Romania trebuie salvata!
Dar, sper sa ajunga exact acolo unde le e locul, toti banditii astia. Stiu ca sunt slabe sanse sa se faca dreptate in cazurile de coruptie din tara asta.
Tare as vrea sa vad toate cazurile de coruptie rezolvate, mai ales alea cu privatizariile, cred ca sunt cele mai interesante.
Romania e a noastra!
miercuri, 1 iulie 2009
10.000 de euro pe luna, castig la stat, fara studii de specialitate la 28 de ani
Romania trebuie salvata!
Gardianul
30 Iun 2009 Doru Cireasa
Ministerul Transporturilor va reduce masiv, de azi, veniturile angajaţilor Autorităţii Civile Aeronautice, din care unii câştigau lunar până la 10.000 de euro.
Salariile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR) vor fi reduse, din 1 iulie, cu un sfert, iar unele sporuri vor fi micşorate sau chiar eliminate, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Aceasta se va întâmpla cu ocazia intrării în vigoare a unui nou Contract Colectiv de Muncă al instituţiei. Potrivit ministrului, în cadrul AACR există persoane care, fără a avea pregătire de specialitate sau o vechime importantă în muncă, au câştigat anul trecut în medie şi peste 4.000 de lei. “Totul este o chestiune de noroc în viaţă a acestor persoane”, care ajunse în poziţii importante în autoritate şi-au tras după ele şi rudele, a spus Berceanu.
Elena Andreea Frăsie este unul dintre exemplele date. Ea are 28 de ani, a absolvit în 2003 Universitatea „Titu Maiorescu“, specializarea studii juridice, şi a câştigat anul trecut în medie 414 milioane de lei vechi pe lună. Dacă în cazul celorlalţi directori ai AACR site-ul acestei instituţii dă informaţii complete privitoare la aceştia şi la experienţa lor profesională, în cazul lui Elena Andreea Frăsie se precizează succint doar că aceasta conduce o direcţie din autoritate de management al resurselor. Care resurse nu se menţionează.
“Dumneaei (Andreea Elena Frasie - n.red.) are şi o soră la AACR, Loredana Frasie, că norocul s-a răspândit în familie şi care a absolvit „Spiru Haret“ în 2007, are 24 de ani”, a spus Berceanu.
El nu a scăpat ocazia de a o ataca pe fosta consilieră a lui Ludovic Orban, Mădălina Hristu, adusă în AACR de către fostul ministrul al Transporturilor. “Mădălina Hristu, consiliera fostului ministru Orban, are 33 de ani, a absolvit în 2007 „Hiperion“, deci ceva mai târzior. Tot aşa, a fost repede dusă la AACR ca să beneficieze şi ea de acest tip de noroc”. Potrivit declaraţiilor făcute de ea, veniturile medii lunare obţinute în 2008 au fost de 3.500 de lei, inclusiv un spor de vechime de zece la sută.
Berceanu a explicat mecanismul veniturilor frumuşele de la AACR. “Nu cred că toate sporurile salariaţilor de la AACR aveau o bază corectă şi reală. Acestea (sporurile, n.r.) făceau ca unii dintre angajaţi să aibă salarii de două ori mai mari decât salariul de bază", a spus Berceanu. Vina a fost aruncată de Berceanu în cârca fostei conduceri liberale a Ministerului, care ar fi adoptat Legea 223 din 2007 prin care sunt permise astfel de indemnizaţii. "Conform Legii 223 au apărut sporurile foarte mari, legea în special referindu-se la personalul navigant. Existau sporuri ciudate, cum ar fi de aviaţie, de condiţii grele de muncă, de radiaţii cosmice, de ecran şi de acrobaţie pe care nu mi le explic", a mai spus Berecanu.
Ministrul Transporturilor a precizat că se mai gândeşte dacă pensionarii care lucrează în domeniul aviatic vor mai putea profesa în continuare numai cu aprobarea ministrului, printr-un ordin scris.
