Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 18 Nov 2009 Alexandru Cautis
Scandalul soldat cu demiterea lui Dan Nica de la Interne, ce a dus la căderea Guvernului, ce a dus la amînarea celor două tranşe FMI şi UE, ce va duce la prăbuşire economică, a fost, spun pesediştii, generat de Băsescu. Care voia, cică, să aibă ministru de Interne de la PD-L, ca să poată pune prefecţii lui pedelişti în locul prefecţilor pesedişti şi să facă aranjamente la alegeri. Exact ca în zicala pe care o aminteam în titlu, tocmai asta se pregătea să facă PSD: cu ajutorul prefecţilor, să tragă sfori să-l scoată pe Geoană preşedinte. Avem dovada că în luna iunie a acestui an, cînd erau la butoanele prefecturilor, pesediştii îşi aranjau alegerile într-un stil autentic bolşevic. Şi nu oriunde, ci în judeţul condus de Liviu Dragnea, secretarul general al PSD, fost candidat la funcţia de ministru de Interne.
Prefectul pesedist de Teleorman de la acea dată, Ionuţ Adrian Biţă, a solicitat primarilor şi viceprimarilor PSD, şefilor de organizaţii şi agitatorilor de partid să îi trimită tabele clare cu „agenţii economici şi apartenenţa lor politică“. Aceasta este sintagma înscrisă pe un dosar întocmit la Prefectura Teleorman, spre ştiinţa prefectului. Adică şi firmele sînt arondate politic, iar PSD voia să ştie cui anume! În acest dosar sînt tabele cu toate societăţile comerciale, asociaţiile familiale de pe raza satelor din judeţul Teleorman. S-au depus astfel de liste pentru următoarele localităţi: Măgura, Liţa, Saelele, Siliştea-Gumeşti, Sîrbeni, Clocociov, Putineiu, Crîngu, Troianul, Suhaia, Săceni, Nenciuleşti, Poroschia, Călmăţuiu de Sus, Cernetu, Ciuperceni, Buzescu, Brîceni, Bujoru, Crîngeni, Ciolăneşti, Drăgăneşti de Vede, Drăgăneşti-Vlaşca, Frăsinet, Lunca, Izvoarele, Fîntînele, Măldăieni, Zimbreasca, Viişoara, Uda, Blejeşti, Tătărăştii de Jos, Cosmeşti, Tătărăştii de Sus. În total, în jur de 780 de societăţi comerciale, asociaţii familiale şi administratori de societăţi au fost căutaţi la simpatii politice şi predaţi Prefecturii Teleorman.Depistarea şi înregistrarea politică a firmelor a fost oficială, ca dovadă faptul că majoritatea tabelelor poartă ştampila Primăriei şi semnătura primarului. Unsprezece primari PSD, un viceprimar şi trei preşedinţi de organizaţii PSD au semnat listele cu societăţile comerciale din localităţi şi simpatiile administratorilor acestora. Pentru ca actul să aibă greutate şi să arate că totul este verificat ca la carte, tabelul politic trimis de primarul comunei Uda conţine, pe lîngă semnătura sa şi ştampila instituţiei, iscălitura secretarei Primăriei, jurist de meserie. Mai mult, are număr de înregistrare în Primărie şi probabil număr de intrare la Prefectura Teleorman. În mai multe cazuri, tabelele au fost trimise de pe faxul primăriilor pe faxul Prefecturii. În cazul comunei Cernetu, faxul cu societăţile comerciale şi afilierea lor politică a fost trimis de la SC Teldrum, firmă despre care avem motive serioase (bazate pe documente şi declaraţii date în faţa unor procurori) să credem că este a lui Liviu Dragnea, preşedintele CJ Teleorman, secretar general PSD (v-am povestit cu altă ocazie în Academia Caţavencu despre asta). Interesant este că la Teldrum figura ca acţionară madam Marinela Panaitov, care de ani de zile face PSD-ului de Teleorman serviciul de contabil mandatar oficial, la toate alegerile. Ce treabă să aibă o societate comercială să trimită Prefecturii o listă cu alte societăţi comerciale, în care să specifice pe cine votează administratorii lor? Este evident că există o singură legătură: PSD.Ca să nu fie nici un dubiu, primarul din comuna Saelele a trimis tabelul de pe faxul Primăriei, i-a dat număr oficial de înregistrare, l-a semnat, a pus ştampila Primăriei şi a scris clar, ca titlu al documentului: „CĂTRE INSTITUŢIA PREFECTULUI JUDEŢUL TELEORMAN“.