duminică, 4 august 2013

Contractul cu Bechtel, care l-ar face invidios pe orice rege al asfaltului, „desecretizat” selectiv de ministrul Şova: cum arată MITA în contract

Romania trebuie salvata!

de Loredana VOICULESCU Publicat la: 31.07.2013 12:30 Ultima actualizare: 31.07.2013 17:21


Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine (DPIIS) condus de ministrul delegat Dan Şova a anunţat marţi că a publicat pe pagina sa de web documentele „declasificate” referitoare la contractul dintre statul român şi Bechtel International pentru construirea autostrăzii Braşov-Cluj-Borş.

Pe pagina de internet a DPIIS au fost afişate însă doar acordurile din 2006 şi, respectiv 2011, privind modificarea contractului semnat de Guvernul Năstase în 2003, precum şi acordul de încetare a contractului, parafat în acest an.



DPIIS nu a publicat contractul iniţial, aprobat în 2003 de Guvernul Năstase şi nici contractele de consultanţă juridică şi valoarea acestora.

Documentele desecretizate arată că, din start, pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, Bechtel primea 70 de milioane de euro, iar un milion de euro pe lună era „cost indirect de capital”.

Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte zeci de costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului. Numai pentru defrişări, preţul era de 4.099 euro pe hectar.

Mita din contract

Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta rezultată în urma negocierilor din 2006, are un subcapitol denumit „Mita”. Pe scurt, aici se scrie că dacă Bechtel sau un angajat al Bechtel dă mită sau daruri pentru a face orice acţiune legată de contract, atunci CNADNR putea cere rezilierea contractului.

„Dacă antreprenorul sau afiliaţii antreprenorului sau un angajat al antreprenorului sau al oricăruia dintre afiliaţii antreprenorului dă sau se oferă să dea unei persoane orice mită, daruri sau o liberalitate sau un comision ca un stimulent sau ca o răsplată: a) pentru a face sau a se abţine să facă orice acţiune în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul sau b) pentru a favoriza/defavoriza sau pentru a se abţine să favorizeze/defavorizeze orice persoană în legătură cu Contractul sau cu orice alt contract încheiat cu Beneficiarul atunci Beneficiarul va putea, după transmiterea unei notificări scrise transmisă Antreprenorului cu 14 zile înainte incluzând dovezile de mai sus, să rezilieze angajarea Antreprenorului în baza Contractului şi să îl evacueze de pe amplasament”, se arată în Contractul de construire a autostrăzii Braşov-Borş, varianta din 2006.

„Mobilizare” de 70 de milioane de euro

Preţul contractului nu a fost unul fix. Anexa preţurilor unitare, din acordul de modificare a contractului de construire a autostrăzii Transilvania, datat februarie 2006, detalia cheltuielile statului în cadrul contractului.

Astfel, numai pentru simpla „mobilizare” a companiei americane, preţul unitar pe care statul român se angaja să îl plătească a fost de 70 de milioane de euro (sumă fixă). Pe scurt, pentru această sumă Bechtel trebuia, în principal, să iniţieze activităţile administrative, să înceapă organizarea de şantier, să facă planul de siguranţă a muncii şi să livreze echipamentele.



Fostul premier al României, Adrian Năstase, şi fostul ambasador al SUA, Michael Guest

Un milion de euro pe lună, „cost indirect de capital”

Contractul cu Bechtel prevedea ca, lunar, pe toată perioada contractului, statul român să plătească firmei americane o sumă de un milion de euro drept „costuri indirecte de capital”.

Definiţia acestor costuri este pe cât de scurtă, pe atât de eliptică. „Costurile indirecte de capital se referă la costurile făcute de un antreprenor străin care sunt suportate ca o funcţie de sprijinire a activităţilor de construire” , se arată în contract.

Defrişări de 4.099 euro pe hectar

Contractul cu Bechtel mai prevedea şi alte costuri detaliate, calculate la metrul cub de pământ sau la hectar care ar face probabil invidios pe oricare dintre regii asfaltului.

Astfel, americanii de la Bechtel primeau pentru curăţarea şi defrişarea terasamentelor un preţ unitar prevăzut în contract de fix 4.099 euro pe hectar.

Excavările erau mai ieftine. „Excavarea stratului vegetal” scotea din buzunar statului român 3,43 euro/mc, pentru „excavarea oricărui material exceptând stratul vegetal” - 5,73 euro/mc.

Pentru „dubla manipulare a materialului de terasamente” preţul unitar perceput de Bechtel a fost de 3,57 euro/mc. „Materialul de împrumut” avea un preţ pentru excavare mai mare, de 5,65 euro/mc.