Astfel de sporuri menţionate de Berceanu sunt cel de condiţii speciale de muncă de 25%, condiţii grele de 10%, de periculozitate de 8%, de radiaţii - 8%, radiaţii cosmice 8%, cască 8%, ecran 8%, zbor la joasă înălţime 8%, de tratamente aviotehnice 10% şi de acrobaţie 10%. Radu Berceanu a numit un nou director al AACR, în persoana Claudiei Vârlan, cu o vechime de 14 ani în autoritate.
Gardianul
30 Iun 2009 Doru Cireasa
Ministerul Transporturilor va reduce masiv, de azi, veniturile angajaţilor Autorităţii Civile Aeronautice, din care unii câştigau lunar până la 10.000 de euro.
Salariile din cadrul Autorităţii Aeronautice Civile din România (AACR) vor fi reduse, din 1 iulie, cu un sfert, iar unele sporuri vor fi micşorate sau chiar eliminate, a declarat ieri ministrul Transporturilor, Radu Berceanu. Aceasta se va întâmpla cu ocazia intrării în vigoare a unui nou Contract Colectiv de Muncă al instituţiei. Potrivit ministrului, în cadrul AACR există persoane care, fără a avea pregătire de specialitate sau o vechime importantă în muncă, au câştigat anul trecut în medie şi peste 4.000 de lei. “Totul este o chestiune de noroc în viaţă a acestor persoane”, care ajunse în poziţii importante în autoritate şi-au tras după ele şi rudele, a spus Berceanu.
Elena Andreea Frăsie este unul dintre exemplele date. Ea are 28 de ani, a absolvit în 2003 Universitatea „Titu Maiorescu“, specializarea studii juridice, şi a câştigat anul trecut în medie 414 milioane de lei vechi pe lună. Dacă în cazul celorlalţi directori ai AACR site-ul acestei instituţii dă informaţii complete privitoare la aceştia şi la experienţa lor profesională, în cazul lui Elena Andreea Frăsie se precizează succint doar că aceasta conduce o direcţie din autoritate de management al resurselor. Care resurse nu se menţionează.
“Dumneaei (Andreea Elena Frasie - n.red.) are şi o soră la AACR, Loredana Frasie, că norocul s-a răspândit în familie şi care a absolvit „Spiru Haret“ în 2007, are 24 de ani”, a spus Berceanu.
El nu a scăpat ocazia de a o ataca pe fosta consilieră a lui Ludovic Orban, Mădălina Hristu, adusă în AACR de către fostul ministrul al Transporturilor. “Mădălina Hristu, consiliera fostului ministru Orban, are 33 de ani, a absolvit în 2007 „Hiperion“, deci ceva mai târzior. Tot aşa, a fost repede dusă la AACR ca să beneficieze şi ea de acest tip de noroc”. Potrivit declaraţiilor făcute de ea, veniturile medii lunare obţinute în 2008 au fost de 3.500 de lei, inclusiv un spor de vechime de zece la sută.
Berceanu a explicat mecanismul veniturilor frumuşele de la AACR. “Nu cred că toate sporurile salariaţilor de la AACR aveau o bază corectă şi reală. Acestea (sporurile, n.r.) făceau ca unii dintre angajaţi să aibă salarii de două ori mai mari decât salariul de bază", a spus Berceanu. Vina a fost aruncată de Berceanu în cârca fostei conduceri liberale a Ministerului, care ar fi adoptat Legea 223 din 2007 prin care sunt permise astfel de indemnizaţii. "Conform Legii 223 au apărut sporurile foarte mari, legea în special referindu-se la personalul navigant. Existau sporuri ciudate, cum ar fi de aviaţie, de condiţii grele de muncă, de radiaţii cosmice, de ecran şi de acrobaţie pe care nu mi le explic", a mai spus Berecanu.
Ministrul Transporturilor a precizat că se mai gândeşte dacă pensionarii care lucrează în domeniul aviatic vor mai putea profesa în continuare numai cu aprobarea ministrului, printr-un ordin scris.