Şi mai tare: într-un tabel (cazul comunei Putineiu) s-a specificat, pe lîngă societăţile comerciale, şi cu cine simpatizează politic Poşta din comună (adică locul de unde pleacă pensiile), s-a trecut şi apartenenţa politică a şcolii, opţiunea politică a dispensarului veterinar. Într-un alt tabel (comuna Crîngu) se trece şi cu cine ţine medicul din sat, în altul (comuna Tătărăştii de Jos) apare şi preotul cu specificaţia înclinaţiei sale politice. O mostră de esenţă de comunism: în tabelul trimis Prefecturii de comuna Cosmeşti, se trec şi „proprietarii de utilaje agricole la nivel de comună“. Practic, toţi cei care îi puteau influenţa pe alegători, cîrciumar, preot, poliţist, poştaş, patron de butic, medic, deţinător de tractor, deţinător de cazan sătesc de făcut rachiu, morar etc., au fost anunţaţi prefectului pesedist. Poliţie politică făcută oficial, ca-n 1947, tată! Pasul doi de poliţie politică: cîteva dintre instituţiile statului au tăbărît cu controale la societăţile ai căror administratori nu au arătat că nutresc sentimente pesediste. Protecţia Consumatorului, Inspecţia Muncii, Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, DJAOV (Direcţia Judeţeană pentru Accize şi Operaţiuni Vamale) Teleorman, în cele două luni ce au succedat dosarului înaintat prefectului şi cît a mai fost partidul roşu la guvernare, au vizat 39 de societăţi nepesediste. Ce poate face un administrator de societate comercială pentru partidul care-i trimite controale pe cap? Poate să dea bani la partid, poate să pună în magazin, cîrciumă, moară, orice are societatea, afişe electorale pentru acel partid.Prefectura este garantul respectării legilor în judeţ.Nu avea motiv prefectul pesedist de Teleorman să primească liste cu simpatiile politice ale administratorilor de societăţi comerciale din judeţ. Decît dacă voia să facă poliţie politică, ceea ce s-a şi întîmplat. Dar despre asta, în numărul viitor.La douăzeci de ani de la Revoluţie, PSD-ul lui Iliescu face poliţie politică pe faţă. În cinstea martirilor. Fiţi veseli, tovarăşi!La galeria foto veţi putea vedea toate listele, în întregime, strînse de prefectul pesedist de Teleorman. DNA, eşti pe recepţie?
joi, 19 noiembrie 2009
România Liberă l-a făcut pe Hrebenciuc chiriaş de lux
Romania trebuie salvata!
Catavencu.ro
18 Nov 2009
Răzvan Vintilescu
În timp ce răsfoiam ziarele de astăzi, chiar înainte de a arunca la gunoi - din reflex - suplimentele imobiliare, mi-au căzut ochii pe o casă. Mare, galbenă, boierească. Mergea bine sub titlul “Chiriile de lux, mai mici”. E vorba de suplimentul ziarului “România Liberă”. Şi tocmai când să-mi dea o lacrimă pentru suferinţele bieţilor proprietari care nu-şi mai pot închiria vilele cu mii de euro pe lună, îmi aduc aminte de unde îmi era cunoscută casa. E casa lui Viorel Hrebenciuc!
Da, eminenţa cenuşie, negociatorul şef al PSD-ului. Chiar el! Dar nu e chiriaş. Povestea imobilului am descoperit-o pe când lucram la Cotidianul.
Jumătate din casă a cumpărat-o de la mama lui Miron Mitrea. Cealaltă jumătate era locuită însă de nişte foşti chiriaşi, care o cumpăraseră de la stat. Care stat o luase cu japca de la o doamnă plecată în străinătate. Care doamnă era fiica lui Jean Bart. Iar fata ei se judecă acum cu familia Hrebenciuc, deoarece s-au extins imobiliar şi pe proprietatea ei.
