişte bieţi afacerişti şi să mute sediile centrului judeţean şi local al APIA, precum şi sediul serviciului „Cotă Lapte“ în imobile noi. Cu toate că ele funcţionează bine-mersi în spaţii aflate în proprietatea ministerului Agriculturii, spaţii ce au fost amenajate şi recondiţionate în urmă cu doar un an.
Cu toate astea, activitatea lui Ciocan în funcţia de şef al APIA a fost chiar lăudată, ne-a declarat soţia acestuia, Leontina, pe care am sunat-o să o întrebăm despre gradul de rudenie cu ministrul Videanu. Întrebare pe care distinsa doamnă directoare a considerat-o tendenţioasă şi lipsită de importanţă, în condiţiile în care, aşa cum ne-a declarat, soţul ei a terminat facultatea pe primul loc şi are rezultate foarte bune în postul pe care îl ocupă. Legat de relaţiile de rudenie, doamna Ciocan ne-a declarat, totuşi, că „doar n-o să ne ascundem neamurile“.
Catavencu.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 10 Mar 2010
Alexandru Cristorian
Aşa cum la o înmormîntare se adună neamuri şi rubedenii despre care familia decedatului n-a auzit vreodată, gata să ia parte la împărţeala moştenirii, tot aşa, momentul ajungerii la putere face ca băieţii cu sforile în mînă să se trezească, peste noapte, că au nişte rubedenii despre care nu ştiau nimic. Şi pe care trebuie, cumva, să le ajute, chiar şi cu o vorbă bună, un sfat, un post călduţ sau măcar cu umbrela numelui. O astfel de întîmplare se petrece în judeţul Braşov, unde venirea PD-L la guvernare l-a adus la şefia Agenţiei de Plăţi si Intervenţie pentru Agricultură pe Ion Ciocan, un fost viceprimar la Rîşnov, fost şef de cabinet al prefectului Aurelian Danu, dar mai ales văr al ministrului democrat-liberal Adriean Videanu.
De la luare de mită, abuz în serviciu şi hărţuire sexuală la împărţit bani europeni
Prin 2005, Ion Ciocan era profesor de istorie la un liceu industrial din Rîşnov, la fel ca soţia lui, Leontina.
Şi, pentru că viaţa e grea, iar salariul de dascăl mic, Ciocan s-a gîndit să-şi mărească veniturile prin nişte „atenţii“ luate de la elevi – că doar trebuia să treacă şi ei Bac-ul cumva – plus puţin ajutor al acestora prin gospodărie. În iunie 2005, buboiul s-a spart însă şi toată activitatea profesorului a fost dată în vileag de mai mulţi elevi ai şcolii, care s-au plîns conducerii şi autorităţilor. A urmat o anchetă-fulger, care, în prima fază, l-a găsit vinovat pe Ion Ciocan de hărţuire sexuală, de luare de mită, abuz în serviciu şi încălcare a codului deontologic. Normal şi firesc, a urmat o suspendare din postul de la liceu, iar Ion Ciocan şi-a dat ulterior chiar demisia. Iar locul acestuia la liceu a fost luat de către soţie, tot profesoară de istorie. Care soţie, după venirea PD-L la guvernare, a devenit chiar directoare a Grupului Şcolar Industrial, post în care se află şi astăzi.
Mai important însă, fostul profesor Ion Ciocan s-a reprofilat şi a devenit inspector în cadrul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură Braşov, instituţie ce împarte bani europeni. Acum, dacă vă întrebaţi cumva ce legătură are calitatea de profesor de istorie cu agricultura şi banii europeni, vă putem spune simplu: Adriean Videanu. Pentru că, odată cu revenirea PD-L şi a lui Adriean Videanu la putere, vărul Ciocan a fost subit promovat în postul de director al APIA. Probabil în virtutea faptului că cine a ştiut să adune bani de la nişte elevi, ştie să-i şi împartă unor ţărani şi fermieri.
"Nu ne ascundem neamurile", le promovăm
Ajuns anul trecut în postul de şef peste banii europeni destinaţi agriculturii, Ion Ciocan a luat cîteva decizii-fulger, pentru a eficientiza activitatea intituţiei. În primul rînd, a schimbat şeful serviciului economic, după care a încheiat un mic contract pentru servicii de telefonie mobilă. Normal, fără licitaţie, prin încredinţare directă şi fără să aibă măcar o prevedere bugetară pentru aşa ceva. Mai apoi, profesorul de istorie iscusit în fonduri agricole a dat dovadă şi de simţ al afacerilor imobiliare şi a lansat o cerere de ofertă pentru închiriere de spaţii. Mai exact, s-a gîndit Ciocan, dacă tot e piaţa imobiliară la pămînt, să ajute nişte bieţi afacerişti şi să mute sediile centrului judeţean şi local al APIA, precum şi sediul serviciului „Cotă Lapte“ în imobile noi. Cu toate că ele funcţionează bine-mersi în spaţii aflate în proprietatea ministerului Agriculturii, spaţii ce au fost amenajate şi recondiţionate în urmă cu doar un an.