Astfel de sporuri menţionate de Berceanu sunt cel de condiţii speciale de muncă de 25%, condiţii grele de 10%, de periculozitate de 8%, de radiaţii - 8%, radiaţii cosmice 8%, cască 8%, ecran 8%, zbor la joasă înălţime 8%, de tratamente aviotehnice 10% şi de acrobaţie 10%. Radu Berceanu a numit un nou director al AACR, în persoana Claudiei Vârlan, cu o vechime de 14 ani în autoritate.
Miron Mitrea, cercetat intr-un dosar cu Mihai Necolaiciuc
Romania trebuie salvata!
♦ “Gardianul” a intrat in posesia unui document care atesta faptul ca procurorii DNA au demarat cercetarile privind implicarea lui Miron Mitrea in ancheta referitoare la frauda de la CFR. Este pentru prima data cand numele fostului ministru este legat in mod oficial de scandalul “Necolaiciuc”. In urma cu patru ani, Mitrea i-a aprobat pur si simplu demisia lui Necolaiciuc, declarand presei ca fostul director general al CFR a demisionat pentru ca nu a înteles exact "problema costurilor‘‘ societatii.
♦ Misir, fostul adjunct al lui Necolaiciuc la CFR si inculpat in dosar, a contestat rezolutia DNA prin care a fost trimis in judecata. Printre altele, el a aratat faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a secretarului general Orbescu, care nu sunt nici macar martori”. Raspunsul DNA, din octombrie 2008, semnat de procurorul Doru Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru este cercetat de procurori: “Activitatea infractionala a celor doua persoane ( Mitrea si Orbescu, n.r.) face obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”.
♦ Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe seful CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. El este invinuit alaturi de fostul sau sef, impreuna cu alte 28 de persoane acuzate de procurorii anticoruptie, ca ar fi cauzat societatii de cai ferate un prejudiciu de peste 80 milioane de euro.
Dosarul referitor la fraudarea CNCFR de catre fostul director al institutiei Mihai Necolaiciuc, trimis spre judecare de catre procurorii DNA, este fundamentat pe un amplu rechizitoriu (134/P/2005) de peste 300 de file. Documentul in cauza face referire, in mod explicit, la directorul CFR si la celelalte noua persoane trimise in judecata. Una dintre acestea, Mihail Gabriel Misir, este fostul director comercial al CN CFR, in sarcina caruia s-a retinut acuzatia de complicitate la doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata. Afland continutul rechizitoriului, Misir a contestat rechizitoriul, solicitand DNA sa ii comunice motivul pentru care celelalte persoane implicate, conform opiniei sale, in derularea afacerilor cercetate de procurori la DNA nu au fost trimise in judecata. In contestatia sa, Misir a cerut, de asemenea, infirmarea documentului in baza caruia a fost trimis in judecata.
Demnitari asupra carora a fost extinsa ancheta
Plangerea formulata de Mihail Gabriel Misir a fost respinsa printr-o rezolutie intocmita la sfarsitul lunii octombrie 2008, documentul raspunzand punctual obiectiilor ridicate de fostul adjunct al lui Necolaiciuc. Ultimul punct al plangerii formulate de Misir face referire la faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a fostului secretar general (Ioan) Orbescu, care la dosar nu au nici macar calitate de martori”. Referitor la acest punct, raspunsul DNA, semnat de chiar seful Sectiei II Penala, Doru Florin Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru al transporturilor este cercetat de procurorii anticoruptie in dosarul CFR: “la pct. 5 din Rechizitoriu s-a dispus disjungerea aspectelor legate de activitatea infractionala a celor doua persoane, acestea facand obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”. In perioada aflata in atentia DNA, Mihai Necolaiciuc a acordat, in calitate de sef al CFR Iasi, o lucrare in valoare de cateva miliarde de lei vechi unei firme din Bacau patronate de Sergiu Sechelariu, devenit ulterior secretar de stat in ministerul condus de Miron Mitrea. Desi a fost numit in functie de Anca Boagiu, titulara Ministerului Transporturilor in a doua jumatate a anului 2000 (dupa demisia lui Traian Basescu, ales atunci ca primar al Bucurestiului), Necolaiciuc a fost mentinut in functie dupa alegerile generale in urma carora Mitrea a fost instalat la sefia Transporturilor.