După cum spunea domnul Hrebenciuc la vremea respectivă, în urma unui schimb de locuinţe, foştii chiriaşi s-au mutat într-o casă de-a cumnatului său, iar cumnatul său s-a mutat în locul lor. Iar în urma mişcării, o amplă renovare a imobilului a schimbat complet structura casei, astfel încât acum, apartamentul revendicat de nepoata lui Jean Bart nu mai există.
Catavencu.ro
18 Nov 2009
Răzvan Vintilescu
În timp ce răsfoiam ziarele de astăzi, chiar înainte de a arunca la gunoi - din reflex - suplimentele imobiliare, mi-au căzut ochii pe o casă. Mare, galbenă, boierească. Mergea bine sub titlul “Chiriile de lux, mai mici”. E vorba de suplimentul ziarului “România Liberă”. Şi tocmai când să-mi dea o lacrimă pentru suferinţele bieţilor proprietari care nu-şi mai pot închiria vilele cu mii de euro pe lună, îmi aduc aminte de unde îmi era cunoscută casa. E casa lui Viorel Hrebenciuc!
Da, eminenţa cenuşie, negociatorul şef al PSD-ului. Chiar el! Dar nu e chiriaş. Povestea imobilului am descoperit-o pe când lucram la Cotidianul.
Jumătate din casă a cumpărat-o de la mama lui Miron Mitrea. Cealaltă jumătate era locuită însă de nişte foşti chiriaşi, care o cumpăraseră de la stat. Care stat o luase cu japca de la o doamnă plecată în străinătate. Care doamnă era fiica lui Jean Bart. Iar fata ei se judecă acum cu familia Hrebenciuc, deoarece s-au extins imobiliar şi pe proprietatea ei.
După cum spunea domnul Hrebenciuc la vremea respectivă, în urma unui schimb de locuinţe, foştii chiriaşi s-au mutat într-o casă de-a cumnatului său, iar cumnatul său s-a mutat în locul lor. Iar în urma mişcării, o amplă renovare a imobilului a schimbat complet structura casei, astfel încât acum, apartamentul revendicat de nepoata lui Jean Bart nu mai există.
După o ţeapă de 10 milioane de euro tot în România, pentru Ploieşti-Braşov, francezii de la Vinci cer garanţii postalegeri
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Doru Cireasa
Firma franceză care a câştigat concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov vrea să îi fie plătite 60 de milioane de euro, contravaloarea proiectului făcut, în cazul în care guvernele viitoare vor rezilia contractul concesiunii.
Fripţi cu ciorbă în 2005, când guvernul de atunci a anulat înţelegerea cu ei pentru construirea unui tronson din autostrada Ploieşti-Braşov, francezii de la Vinci suflă acum în iaurt pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov. Aceasta a fost câştigată la începutul acestui an, concurentul direct al acestora fiind consorţiul austriac Strabag. În 2005, firma franceză a pierdut aproximativ 10 milioane de euro, sumă care a fost cheltuită cu întocmirea studiului de fezabilitate pentru un tronson al autostrăzii. Executivul de atunci, cu Gheorghe Dobre, ministru al Transporturilor, şi Călin Popescu Tăriceanu, premier, a rupt înţelegerea pe motiv că fusese convenită de guvernarea PSD.
Negocierile de acum, începute în primăvară, s-au blocat deoarece firma franceză a cerut garanţii de la stat în valoare de 60 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea proiectului făcut de ei pentru autostradă.
“Proiectul le aparţine şi vor ca, în situaţia în care acest contract se va rezilia în viitor, să încaseze 60 de milioane de euro, adică valoarea acestuia, proiectul urmând să intre în proprietatea statului român. Ei spun: nu vedeţi că sunt atâtea contracte în România care sunt reziliate după schimbarea guvernelor?”, ne-a declarat un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului.