Cu toate astea, activitatea lui Ciocan în funcţia de şef al APIA a fost chiar lăudată, ne-a declarat soţia acestuia, Leontina, pe care am sunat-o să o întrebăm despre gradul de rudenie cu ministrul Videanu. Întrebare pe care distinsa doamnă directoare a considerat-o tendenţioasă şi lipsită de importanţă, în condiţiile în care, aşa cum ne-a declarat, soţul ei a terminat facultatea pe primul loc şi are rezultate foarte bune în postul pe care îl ocupă. Legat de relaţiile de rudenie, doamna Ciocan ne-a declarat, totuşi, că „doar n-o să ne ascundem neamurile“.
miercuri, 10 martie 2010
6/49 inca o intrebare fara raspuns?!
Romania trebuie salvata!
Cum de a castigat iar cineva din cadrul armatei???
Nu conteaza ca e cel care a ordonat etc, etc... , poate fi doar o coincidenta! Dar, iar cadru...?
Tot romanul de rand traieste in minciuna, nu avem oameni care sa se gandeasca la oameni!
Cum de a castigat iar cineva din cadrul armatei???
Nu conteaza ca e cel care a ordonat etc, etc... , poate fi doar o coincidenta! Dar, iar cadru...?
Tot romanul de rand traieste in minciuna, nu avem oameni care sa se gandeasca la oameni!
"Calaul" lui Ceausescu a tras potul cel mare la Loto 6/49
Romania trebuie salvata!
9am.ro
10 Martie 2010
Fostul sef al unitatii militare in care au fost executati Elena si Nicolae Ceausescu este unul dintre castigatorii marelui premiu la 6 din 49, potrivit Adevarul.ro.
Loteria Romana a confirmat ca un grup de 15 prieteni din Targoviste a castigat, duminica seara, peste 7 milioane de lei. Liderul lor este unul dintre personajele-cheie ale Revolutiei.
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 7.156.255,76 de lei, merge in Dambovita. Potrivit reprezentantilor Loteriei Romane, potul a fost castigat, la comun, de 15 norocosi din Targoviste. Printre ei se afla si generalul in rezerva Andrei Kemenici (73 de ani), fostul comandant al U.M. 01417 Targoviste, unde au fost executati fostul dictator Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena, a descoperit Adevarul.ro.
Kemenici sustine ca, desi in acte apar 15 persoane, de fapt sunt in spate 30 de familii. „Pe acte suntem 15, dar de fapt sunt aproape 30 de familii fericite. S-a jucat maxim 20 de lei de persoana", a precizat Kemenici pentru NewsIn. [Premiul Loto de 1,7 milioane euro a fost castigat]
Acesta a adaugat ca, de cand a aflat ca a castigat, se gandeste in permanenta ce va face cu banii. Prin urmare, va apela la o reuniune familiala pentru a stabili prioritatile. Este insa convins ca va ramane in acelasi apartament de doua camere.
„De doua zile ma gandesc si caut prioritatile. Sunt 30.000 de euro de persoana. Daca ma gandesc bine voi ramane tot in apartamentul de doua camere. Trebuie sa facem un consiliu de familie si sa vedem ce e mai important", a precizat generalul in rezerva.
Kemenici a marturisit ca va imparti banii cu cele doua fiice, de la care are doi nepoti si un stranepot, dar nu in mod egal, ci in functie de necesitati. Kemenici spune ca a crezut mereu ca va castiga
9am.ro
10 Martie 2010
Fostul sef al unitatii militare in care au fost executati Elena si Nicolae Ceausescu este unul dintre castigatorii marelui premiu la 6 din 49, potrivit Adevarul.ro.
Loteria Romana a confirmat ca un grup de 15 prieteni din Targoviste a castigat, duminica seara, peste 7 milioane de lei. Liderul lor este unul dintre personajele-cheie ale Revolutiei.
Marele premiu la Loto 6/49, in valoare de 7.156.255,76 de lei, merge in Dambovita. Potrivit reprezentantilor Loteriei Romane, potul a fost castigat, la comun, de 15 norocosi din Targoviste. Printre ei se afla si generalul in rezerva Andrei Kemenici (73 de ani), fostul comandant al U.M. 01417 Targoviste, unde au fost executati fostul dictator Nicolae Ceausescu si sotia sa Elena, a descoperit Adevarul.ro.