Fostul subaltern al lui Necolaiciuc a fost schimbat de la sefia CFR
Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe directorul general al CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. „Viorel Scurtu se va întoarce la functia detinuta înainte de preluarea conducerii CFR SA, respectiv cea de director adjunct de exploatare în cadrul companiei”, a anuntat Radu Berceanu. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. In luna martie, Viorel Scurtu a fost numit de Berceanu la conducerea CFR SA, anterior acesta asigurând interimatul la conducerea companiilor, dupa ce ministrul transporturilor l-a demis, la sfârsitul anului trecut, pe directorul general al companiei CFR SA, Constantin Manea.
Faliment. Peste 6.800 de angajati de la CFR Marfa pleaca in somaj tehnic
Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian, a anuntat ca, incepand de astazi, 40% din angajati vor intra, prin rotatie, în somaj tehnic pentru trei luni, cu plata a 75% din salariu, plus sporul de vechime. „Este vorba despre o masura provizorie ce se va întinde pe durata a trei luni, prin rotatie, iar în functie de ce se va întâmpla, perioada ar putea fi prelungita”, a spus Gratian. In prezent, compania CFR Marfa are aproximativ 17.000 de angajati. Ministerul Transporturilor va propune sindicatelor din sistemul feroviar ca în cadrul celor trei companii CFR sa nu mai existe nici un salariu mai mare decât cel al directorului general, adica peste 4.000 lei pe luna. „Salariile pana la nivelul a circa 1.700 de lei nu vor scadea. In prezent, la cele trei companii CFR, de la nivelul directorilor adjuncti în jos, se încaseaza salarii mai mari decât cel al unui director general. Din punct de vedere al încasarilor, situatia este tragica. Va trebui sa încercam ca, pâna la sfârsitul anului, sa luam masuri mai drastice, fiindca fondurile se vor termina”, a adaugat Radu Berceanu.
Cristian Stanescu, Stefan Etves
Gardianul
♦ “Gardianul” a intrat in posesia unui document care atesta faptul ca procurorii DNA au demarat cercetarile privind implicarea lui Miron Mitrea in ancheta referitoare la frauda de la CFR. Este pentru prima data cand numele fostului ministru este legat in mod oficial de scandalul “Necolaiciuc”. In urma cu patru ani, Mitrea i-a aprobat pur si simplu demisia lui Necolaiciuc, declarand presei ca fostul director general al CFR a demisionat pentru ca nu a înteles exact "problema costurilor‘‘ societatii.
♦ Misir, fostul adjunct al lui Necolaiciuc la CFR si inculpat in dosar, a contestat rezolutia DNA prin care a fost trimis in judecata. Printre altele, el a aratat faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a secretarului general Orbescu, care nu sunt nici macar martori”. Raspunsul DNA, din octombrie 2008, semnat de procurorul Doru Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru este cercetat de procurori: “Activitatea infractionala a celor doua persoane ( Mitrea si Orbescu, n.r.) face obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”.
♦ Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe seful CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. El este invinuit alaturi de fostul sau sef, impreuna cu alte 28 de persoane acuzate de procurorii anticoruptie, ca ar fi cauzat societatii de cai ferate un prejudiciu de peste 80 milioane de euro.
Dosarul referitor la fraudarea CNCFR de catre fostul director al institutiei Mihai Necolaiciuc, trimis spre judecare de catre procurorii DNA, este fundamentat pe un amplu rechizitoriu (134/P/2005) de peste 300 de file. Documentul in cauza face referire, in mod explicit, la directorul CFR si la celelalte noua persoane trimise in judecata. Una dintre acestea, Mihail Gabriel Misir, este fostul director comercial al CN CFR, in sarcina caruia s-a retinut acuzatia de complicitate la doua infractiuni de abuz in serviciu contra intereselor publice, in forma calificata si continuata. Afland continutul rechizitoriului, Misir a contestat rechizitoriul, solicitand DNA sa ii comunice motivul pentru care celelalte persoane implicate, conform opiniei sale, in derularea afacerilor cercetate de procurori la DNA nu au fost trimise in judecata. In contestatia sa, Misir a cerut, de asemenea, infirmarea documentului in baza caruia a fost trimis in judecata.