În plus, francezii mai cer garanţii pentru o eventuală naţionalizare a proiectului pentru cauze de interes naţional sau împărţirea riscurilor în caz de schimbări legislative. Totuşi, uzual acestea sunt cuprinse într-o aşa-zisă matrice a riscurilor cuprinsă în oferta concesionarului. Multitudinea riscurilor asumate de concesionar este parte a ofertei acesteia, în funcţie de care se judecă cât de avantajoasă este aceasta. “Beneficiarul (statul român - n.red.) doreşte o superasigurare a riscurilor (de către concesionar - n.red.) , iar Vinci nu e de acord. Aceasta deoarece s-a considerat că proiectul e foarte profitabil pentru ei.” Potrivit oficialului, francezilor li s-a înmânat marţi proiectul contractului, urmând ca până vineri să se decidă dacă îl semnează sau nu.
Ministrul demis al Transporturilor Radu Berceanu le dă termen până la finele anului pentru a semna contractul. „Dacă lucrurile se tărăgănează şi nu vom semna până la sfârşitul anului contractul pentru Comarnic-Braşov, probabil că o să le transmit că înţelegem că nu îi mai interesează contractul“, a declarat Radu Berceanu la finalul unei zile întregi de discuţii cu francezii.
Contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov a fost câştigat de consorţiul format din firmele Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SA ///S şi Aktor SA, valoarea totală a acestuia fiind de 1,507 miliarde de euro. Acestei valori, de construire, i se adaugă costurile financiare ale proiectului, suportate de statul român, precum şi cele de întreţinere a autostrăzii pe durata concesiunii. Toate acestea ridică suma pe care Vinci o încasează pe perioada concesiunii de 26 de ani la peste patru miliarde de euro. Construirea autostrăzii ar urma să dureze 48 de luni, socotite de la data la care are loc închiderea financiară a proiectului, adică de la momentul la care concesionarul, statul român, şi banca finanţatoare a proiectului convin toate detaliile.
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Doru Cireasa
Firma franceză care a câştigat concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov vrea să îi fie plătite 60 de milioane de euro, contravaloarea proiectului făcut, în cazul în care guvernele viitoare vor rezilia contractul concesiunii.
Fripţi cu ciorbă în 2005, când guvernul de atunci a anulat înţelegerea cu ei pentru construirea unui tronson din autostrada Ploieşti-Braşov, francezii de la Vinci suflă acum în iaurt pentru concesiunea autostrăzii Comarnic-Braşov. Aceasta a fost câştigată la începutul acestui an, concurentul direct al acestora fiind consorţiul austriac Strabag. În 2005, firma franceză a pierdut aproximativ 10 milioane de euro, sumă care a fost cheltuită cu întocmirea studiului de fezabilitate pentru un tronson al autostrăzii. Executivul de atunci, cu Gheorghe Dobre, ministru al Transporturilor, şi Călin Popescu Tăriceanu, premier, a rupt înţelegerea pe motiv că fusese convenită de guvernarea PSD.
Negocierile de acum, începute în primăvară, s-au blocat deoarece firma franceză a cerut garanţii de la stat în valoare de 60 de milioane de euro, reprezentând contravaloarea proiectului făcut de ei pentru autostradă.
“Proiectul le aparţine şi vor ca, în situaţia în care acest contract se va rezilia în viitor, să încaseze 60 de milioane de euro, adică valoarea acestuia, proiectul urmând să intre în proprietatea statului român. Ei spun: nu vedeţi că sunt atâtea contracte în România care sunt reziliate după schimbarea guvernelor?”, ne-a declarat un oficial al Ministerului Transporturilor, sub protecţia anonimatului.
În plus, francezii mai cer garanţii pentru o eventuală naţionalizare a proiectului pentru cauze de interes naţional sau împărţirea riscurilor în caz de schimbări legislative. Totuşi, uzual acestea sunt cuprinse într-o aşa-zisă matrice a riscurilor cuprinsă în oferta concesionarului. Multitudinea riscurilor asumate de concesionar este parte a ofertei acesteia, în funcţie de care se judecă cât de avantajoasă este aceasta. “Beneficiarul (statul român - n.red.) doreşte o superasigurare a riscurilor (de către concesionar - n.red.) , iar Vinci nu e de acord. Aceasta deoarece s-a considerat că proiectul e foarte profitabil pentru ei.” Potrivit oficialului, francezilor li s-a înmânat marţi proiectul contractului, urmând ca până vineri să se decidă dacă îl semnează sau nu.
