luni, 5 octombrie 2009

Cum a ajuns educatia romaneasca in acest stadiu?

Romania trebuie salvata!

Ministerul Educatiei a avut, din 1990, un sef apolitic, cinci ministri social-democrati si cate doi democrati, liberali si taranisti, cei mai longevivi in functie fiind ministrul demisionar de acum, Ecaterina Andronescu, Liviu Maior si rectorul Universitatii din Cluj, Andrei Marga.
Educatia romaneasca a fost condusa, in ultimii 20 de ani, de 12 ministri
Primul ministru postcomunist al Educatiei, care a condus, timp de jumatate de an, Ministerul Invatamantului de atunci, a fost filosoful apolitic Mihail Sora, acum in varsta de 93 de ani, potrivit NewsIn.

Dupa alegerile din 1990, a fost numit, in guvernul Petre Roman, Gheorghe Stefan, care a administrat ministerul timp de un an si jumatate, numele sau nefiind retinut pentru vreo realizare spectaculoasa.
In timpul guvernului Theodor Stolojan, din perioada 16 octombrie 1991 - 19 noiembrie 1992, sefia Ministerului Educatiei a apartinut tot unui ministru social-democrat, Mihail Golu, fost absolvent, in 1958, al Facultatii de Psihologie a Universitatii "M. V. Lomonosov" din Moscova, dupa care a fost repartizat la Facultatea de Psihologie a Universitatii din Bucuresti. In prezent, Golu este profesor la Universitatea Spiru Haret si la Universitatea din Bucuresti.
In urmatorul guvern, cel condus de Nicolae Vacaroiu, in fotoliul de ministru al Invatamantului a venit, tot din randurile social-democratilor, istoricul Liviu Maior, care a ocupat functia intre 1992 si 1996.


Un alt ministru al Educatiei fara rezultate notabile a fost taranistul Virgil Petrescu, care a ocupat aceasta functie timp de un an, in cabinetul Ciorbea. La remanierea guvernamentala din 1997, Petrescu a fost inlocuit cu taranistul Andrei Marga, care a avut cel mai longeviv ministeriat, din decembrie 1997, pana in decembrie 2000. Marga a rezistat la sefia Educatiei in trei guverne - Ciorbea, Radu Vasile si Mugur Isarescu.


Profesor de filosofie si rector al Universitatii Babes-Bolyai din Cluj, Andrei Marga, a avut un mandat marcat de putine scandaluri, lucru rar pentru educatia romaneasca de dupa 1990.
Dupa Marga a inceput primul mandat al Ecaterinei Andronescu, in timpul caruia s-au facut numeroase schimbari la nivelul examenelor nationale si a programei scolare. Urmarea acestora - la fel de multe controverse, critici si proteste, dar si porecla de Abramburica pentru ministrul demisionar de astazi. In iunie 2003, Andronescu a fost remaniata, in cadrul unei restructurari guvernamentale prin care premierul de atunci, Adrian Nastase, isi propunea o mai buna organizare a institutiilor statului.

Dupa Andronescu a urmat un alt PSD-ist, Alexandru Athanasiu, care a condus ministerul Educatiei timp de un an si jumatate.
In perioada guvernului Tariceanu, 29 decembrie 2004 - 22 decembrie 2008, Educatia a schimbat nu mai putin de patru ministri, respectiv democratii Mircea Miclea si Mihail Hardau, urmati de liberalii Cristian Adomnitei si Anton Anton. Motivele oficiale ale schimbarilor au fost demisia lui Miclea, cauzata de subfinantarea educatiei, restructurarea guvernamentala din martie 2007, in cazul lui Hardau, si demiterea lui Adomnitei, cu doua luni inainte de sfarsitul mandatului, pentru votul acordat controversatei Legii de majorare cu 50% a salariilor cadrelor didactice, la care s-a adaugat si o plimbare cu elicopterul alimentat cu combustibil bugetar. In ceea cel priveste pe Anton Anton, cel mai discret si pasager ministru al Educatiei din ultimii 20 de ani, plecarea a venit dupa alegerile parlamentare de anul trecut.