Demnitari asupra carora a fost extinsa ancheta
Plangerea formulata de Mihail Gabriel Misir a fost respinsa printr-o rezolutie intocmita la sfarsitul lunii octombrie 2008, documentul raspunzand punctual obiectiilor ridicate de fostul adjunct al lui Necolaiciuc. Ultimul punct al plangerii formulate de Misir face referire la faptul ca “a solicitat in repetate randuri audierea si inculparea fostului ministru Miron Mitrea si a fostului secretar general (Ioan) Orbescu, care la dosar nu au nici macar calitate de martori”. Referitor la acest punct, raspunsul DNA, semnat de chiar seful Sectiei II Penala, Doru Florin Tulus, dezvaluie faptul ca fostul ministru al transporturilor este cercetat de procurorii anticoruptie in dosarul CFR: “la pct. 5 din Rechizitoriu s-a dispus disjungerea aspectelor legate de activitatea infractionala a celor doua persoane, acestea facand obiectul unei cauze aflate in curs de cercetare”. In perioada aflata in atentia DNA, Mihai Necolaiciuc a acordat, in calitate de sef al CFR Iasi, o lucrare in valoare de cateva miliarde de lei vechi unei firme din Bacau patronate de Sergiu Sechelariu, devenit ulterior secretar de stat in ministerul condus de Miron Mitrea. Desi a fost numit in functie de Anca Boagiu, titulara Ministerului Transporturilor in a doua jumatate a anului 2000 (dupa demisia lui Traian Basescu, ales atunci ca primar al Bucurestiului), Necolaiciuc a fost mentinut in functie dupa alegerile generale in urma carora Mitrea a fost instalat la sefia Transporturilor.
Fostul subaltern al lui Necolaiciuc a fost schimbat de la sefia CFR
Ieri, ministrul transporturilor, Radu Berceanu, l-a schimbat din functie pe directorul general al CFR SA, Viorel Scurtu, si l-a numit în aceasta pozitie pe Ion Garoseanu, vicepresedinte al Grupului Feroviar Român. „Viorel Scurtu se va întoarce la functia detinuta înainte de preluarea conducerii CFR SA, respectiv cea de director adjunct de exploatare în cadrul companiei”, a anuntat Radu Berceanu. Viorel Scurtu, in perioada in care Mihai Necolaiciuc a ocupat functia de director general al CFR SA, a fost seful Directiei de Linii. In luna martie, Viorel Scurtu a fost numit de Berceanu la conducerea CFR SA, anterior acesta asigurând interimatul la conducerea companiilor, dupa ce ministrul transporturilor l-a demis, la sfârsitul anului trecut, pe directorul general al companiei CFR SA, Constantin Manea.
Faliment. Peste 6.800 de angajati de la CFR Marfa pleaca in somaj tehnic
Directorul general al CFR Marfa, Calin Gratian, a anuntat ca, incepand de astazi, 40% din angajati vor intra, prin rotatie, în somaj tehnic pentru trei luni, cu plata a 75% din salariu, plus sporul de vechime. „Este vorba despre o masura provizorie ce se va întinde pe durata a trei luni, prin rotatie, iar în functie de ce se va întâmpla, perioada ar putea fi prelungita”, a spus Gratian. In prezent, compania CFR Marfa are aproximativ 17.000 de angajati. Ministerul Transporturilor va propune sindicatelor din sistemul feroviar ca în cadrul celor trei companii CFR sa nu mai existe nici un salariu mai mare decât cel al directorului general, adica peste 4.000 lei pe luna. „Salariile pana la nivelul a circa 1.700 de lei nu vor scadea. In prezent, la cele trei companii CFR, de la nivelul directorilor adjuncti în jos, se încaseaza salarii mai mari decât cel al unui director general. Din punct de vedere al încasarilor, situatia este tragica. Va trebui sa încercam ca, pâna la sfârsitul anului, sa luam masuri mai drastice, fiindca fondurile se vor termina”, a adaugat Radu Berceanu.