„Procurarea stratului de nisip” era taxată cu 25,06 euro/mc, umplerea cu piatră a stratului de formă pentru ramblee avea un preţ unitar de 15,30 euro pe mc, în timp ce supraîncărcarea – care include răspândirea, nivelarea şi compactarea materialelor – avea un preţ de 7,13 euro/mc.

Tratamente de stabilizare a umpluturii – 130 de euro/tona

Pentru „tratamentul de stabilizare a umpluturii”, statul era taxat de Bechtel cu 130 de euro pe tonă, iar pentru stratul de fundaţie – 25 euro pe mc, in timp cer agregatele naturale stabilizate cu ciment ne-au costat 50,04 euro/mc.

Aşternerea stratului de bază din mixtura asfaltică, a stratului de legătură din beton asfaltic, sau stratului de uzură din beton asfaltic a avut costuri între 42 şi 68 de euro pe tonă.

Ulterior, după negocierile purtate în 2011, ministrul de atunci al Transporturilor, Anca Boagiu, anunţa că americanii au fost de acord cu stabilirea unor preţuri fixe la lucrările executate. Boagiu a precizat la acea vreme că autostrada ar fi costat 9 miliarde de euro.

Ordinul de desecretizare a contractului incheiat de autoritatile romane cu compania americană Bechtel a fost publicat în Monitorul Oficial, iar cele câteva mii de pagini ale documentului ar putea fi publicate pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investitii Străine până la sfârşitul lunii iulie, promitea pe 15 iulie ministrul delegat Dan Şova.

Contractul cu Bechtel, companie americană căreia Guvernul Năstase i-a încredinţat direct contractul pentru construirea Autostrăzii Transilvania (Braşov-Borş), cu o lungime proiectată de 415 km, avea o valoare de 2,2 miliarde de euro.

Cei 415 km aveau termen de execuţie 2012. Pe fondul disputelor politice iniţiate de partidele care s-au succedat la guvernare şi fără bani alocaţi de la buget, proiectul a fost derulat într-un ritm lent, iar până în prezent au fost executaţi doar 52 de kilometri.


vineri, 2 august 2013

Dan Sova: Contractul initial cu Bechtel nu a fost desecretizat pentru ca nu poate fi gasit

Romania trebuie salvata!
de CP HotNews.ro

Joi, 1 august 2013, 11:53 Economie | Companii

Contractul original semnat cu Bechtel in 2003 nu poate fi gasit, a declarat miercuri seara la Digi 24 ministrul pentru Marile Proiecte, Dan Sova. Ministrul sustine ca acesta este motivul pentru care documentul respectiv nu a fost desecretizat, insa prevederile sale vor fi publicate, imediat ce se va da de urma contractului. "Nu am reusit la Ministerul Transporturilor sa se gaseasca varianta originala a contractului semnat. Desecretizarea se face pe contractul original. Contractul desecretizat publicat in 2006 e cel original din 2003, dar updatat cu actele aditionale din 2005. Nu s-a gasit varianta originala din 2003. Anexele au aparut dupa 2005. Contractul a fost desecretizat in 2006", a afirmat Dan Sova.

Ministrul precizeaza ca pretul mentionat din actul aditional a ajuns la 10 miliarde de euro, de la 2,2 miliarde de euro. "Boagiu (fostul ministru al Transporturilor Anca Boagiu, n.r.) a spus intr-o conferinta de presa ca a trebuit sa rezilieze partial. E clar ca modificarile din 2005 au dus contractul la 10 miliarde de euro. Oamenii asteapta sa vada pe ce cheltuieli nejustificate s-au dus banii", a mai spus Dan Sova.

Reamintim ca Departamentul pentru Proiecte de Infrastructura si Investitii Straine a publicat marti, pe site-ul sau (www.dpiis.ro), cateva documente declasificate referitoare la contractul dintre statul roman si Bechtel International Inc. Pe site au fost publicate, insa, doar niste clauze care modifica acordul initial semnat in 2003. Practic, contractul initial nu a fost inca desecretizat. Ceea ce a publicat Departamentul condus de ministrul Dan Sova sunt niste acorduri de modificare din 2006 si 2011 a contractului initial semnat in perioada guvernarii Nastase.

Prim-vicepresedinte PDL Anca Boagiu a cerut guvernantilor sa faca publice, "de urgenta", contractele semnate cu avocatii care au supervizat "afacerea Bechtel" si, mai ales, "valoarea acestor contracte precum si comisioanele incasate". Potrivit Ancai Boagiu, desecretizarea anuntata de Guvern privind contractul incheiat de autoritatile romane cu compania americana Bechtel reprezinta "praf in ochi marca Sova&Fenechiu".