Ministrul demis al Transporturilor Radu Berceanu le dă termen până la finele anului pentru a semna contractul. „Dacă lucrurile se tărăgănează şi nu vom semna până la sfârşitul anului contractul pentru Comarnic-Braşov, probabil că o să le transmit că înţelegem că nu îi mai interesează contractul“, a declarat Radu Berceanu la finalul unei zile întregi de discuţii cu francezii.
Contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov a fost câştigat de consorţiul format din firmele Vinci Concessions SAS, Aktor Concessions SA, Vinci Construction Grand Projets SA ///S şi Aktor SA, valoarea totală a acestuia fiind de 1,507 miliarde de euro. Acestei valori, de construire, i se adaugă costurile financiare ale proiectului, suportate de statul român, precum şi cele de întreţinere a autostrăzii pe durata concesiunii. Toate acestea ridică suma pe care Vinci o încasează pe perioada concesiunii de 26 de ani la peste patru miliarde de euro. Construirea autostrăzii ar urma să dureze 48 de luni, socotite de la data la care are loc închiderea financiară a proiectului, adică de la momentul la care concesionarul, statul român, şi banca finanţatoare a proiectului convin toate detaliile.
Prin „Land of Choice“, Elena Udrea înţelege că are dreptul să-şi bage nasul în toate informaţiile statului român
Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea
Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea
Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului.
De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale.
Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.
Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. Dar atenţionăm că dosarul făcut pentru acţiunea disciplinară a ajuns în multe mâini. „Scăparea” făcută de Udrea pare una fără perdea, pentru ca opinia publică să se ducă direct către procurorul cu numele Rădescu. Astfel, ar fi omişi, din start, toţi cei care au avut în mână documentele acţiunii disciplinare.
Notele de inspecţie, mai ales cele pe linie disciplinară, nu sunt făcute publice. De câte ori a apărut prin presă o notă a inspecţiei, CSM a luat foc, şi fiecare a acuzat pe fiecare că ar fi „sursă”, dar niciodată nu au fost făcute verificări pentru a se identifica „autorul”.
De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman.
Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia.
A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie.
Atacul la Ciurea
Elena Udrea. (...) „Referitor la această întâmplare procurorul Rădescu... declară că, «deşi nu a participat la nici un termen în dosarul privind pe inculpatul Stamen Stancev a fost anunţat telefonic de procurorul Ciurea, procuroarea Ciurea, pentru a veni la sediul Parchetului şi a motiva un recurs şi a participa la judecarea acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie», după sosirea... deci la Parchetul General, i-a fost înmânată o copie a încheierii prin care Curtea de Apel îl lăsase liber pe Stamen Stancev şi, întrucât termenul era scurt, iar unele pasaje din copia încheierii erau ilizibile, a redactat motivele de recurs la modul general în lipsa unor informaţii referitoare la obiectul dosarului, astfel că, sigur că la modul general, a fost respins acest recurs” (...)
Elena Udrea: „Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14 a treia 2008, 18 a treia 2008, 19 a treia 2008. Cu acelaşi avocat doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară...”
Trebuie să menţionăm aici un aspect foarte important: inspecţia judiciară are voie să solicite listingurile persoanelor cercetate disciplinar. Mai mult, există prevederi clare ale Legii datelor personale, acestea nu pot fi făcute publice, decât cu acceptul persoanelor sau în cadrul unei şedinţe publice de judecată, dacă judecătorul nu statuează că şedinţa are caracter secret. Din acest motiv, majoritatea notelor de inspecţie ale CSM nu au fost puse la dispoziţia opiniei publice.
O excludere nedefinitivă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem.
Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă!
„În cazul Ciurea, m-am abţinut!”
Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.”
CRJ: Statul de drept, inexistent!
• Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice.
Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”.
Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale.
Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale.
“Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu.