Cristian Stanescu, Stefan Etves
Gardianul
Pe principiul 'Vorbe, nu fapte': Topul absentilor din Parlament
Romania trebuie salvata!
Desi de abia ieri s-a incheiat sesiunea parlamentara, iar alesii nostrii au plecat in concediu pana la toamna, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice, s-ar parea ca unii dintre ei s-au odihnit si pana acum, aceasta prima sesiune a Guvernului Boc remarcandu-se doar prin absenteism si multa vorba, fara fapte concrete.
Ziua de marti, 30 iunie, ne-a adus multe evenimente demne de celebrat. In primul rand am sarbatorit Sfintii Apostoli Petru si Pavel, apoi ziua de nastere a ministrului Tineretului, Monica Iacob Ridzi, care a coincis si cu prima sa audiere de catre Comisia de Ancheta in cazul "Ziua Tineretului", si nu in ultimul rand "am sarbatorit" incheierea primei sesiuni de activitate a noului Parlament.
Cu aceasta ocazia IPP a hotarat sa ne faca un cadou demn de evenimentele actuale si a facut publica "lista absenteismului parlamentar".
"Alesii de top"... la tras chiulul
Potrivit studiului realizat de IPP in plenul Camerei Deputatilor s-a votat de 472 de ori in aceste prime 6 luni ale mandatului Guvernului Boc.
De cate ori au votat alesii nostrii in prima sesiune parlamentara (in ordine crescatoare):
* 1. Marian Sarbu (PSD+PC) - 0 voturi;
* 2. Dan Nica (PSD+PC) - 0 voturi;
* 3. Elena Udrea (PD-L) - ministrul Turismului - 3 voturi;
* 4. Constantin Nita (PSD+PC) - 8 voturi;
* 5. Theodor Paleologu (PD-L) - ministrul Culturii - 18 voturi;
* 6. Monica Iacob Ridzi (PD-L) - ministrul Tineretului - 20 voturi.
Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid.
Topul absentilor in plen:
* 1. Nini Sapunaru (PNL) - prezenta de 7%;
* 2. Ludovic Orban(PNL) - prezenta de 7%;
* 3. Dan Ilie Morega(PNL) - prezenta de 8%;
* 4. Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - prezenta de 9%.
La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.
In ce priveste situatia prezentei la vot pe partide, cei mai "constiinciosi" sunt reprezentantii minoritatilor nationale: UDMR si grupul minoritatilor cu prezenta la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% si PNL cu 50,2%.
Cand vorbim de situatia activitatii pe Comisii, dupa ce alesii au scazut numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si documentele intocmite, lucrurile stau astfel:
Camera Deputatilor:
* Comisia pentru munca si protectie sociala - a intocmit in 6 luni 124 de raporte;
* Comisia juridica, de disciplina si imunitati - a intocmit in 6 luni 112 de raporte;
* Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic - a intocmit in 6 luni 88 de raporte.
Senat:
* Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii - a avut in 6 luni 39 sedinte;
* Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului - a avut in 6 luni 38 sedinte;
* Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari - a avut in 6 luni 36 sedinte.
In ceea ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde este practic centrul de greutate al activitatii parlamentare, IPP a remarcat in continuare existenta unor limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera.
"Vorbe, nu fapte"
Potrivit IPP, cand initiativele legislative pe cont propriu devin incomode pentru Guvern si obositor de redactat, parlamentarii se ocupa cu declaratiile politice sau cu lobby. Astfel, remarcam practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaratiile politice pentru a se face remarcati atat in partid, cat si in general in societate.