Aflata, din decembrie 2008, la al doilea mandat, Andronescu a demisionat din functie, joi, alaturi de ceilalti ministri PSD, in semn de protest fata de revocarea din functie a sefului Internelor, Dan Nica.
Dupa cum se observa, Ministerul Educatiei a fost intotdeauna cel sacrificat, un loc de care politicienii au fugit, fapt care a facut intreg sectorul sa aiba de suferit. Tocmai de aceea, acesta este in permanenta in greva.



Publicat: astazi 9am

Importatorul de armament Purcărea, legături vechi cu PDL

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Cristian Vasilcoiu

Artizanul importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu, ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, avea legături vechi cu mediul politic, inclusiv cu PDL. Înainte de ’89, Purcărea a activat la CC al UTC.
Ofiţerul rezervist de contrainformaţii Cornel Purcărea, care s-a aflat, alături de Mircea Băsescu, în centrul scandalului legat de importul de armament, este un apropiat al mediului politic. Contrar declaraţiilor sale publice, Cornel Purcărea nu s-a ocupat numai de agricultură, după ce a părăsit Armata, ci a avut şi strânse legături politice. Astfel, contrainformatorul a fost, între anii 2000 şi 2005, consilier al fostului deputat Constantin Tudor. Acesta a avut, la rându-i, un traseu destul de interesant, părăsind oficial scena politică, în 2008, din calitatea de membru al Partidului Democrat Liberal (PDL). Însă înainte parlamentarul Constantin Tudor a trecut pe la Partidul Conservator (PC) şi Partidul Social Democrat (PSD).

Cornel Purcărea, coordonator al firmei Oxo Network Corporation, care a efectuat importul de armament destinat distrugerii la Uzina Mecanică Băbeni, a părăsit Direcţia Generală de Informaţii a Armatei (DGIA) în 1995, după ce a activat cinci ani în cadrul acestei instituţii.

Între 1985 şi 1989, Purcărea a fost instructor responsabil cu pregătirea militară în cadrul Comitetului Central (CC) al Uniunii Tineretului Comunist (UTC).
Contradicţii DGIA-DGIPI

Contrainformatorul Cornel Purcărea avea, aşadar, legături cu Partidul Democrat Liberal (PDL) dinainte de a efectua importul de muniţie ce a fost descărcată, manipulată şi depozitată de către o firmă în care acţionar este şi nepoata preşedintelui, Raluca Băsescu (SC Ice Age). Cornel Purcărea a recunoscut că a purtat negocieri în acest sens cu fratele preşedintelui, Mircea Băsescu, dar a evitat să precizeze de când îl cunoştea pe acesta. La rându-i, Mircea Băsescu ştia că în containerele descărcate se află muniţie, căci acest lucru reieşea din contractul încheiat între Oxo Network Corporation şi Ice Age încă din 19 decembrie 2008.



Audierile declanşate ulterior în cadrul Comisiei de apărare, menite să facă lumină în acest scandal, au scos la iveală situaţii şi mai şocante. Şefii serviciilor de informaţii s-au încurcat în declaraţii în faţa Comisiei de apărare în încercarea de a minimaliza scandalul iscat pe marginea importului de armament în care a fost vehiculat şi numele lui Mircea Băsescu. Şeful DGIA, generalul Gheorghe Savu, şi generalul (r) Gelu Drăjneanu, care a demisionat recent din fruntea DGIPI, s-au contrazis atât pe ei înşişi, cât şi între ei în încercarea de a salva aparenţele. Astfel, aceştia au declarat iniţial că nu au avut nici o legătură cu importul de armament, pentru a reveni ulterior şi a arăta ba că au ştiut din „interceptări telefonice“, ba că verificările pe care le-au efectuat au avut „scăpări“.

Istoria afacerii

Cornel Purcărea a înfiinţat Oxo Network Corporation în noiembrie 2008. Imediat a încheiat un contract de delaborare a 1.884 de tone de muniţie veche cu Maxam Bulgaria. Muniţia provenea din Asia, iar compania Maxam fusese contractată de o companie afiliată, Explomo Technical Services, din Singapore. Cu afacerea încheiată, dar fără a deţine avizele, autorizaţiile şi licenţele necesare importului de armament, Oxo Network Corporation a apelat, la rându-i, la o societate comercială deja agreată de autorităţile române, SC Mirsand SRL Braşov. Paralel, Oxo a întreprins diligenţele necesare obţinerii documentaţiei necesare, dar a contractat şi firme care să se ocupe de descărcarea, depozitarea, transportul şi distrugerea muniţiei în România. Printre acestea, firma Ice Age, deţinută în proporţie de 50% de Raluca Băsescu, fiica fratelui preşedintelui României, Mircea Băsescu, cu care Cornel Purcărea a şi tratat personal pentru descărcarea şi depozitarea muniţiei.