În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)
Bileţele marca Udrea
De-a lungul carierei sale politice, Elena Udrea a adus în nenumărate rânduri acuze de acest gen. Despre fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ea a spus că i-a scris preşedintelui Basescu un bilet în care solicita o intervenţie în favoarea lui Dinu Patriciu. Tot Tăriceanu, potrivit Elenei Udrea, a sunat la Parchetul General pentru a influenţa anchetarea lui Patriciu exact în ziua în care omul de afaceri urma să fie arestat. Cu altă ocazie, Tăriceanu a fost învinuit de Udrea că a semnat o hotărâre de guvern din anul 1997 prin care i se atribuia direct, fără licitaţie, firmei Va Tech contractul de modernizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier I şi II. Ea a mai acuzat „grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu” că s-ar afla în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. (Dana PICIU)
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea
Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea
Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului.
De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale.
Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.
Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. Dar atenţionăm că dosarul făcut pentru acţiunea disciplinară a ajuns în multe mâini. „Scăparea” făcută de Udrea pare una fără perdea, pentru ca opinia publică să se ducă direct către procurorul cu numele Rădescu. Astfel, ar fi omişi, din start, toţi cei care au avut în mână documentele acţiunii disciplinare.
Notele de inspecţie, mai ales cele pe linie disciplinară, nu sunt făcute publice. De câte ori a apărut prin presă o notă a inspecţiei, CSM a luat foc, şi fiecare a acuzat pe fiecare că ar fi „sursă”, dar niciodată nu au fost făcute verificări pentru a se identifica „autorul”.
De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman.
Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia.
A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie.
Atacul la Ciurea
Elena Udrea. (...) „Referitor la această întâmplare procurorul Rădescu... declară că, «deşi nu a participat la nici un termen în dosarul privind pe inculpatul Stamen Stancev a fost anunţat telefonic de procurorul Ciurea, procuroarea Ciurea, pentru a veni la sediul Parchetului şi a motiva un recurs şi a participa la judecarea acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie», după sosirea... deci la Parchetul General, i-a fost înmânată o copie a încheierii prin care Curtea de Apel îl lăsase liber pe Stamen Stancev şi, întrucât termenul era scurt, iar unele pasaje din copia încheierii erau ilizibile, a redactat motivele de recurs la modul general în lipsa unor informaţii referitoare la obiectul dosarului, astfel că, sigur că la modul general, a fost respins acest recurs” (...)
Elena Udrea: „Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14 a treia 2008, 18 a treia 2008, 19 a treia 2008. Cu acelaşi avocat doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară...”
Trebuie să menţionăm aici un aspect foarte important: inspecţia judiciară are voie să solicite listingurile persoanelor cercetate disciplinar. Mai mult, există prevederi clare ale Legii datelor personale, acestea nu pot fi făcute publice, decât cu acceptul persoanelor sau în cadrul unei şedinţe publice de judecată, dacă judecătorul nu statuează că şedinţa are caracter secret. Din acest motiv, majoritatea notelor de inspecţie ale CSM nu au fost puse la dispoziţia opiniei publice.
O excludere nedefinitivă
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem.
Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă!
„În cazul Ciurea, m-am abţinut!”
Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.”
CRJ: Statul de drept, inexistent!
• Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice.
Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”.
Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale.
Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale.
“Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu.
În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)
Bileţele marca Udrea
De-a lungul carierei sale politice, Elena Udrea a adus în nenumărate rânduri acuze de acest gen. Despre fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ea a spus că i-a scris preşedintelui Basescu un bilet în care solicita o intervenţie în favoarea lui Dinu Patriciu. Tot Tăriceanu, potrivit Elenei Udrea, a sunat la Parchetul General pentru a influenţa anchetarea lui Patriciu exact în ziua în care omul de afaceri urma să fie arestat. Cu altă ocazie, Tăriceanu a fost învinuit de Udrea că a semnat o hotărâre de guvern din anul 1997 prin care i se atribuia direct, fără licitaţie, firmei Va Tech contractul de modernizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier I şi II. Ea a mai acuzat „grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu” că s-ar afla în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. (Dana PICIU)
Hayssam a dat 7,3 miliarde lei vechi firmei care se ocupa de campania lui Basescu
Romania trebuie salvata!