Topul deputatilor "cu cele mai multe declaratii politice":
* 1. Grosaru Mircea - Minoritati - 40;
* 2. Ciuca Liviu Bogdan - PSD+PC - 25;
* 3. Popa Daniela - PSD+PC - 25;
* 4. Amet Aledin - Minoritati - 21;
* 5. Francu Emilian Valentin - PNL - 20;
* 6. Timpau Radu Bogdan - PNL - 19;
* 7. Oprea Dumitru - PD-L - 15;
* 8. David Gheorghe - PD-L - 14;
* 9. Placinta Sorina-Luminita - PD-L - 12;
* 10. Silistru Doina - PSD+PC - 10.
Promovarea de la tribuna este unori mai importanta decat obtinerea unui rezultat in urma actiunii. In afara declaratiilor politice, o alta practica frecvent utilizata in actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lana ministerele de linie - numerosi parlamentari apeland la aceasta metoda pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile in care au fost alesi.
Birourile teritoriale - cutia Pandorei
Cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie, unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor parlamentare din teritoriu, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul.
Potrivit IPP, cei care "se descurca" ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente.
Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie
Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste 50% cei care iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea sau al treilea mandat, cele mai putine schimbari in acest sens remarcandu-se in randul minoritatilor.
Femeile sunt in continuare subreprezentate in structurile de decizie din Parlament, marturie a faptului ca politica se face, inca, de barbati, concluzioneaza studiul IPP.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Desi de abia ieri s-a incheiat sesiunea parlamentara, iar alesii nostrii au plecat in concediu pana la toamna, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Politici Publice, s-ar parea ca unii dintre ei s-au odihnit si pana acum, aceasta prima sesiune a Guvernului Boc remarcandu-se doar prin absenteism si multa vorba, fara fapte concrete.
Ziua de marti, 30 iunie, ne-a adus multe evenimente demne de celebrat. In primul rand am sarbatorit Sfintii Apostoli Petru si Pavel, apoi ziua de nastere a ministrului Tineretului, Monica Iacob Ridzi, care a coincis si cu prima sa audiere de catre Comisia de Ancheta in cazul "Ziua Tineretului", si nu in ultimul rand "am sarbatorit" incheierea primei sesiuni de activitate a noului Parlament.
Cu aceasta ocazia IPP a hotarat sa ne faca un cadou demn de evenimentele actuale si a facut publica "lista absenteismului parlamentar".
"Alesii de top"... la tras chiulul
Potrivit studiului realizat de IPP in plenul Camerei Deputatilor s-a votat de 472 de ori in aceste prime 6 luni ale mandatului Guvernului Boc.
De cate ori au votat alesii nostrii in prima sesiune parlamentara (in ordine crescatoare):
* 1. Marian Sarbu (PSD+PC) - 0 voturi;
* 2. Dan Nica (PSD+PC) - 0 voturi;
* 3. Elena Udrea (PD-L) - ministrul Turismului - 3 voturi;
* 4. Constantin Nita (PSD+PC) - 8 voturi;
* 5. Theodor Paleologu (PD-L) - ministrul Culturii - 18 voturi;
* 6. Monica Iacob Ridzi (PD-L) - ministrul Tineretului - 20 voturi.
Cu exceptia ministrilor, in topul absentilor de la Camera de afla si alti lideri marcanti de partid.
Topul absentilor in plen:
* 1. Nini Sapunaru (PNL) - prezenta de 7%;
* 2. Ludovic Orban(PNL) - prezenta de 7%;
* 3. Dan Ilie Morega(PNL) - prezenta de 8%;
* 4. Bogdan Niculescu Duvaz (PSD+PC) - prezenta de 9%.
La polul opus, deputatii care au inregistrat cea mai mare prezenta in plen sunt: Ioan Munteanu (PSD+PC) - 96%, Dragos Zisopol (Minoritati) - 94%, Dumitru Pardau (PD-L) - 92%, Petru Farago (UDMR) - 92%, Ovidiu Gant (Minoritati) - 92%.
In ce priveste situatia prezentei la vot pe partide, cei mai "constiinciosi" sunt reprezentantii minoritatilor nationale: UDMR si grupul minoritatilor cu prezenta la vot de 66,3%, urmate de PD-L cu 63,4%, PSD+PC cu 54% si PNL cu 50,2%.