Proiectul Autostrazii Transilvania a fost aprobat, in baza unui contract de 2,2 miliarde de euro incheiat cu Bechtel. Autostrada trebuie finalizata pana in 2012. Proiectul de construire a Autostrazii Transilvania, pe traseul Brasov - Bors a fost inceput in anul 2004 de catre compania americana Bechtel International Inc., pana la momentul rezilierii contractului fiind contruiti 52 de km din cei 415 km prevazuti in contract, pentru suma de 1,4 miliarde de euro. Contractul a fost reziliat in mai 2013. Suma pe care o datoreaza statul, conform contractului pentru reziliere, este de 37,2 milioane euro, cu tot cu TVA. Contractul initial a fost modificat in 2006, in perioada in care ministru al transporturilor era Gheorghe Dobre, si in 2011, cand ministru era Anca Boagiu.

Documente Romgaz, despre dosarul de subminare a economiei nationale si favorizarea InterAgro: Romgaz a acordat discounturi neautorizate, in perioada 2005-2010, in baza unor aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor

Romania trebuie salvata!
de Claudia Pirvoiu HotNews.ro

Joi, 1 august 2013, 16:44 Economie | Energie


Actionarii companiei Romgaz au luat o decizie care ridica anumite semne de intrebare. Practic, actionarii au aprobat transmiterea unei "solicitari ferme" catre auditorul independent Deloitte Audit S.R.L pentru eliminarea dintr-un raport de audit a unui punct care face referire la investigatia demarata de DIICOT la inceputul lui 2012 in dosarul de subminare a economiei nationale, in afacerea InterAgro. In acest dosar sunt investigati 27 de fosti si actuali angajati ai Romgaz. HotNews.ro a verificat raportul de audit care, la randul sau, face trimitere la un document al Romgaz in care se arata ca DIICOT suspecteaza ca au fost acordate "discounturi neautorizate" in perioada 2005-2010. Aceste discounturi au condus la o paguba pentru Romgaz de 92 milioane dolari si au fost acordate in baza unor aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor, se arata in documente.

In 2005-2006, ministru a fost Codrut Seres, in perioada 2007-2008, Varujan Vosganian, iar in perioada 2009-2010 Adriean Videanu. In ianuarie 2012, Varujan Vosganian solicita, intr-o scrisoare deschisa adresata DIICOT, sa fie audiat in dosarul Niculae-ROMGAZ, alaturi de presedintele Traian Basescu si de premierul Emil Boc, pentru "a ajuta, prin informatiile pe care le detin si prin documentele pe care le posed, la limpezirea acestei situatii". Vosganian considera drept "halucinanta si neverosimila" ipoteza potrivit careia "timp de sapte ani, mai toata conducerea unui minister reprezentat in Consiliul Suprem de Aparare a Tarii si una dintre cele mai puternice companii romanesti au fost lasate sa comploteze nestingherite pentru subminarea economiei romanesti.
Informatiile din documente nu au fost anuntate oficial niciodata de catre organele de ancheta. Potrivit unor surse judiciare citate de Mediafax in ianuarie 2012, desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, InterAgro a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public". InterAgro a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/1.000 metri cubi, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat sursele.
Printre persoanele anchetate penal de DIICOT se afla si actuali directori

•Context Reamintim ca in ianuarie 2012, DIICOT a anuntat ca mai multi directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz sunt anchetati pentru ca ar fi favorizat o firma prin preturi preferentiale la gaze. Firma faviorizata era InterAgro, controlata de omul de afaceri Ioan Niculae. Procurorii DIICOT mai precizau ca au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane cu functii de conducere. Potrivit DIICOT, invinuitii ar fi desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului Romgaz si bugetului consolidat al statului. ALte amanunte nu au fost furnizate, lasand loc speculatiilor in presa. Ceea ce se stia clar era ca in baza unor acte normative aprobate si de Guvern si de Parlament, InterAgro a beneficiat din mai 2009 pana in octombrie 2010 de gaze naturale doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de oricare alt consumator. In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc. Varujan Vosganian, care in prezent detine functia de ministru al economiei, a declarat in aprilie, intr-un interviu acordat HotNews, ca ar trebuie asigurat, din nou, un regim diferit marilor consumatori. Ministrul a facut referire la consumatorii intreruptibili si la o formula prin care acestia ar putea fi sprijiniti. Adica,o masura asemantoare cu cea din 2009-2010.