O firma a lui Omar Hayssam a facut plati de 7,3 miliarde de lei vechi in 2004 catre firma SC GMP Advertising SRL, condusa de Felix Tataru, cel care s-a ocupat de partea de creatie a campaniilor electorale ale lui Traian Basescu, sustine purtatorul de cuvant al PSD Suceava, Ovidiu Dontu.
Dontu a prezentat miercuri, in sprijinul afirmatiilor sale, o nota de constatare incheiata de inspectori ai DGPF Suceava, transmite corespondentul NewsIn. El declarat la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca desi Traian Basescu a incercat sa asocieze imaginea lui Omar Hayssam cu PSD, actualul sef al statului ar fi primit bani de la Hayssam pentru campania electorala din 2004 prin firma condusa de Felix Tataru, SC GMP Advertising SRL.
„Traian Basescu a incercat sa il asocieze pe Hayssam cu PSD, el primind bani si vant din pupa de la Hayssam", a spus Dontu.
Documentul prezentat de purtatorul de cuvant al PSD Suceava este o nota de constatare incheiata in martie 2004 de inspectori din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Suceava in urma controlului efectuat la SC Bucovina Enperprises SRL Vatra Dornei, societate a carui administrator si actionar majoritar era Omar Hayssam, transmite NewsIn.
„In perioada 2002-2004 au fost inregistrate cheltuieli de publicitate in baza unor facturi emise de SC GMP Advertising SRL Bucuresti in valoare de 7.344.090.492 lei. La control nu putut fi identificat in ce a constat efectiv aceste prestatii publicitare (devize de lucrari, materiale publicitare, aparitii televizate) motiv pentru care s-a solicitat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala de Inspectie Fiscala verificarea acestor tranzactii", se precizeaza in documentul mentionat.
Purtatorul de cuvant al PSD Suceava a sustinut ca nu exista documente justificative pentru banii platiti catre firma condusa de Felix Tataru, intrucat sumele au fost destinate campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2004.
9am.ro
O firma a lui Omar Hayssam a facut plati de 7,3 miliarde de lei vechi in 2004 catre firma SC GMP Advertising SRL, condusa de Felix Tataru, cel care s-a ocupat de partea de creatie a campaniilor electorale ale lui Traian Basescu, sustine purtatorul de cuvant al PSD Suceava, Ovidiu Dontu.
Dontu a prezentat miercuri, in sprijinul afirmatiilor sale, o nota de constatare incheiata de inspectori ai DGPF Suceava, transmite corespondentul NewsIn. El declarat la Suceava, intr-o conferinta de presa, ca desi Traian Basescu a incercat sa asocieze imaginea lui Omar Hayssam cu PSD, actualul sef al statului ar fi primit bani de la Hayssam pentru campania electorala din 2004 prin firma condusa de Felix Tataru, SC GMP Advertising SRL.
„Traian Basescu a incercat sa il asocieze pe Hayssam cu PSD, el primind bani si vant din pupa de la Hayssam", a spus Dontu.
Documentul prezentat de purtatorul de cuvant al PSD Suceava este o nota de constatare incheiata in martie 2004 de inspectori din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice (DGFP) Suceava in urma controlului efectuat la SC Bucovina Enperprises SRL Vatra Dornei, societate a carui administrator si actionar majoritar era Omar Hayssam, transmite NewsIn.
„In perioada 2002-2004 au fost inregistrate cheltuieli de publicitate in baza unor facturi emise de SC GMP Advertising SRL Bucuresti in valoare de 7.344.090.492 lei. La control nu putut fi identificat in ce a constat efectiv aceste prestatii publicitare (devize de lucrari, materiale publicitare, aparitii televizate) motiv pentru care s-a solicitat Agentiei Nationale de Administrare Fiscala - Directia Generala de Inspectie Fiscala verificarea acestor tranzactii", se precizeaza in documentul mentionat.
Purtatorul de cuvant al PSD Suceava a sustinut ca nu exista documente justificative pentru banii platiti catre firma condusa de Felix Tataru, intrucat sumele au fost destinate campaniei electorale a lui Traian Basescu din 2004.
9am.ro
Abonați-vă la:
Postări (Atom)