Cand vorbim de situatia activitatii pe Comisii, dupa ce alesii au scazut numarul sedintelor avute in aceasta sesiune, dar si documentele intocmite, lucrurile stau astfel:
Camera Deputatilor:
* Comisia pentru munca si protectie sociala - a intocmit in 6 luni 124 de raporte;
* Comisia juridica, de disciplina si imunitati - a intocmit in 6 luni 112 de raporte;
* Comisia pentru administratie publica, amenajarea teritoriului si echilibru ecologic - a intocmit in 6 luni 88 de raporte.
Senat:
* Comisia pentru cercetarea abuzurilor, combaterea coruptiei si petitii - a avut in 6 luni 39 sedinte;
* Comisia pentru administratie publica, organizarea teritoriului si protectia mediului - a avut in 6 luni 38 sedinte;
* Comisia juridica, de numiri, disciplina, imunitati si validari - a avut in 6 luni 36 sedinte.
In ceea ce priveste transparenta si eficacitatea lucrarilor in comisii, acolo unde este practic centrul de greutate al activitatii parlamentare, IPP a remarcat in continuare existenta unor limite majore de acces la informatii in timp real. Cu cateva exceptii la Camera.
"Vorbe, nu fapte"
Potrivit IPP, cand initiativele legislative pe cont propriu devin incomode pentru Guvern si obositor de redactat, parlamentarii se ocupa cu declaratiile politice sau cu lobby. Astfel, remarcam practicile parlamentarilor de a uza de alte prerogative, cum ar fi declaratiile politice pentru a se face remarcati atat in partid, cat si in general in societate.
Topul deputatilor "cu cele mai multe declaratii politice":
* 1. Grosaru Mircea - Minoritati - 40;
* 2. Ciuca Liviu Bogdan - PSD+PC - 25;
* 3. Popa Daniela - PSD+PC - 25;
* 4. Amet Aledin - Minoritati - 21;
* 5. Francu Emilian Valentin - PNL - 20;
* 6. Timpau Radu Bogdan - PNL - 19;
* 7. Oprea Dumitru - PD-L - 15;
* 8. David Gheorghe - PD-L - 14;
* 9. Placinta Sorina-Luminita - PD-L - 12;
* 10. Silistru Doina - PSD+PC - 10.
Promovarea de la tribuna este unori mai importanta decat obtinerea unui rezultat in urma actiunii. In afara declaratiilor politice, o alta practica frecvent utilizata in actualul mandat este aceea a lobby-ului pe lana ministerele de linie - numerosi parlamentari apeland la aceasta metoda pentru a stimula rezolvarea unor probleme punctuale din colegiile in care au fost alesi.
Birourile teritoriale - cutia Pandorei
Cu toate ca sesiunea parlamentara a inceput din februarie, unii parlamentari nu au comunicat nici pana la acest moment adresele birourilor parlamentare din teritoriu, cu toate ca incaseaza bani pentru functionarea lor. Conducerea celor doua Camere evita sa abordeze aceasta problema a controlului banilor de la birourile parlamentare, chestiune complicata care implica atat parlamentarul cat si partidul.
Potrivit IPP, cei care "se descurca" ii pun pe colegii care nu au alte venituri decat incasarile de la Camera Deputatilor/Senat in situatia de a se justifica in fata presei pentru cheltuieli care, de fapt, nu le sunt suficiente.
Parlamentul este condus tot de parlamentarii de profesie
Chiar daca numeric actualul Parlament s-a innoit cu peste 50% cei care iau deciziile sunt tot parlamentarii la al doilea sau al treilea mandat, cele mai putine schimbari in acest sens remarcandu-se in randul minoritatilor.
Femeile sunt in continuare subreprezentate in structurile de decizie din Parlament, marturie a faptului ca politica se face, inca, de barbati, concluzioneaza studiul IPP.
Publicat: astazi 9am
Autor: Alexandra Grindean
Abonați-vă la:
Postări (Atom)