Insa documentele Romgaz arata ca DIICOT ancheteaza presupuse fapte penale petrecute in perioada 2005- 2010. (Vezi documentele atasate)

Documentul 1 "Hotararea AGA nr. 12 din 26 iulie": Se aprobă, cu unanimitate de voturi, transmiterea de către acţionari a unei solicitări ferme către auditorul independent S.C. Deloitte Audit S.R.L., prin care să se solicite revizuirea Raportului auditorului financiar independent asupra situaţiilor financiare pentru exerciţiul financiar 2012, în privinţa punctului 9 din cuprinsul acestuia (investigaţii DIICOT şi ANI), respectiv eliminarea acestuia din cuprinsul raportului de audit. Ce contine punctul 9 pe care Romgaz doreste sa-l elimine? Raspunsul in documentul 2.

Documentul 2 " Raportul de audit, punctul 9": Dupa cum este discutat in nota 25 (i), un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii sunt investigati de DIICOT pentru acordarea de discounturi neautorizate catre unul din clientii societatii in perioada 2005-2010. De asemenea, in cursul anului 2013, ANI a declansat o investigatie impotriva uui fost director general al societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei la acre a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta urmarire penala, respectiv investigatie nu vor avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. Ce contine nota 25 din situatia financiara? Raspunsul in documentul 3.

Documentul 3 "Situatia financiara pe 2012": In data de 28 decembrie 2011, un numar de 27 de fosti si actuali angajati ai societatii au primit instiintare de la Directia de investigare a infractiunilor de criminalitate organizata si terorism (DIICOT) in legatura cu o investigatie ce vizeaza contractele de vanzare incheiate cu unul din clientii societatii, in care se suspecteaza ca au fost acordate discounturi neautorizate catre acest client in perioada 2005-2010. Instiintarea DIICOT a mentionat faptul ca acordarea acestor discounturi a condus la o paguba de 92 milioane dolari pentru societate. Societatea a efectuat o analiza interna in cadrul careia a evidentiat faptul ca discounturile in cauza au fost acordate pe baza de aprobari obtinute de la Ministerul Economiei si Finantelor si din partea Consiliului de Administratie. Conducerea societatii considera ca aceasta investigatie este nemeritata si nu va avea un impact negativ asupra situatiilor financiare ale societatii. De asemenea, in cursul anului 2013, Agentia Nationala de Integritate a declansat o investigatie impotriva unui fost director general al Societatii, ca urmare a identificarii unor indicii potrivit carora acesta se afla in conflict de interese in atribuirea unor contracte firmei in care a fost administrator inainte de a deveni director general al Romgaz. Conducerea a analizat si a concluzionat faptul ca aceasta investigatie nu va avea niciun impact negativ asupra situatiilor financiare ale Societatii.

Practic, actionarii au cerut eliminarea unui punct din raportul de audit care face referire la doua posibile fapte de coruptie. Una legata de ancheta DIICOT si cealalta legata de investigatia ANI. Agentia Nationala de Integritate a anuntat in februarie 2013 ca a constatat "existenta indiciilor referitoare la savarsirea infractiunilor de conflict de interese, precum si a celor asimilate infractiunilor de coruptie", de catre Marcel Adrian Piteiu, fost director general al Romgaz. ANI a sesizat cazul institutiilor judiciare competente. In momentul anuntului, Piteiu detinea functia de director al directiei explorare. Piteiu este una dintre persoanele implicate si in dosarul DIICOT de subminare a economiei nationale si de favorizare a firmei InterAgro. Dupa anuntul ANI, Piteiu si-a dat demisia.

Insa, la conducerea Romgaz au ramas alte persoane urmarite penal in dosarul InterAgro. Corin Cindrea este una dintre aceste persoane si ocupa atunci functia de preşedinte al clubului Gaz Metan Mediaş. El a fost numit director general al Romgaz in iunie 2012 si a ocupat aceasta functie timp de un an pana a fost numit un manager privat, Virgil Metea. Insa, Cindrea a fost pastrat in continuare in managementul companiei, pe post de adjunct. Potrivit unor surse din companie, Corin Cindrea este var cu Ioan Cindrea, preşedintele PSD Sibiu si presedintele Consiliului Judeţean Sibiu. Alte functii in managementul executiv sunt detinute de Adrian Lucian Stancu si Lucia Ionascu, care, de asemenea, se aflau pe lista celor anchetati de DIICOT.

•Vezi aici persoanele cercetate de DIICOT in ianuarie 2012


Nota Din ianuarie 2012 si pana acum, DIICOT nu a mai venit cu alte precizari legate de stadiul dosarului InterAgro. HotNews.ro a transmis solicitari catre DIICOT, Departamentul pentru Energie si Romgaz pentru amanunte.