Kemenici sustine ca, desi in acte apar 15 persoane, de fapt sunt in spate 30 de familii. „Pe acte suntem 15, dar de fapt sunt aproape 30 de familii fericite. S-a jucat maxim 20 de lei de persoana", a precizat Kemenici pentru NewsIn. [Premiul Loto de 1,7 milioane euro a fost castigat]
Acesta a adaugat ca, de cand a aflat ca a castigat, se gandeste in permanenta ce va face cu banii. Prin urmare, va apela la o reuniune familiala pentru a stabili prioritatile. Este insa convins ca va ramane in acelasi apartament de doua camere.
„De doua zile ma gandesc si caut prioritatile. Sunt 30.000 de euro de persoana. Daca ma gandesc bine voi ramane tot in apartamentul de doua camere. Trebuie sa facem un consiliu de familie si sa vedem ce e mai important", a precizat generalul in rezerva.
Kemenici a marturisit ca va imparti banii cu cele doua fiice, de la care are doi nepoti si un stranepot, dar nu in mod egal, ci in functie de necesitati. Kemenici spune ca a crezut mereu ca va castiga
Unii n-au bani de aspirină, dar cumpără tomografe
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Azi - 14:42 Aura Costea
CJ Brăila nu se mai opreşte din cumpărarea tomografelor şi a altor aparate de diagnostic, deşi Spitalul Judeţean nu i le-a cerut pentru că s-a dotat din fonduri europene. Vă mai amintiţi, probabil, că la inceputul anului CJ Brăila a atribuit un contract cu valoarea de 1,500,000 ron firmei SIEMENS SRL din Bucureşti. Ei bine, aceeaşi firmă mai primeşte unul în valoare de 851,850 ron. Anunţul a fost publicat pe 11 februarie, tot pe un site arăbesc.
Numarul anuntului in JO: 2009/S233-333247 din 03.12.2009
SECTIUNEA V : ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 26 Denumirea: furnizare aparat diagnostic cu raze X proiect Echip Amb de Specialitate integrat Sp TBC Braila
V.1) Data atribuirii contractului 2/9/2010
V.2) Numarul de oferte primite 1
În condiţiile în care la Spitalul Judeţean există în acest moment 2 echipamente de diagnosticare imagistică- unul provenind dintr-un proiect european cu finanţare neramburasbilă, altul cumpărat pe bani grei de CJ, fără ca beneficiarul, adică spitalul, să-i solicite acest lucru, Consiliul Judeţean Brăila a dotat si spitalul TBC cu echipament de diagnosticare. Pentru această nouă achiziţie făcută tot de la SIEMENS SRL cineva a încasat din nou un comision gras.
Era să uit.
Pentru Concivia şi-a dat şi un bonus în valoare de
565,600 ron pentru lucrarea de închidere a terasei de la cabinetul etajului I Corp D Palat Administrativ.
Ca un exerciţiu de perspicacitate, ghiceste cineva câte ilegalităţi sunt în faptele enumerate?
Cotidianul.ro
Azi - 14:42 Aura Costea
CJ Brăila nu se mai opreşte din cumpărarea tomografelor şi a altor aparate de diagnostic, deşi Spitalul Judeţean nu i le-a cerut pentru că s-a dotat din fonduri europene. Vă mai amintiţi, probabil, că la inceputul anului CJ Brăila a atribuit un contract cu valoarea de 1,500,000 ron firmei SIEMENS SRL din Bucureşti. Ei bine, aceeaşi firmă mai primeşte unul în valoare de 851,850 ron. Anunţul a fost publicat pe 11 februarie, tot pe un site arăbesc.
Numarul anuntului in JO: 2009/S233-333247 din 03.12.2009
SECTIUNEA V : ATRIBUIREA CONTRACTULUI
Contract nr: 26 Denumirea: furnizare aparat diagnostic cu raze X proiect Echip Amb de Specialitate integrat Sp TBC Braila
V.1) Data atribuirii contractului 2/9/2010
V.2) Numarul de oferte primite 1
În condiţiile în care la Spitalul Judeţean există în acest moment 2 echipamente de diagnosticare imagistică- unul provenind dintr-un proiect european cu finanţare neramburasbilă, altul cumpărat pe bani grei de CJ, fără ca beneficiarul, adică spitalul, să-i solicite acest lucru, Consiliul Judeţean Brăila a dotat si spitalul TBC cu echipament de diagnosticare. Pentru această nouă achiziţie făcută tot de la SIEMENS SRL cineva a încasat din nou un comision gras.
Era să uit.
Pentru Concivia şi-a dat şi un bonus în valoare de
565,600 ron pentru lucrarea de închidere a terasei de la cabinetul etajului I Corp D Palat Administrativ.
Ca un exerciţiu de perspicacitate, ghiceste cineva câte ilegalităţi sunt în faptele enumerate?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)