Cornel Purcărea, reprezentant Oxo Network:

"Da, am fost consilier al dlui deputat Tudor Constantin. Dar vreau să vă întreb şi eu, are vreo relevanţă pentru speţă chestiunea asta?! Bine că nu sunt întrebat dacă şi de ce am câine! Ce contează dacă în noiembrie, decembrie sau ianuarie l-am cunoscut pe dl Mircea Băsescu?! Era singurul operator activ din zonă. Bine că nu sunt întrebat ce haine purtam fiecare când ne-am cunoscut. Trebuie să dau socoteală cuiva, când, unde şi pe cine cunosc!?

Probă românească în procesul intentat BAE Systems: Şpagă pentru fregate

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
04 Oct 2009 Adrian Popa

Cel mai mare producător de armament din Europa va fi trimis în justiţie de autorităţile britanice, sub acuzaţia că a dat repetat mită oficialilor anumitor state, printre care şi România, pentru a câştiga contracte.
BAE Systems, cel mai mare producător şi contractor de tehnică militară din Europa, va fi chemat în justiţie de Biroul pentru Fraude Grave din Marea Britanie (Serious Fraud Office - SFO) pentru dare de mită unor oficiali din România, Cehia, Africa de Sud şi din Tanzania, în cazul unor contracte încheiate cu aceste state în ultimele două decenii, transmite publicaţia „The Economist“. În România, ancheta vizează vânzarea a două fregate de război, evaluate la circa 122 de milioane de euro, contract în care BAE este suspectat de mituirea unui oficial român cu circa 7,6 milioane de euro. În România, Direcţia Naţională Anticorupţie a clasat pe 15 iunie dosarul fregatelor, rezervându-şi dreptul de a redeschide investigaţia.
Potrivit SFO, compania britanică a mai închiriat avioane de luptă în Cehia, şi aici plătind comisioane anumitor oficiali.
Mai mult, pentru vânzarea unui radar militar către Tanzania, BAE a plătit un comision de 12 milioane de dolari, reprezentând 30% din valoarea contractului, iar pentru un contract cu Africa de Sud, în valoare de 1,5 miliarde de lire sterline (1,63 miliarde de euro), a plătit mai multe comisioane secrete, estimate la 160 de milioane de lire sterline (174 de milioane de euro). BAE a negat toate aceste acuzaţii, însă a admis că în dobândirea anumitor contracte nu a dat tocmai dovadă de etică.
Aceasta este cea mai mare investigaţie de fraudă din istoria Marii Britanii în care este implicată o corporaţie. SFO a propus companiei BAE să pledeze vinovată în proces pentru a scăpa cu o amendă mai mică. Dacă este găsită vinovată, BAE riscă o amendă maximă de peste un miliard de euro. Problemele corporaţiei britanice nu se termină aici. Departamentul de Justiţie al SUA a început propria investigaţie împotriva BAE, suspectată că, prin mitele sale, le fură contractele companiilor de armament rivale, mai ales celor americane. BAE Systems are peste 106.000 de angajaţi şi a avut anul trecut un profit de 1,85 miliarde de euro.
Fregatele, magnet de scandaluri

Ministerul Apărării (MAp) va cheltui peste un milion de lei, fără licitaţie, pentru repararea fregatei Regina Maria, avariată în timpul unui exerciţiu înainte de Ziua Marinei. Conform anunţului publicat pe site-ul www.e-licitatie.ro, procedura de licitaţie a fost „negociere fără anunţ de participare“. Motivul invocat de MAp pentru acordarea contractului fără licitaţie publică a fost o „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente care nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Mai mult, potrivit MAp, lucrările pot fi executate, din motive tehnice, doar de către şantierul din Constanţa. Situaţia de urgenţă este de fapt necesitatea ca nava să fie gata până la exerciţiul NATO Active Endeavour, programat la sfârşitul lunii octombrie.