Prin „Land of Choice“, Elena Udrea înţelege că are dreptul să-şi bage nasul în toate informaţiile statului român

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
18 Noi 2009 Adina Stancu, Cristian Oprea

Elena Udrea a scos, marţi seară, la televiziunea familiei Păunescu, un document ce conţinea lista convorbirilor telefonice ale procuroarei Angela Ciurea
Exact procuroarea ce ancheta un dosar de corupţie în care apărea şi numele Elenei Udrea. Magistratul Angela Ciurea dezvăluise, cu doar o seară înainte, că prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, generalul de brigadă Florian Coldea, se interesa îndeaproape de mersul anchetei în controvresatul dosar amintit, deşi nu avea acest drept. Elena Udrea este membră a echipei electorale a candidatului la prezidenţiale Traian Băsescu, susţinut de PDL. Aceeaşi Udrea a fost şeful Cancelariei Prezidenţiale de la Palatul Cotroceni şi deţine funcţia de ministru pedelist al Turismului.

De-a lungul timpului, Udrea a dezvăluit conţinutul şi altor documente care erau confidenţiale.
Florian Coldea a fost prezentat de Traian Băsescu drept tânără-speranţă a aşa-zisei noi generaţii de ofiţeri de informaţii, fără vreo legătură cu Securitatea şi cu practicile criminale ale acesteia. Traian Băsescu abia lăudase serviciile secrete şi sistemul magistraturii pentru că nu s-ar fi amestecat, „în premieră”, în procesul electoral. Şeful statului, aflat încă în funcţie până la alegeri, a încurajat imixitiunea puterii executive - din care face parte şi el - în cea judecătorească. La începutul mandatului său i-a îndemnat pe magistraţi să i se adreseze direct dacă urmau să constate imixtiuni în activitatea lor. Organizaţiile pentru apărarea drepturilor omului trag un semnal de alarmă după scandalul Ciurea-Udrea-Coldea-Băsescu: „Statul de drept nu mai există!”.



Din cele două pasaje pe care le redăm mai jos, extrase din transcrierea emisiunii „Naşul” de la postul B1 TV, de marţi seară, reiese foarte clar din ce material s-a inspirat Elena Udrea pentru a „dovedi” opiniei publice cine este fostul procuror Angela Ciurea. Este vorba despre nota de inspecţie întocmită de inspecţia pentru procurori a CSM. Iar Udrea a scăpat, probabil la derută, în emisiune, numele unuia dintre ei: Rădescu. Într-adevăr, există la inspecţia judiciară un astfel de procuror, Elena Rădescu. Dar atenţionăm că dosarul făcut pentru acţiunea disciplinară a ajuns în multe mâini. „Scăparea” făcută de Udrea pare una fără perdea, pentru ca opinia publică să se ducă direct către procurorul cu numele Rădescu. Astfel, ar fi omişi, din start, toţi cei care au avut în mână documentele acţiunii disciplinare.

Notele de inspecţie, mai ales cele pe linie disciplinară, nu sunt făcute publice. De câte ori a apărut prin presă o notă a inspecţiei, CSM a luat foc, şi fiecare a acuzat pe fiecare că ar fi „sursă”, dar niciodată nu au fost făcute verificări pentru a se identifica „autorul”.

De regulă, acţiunea disciplinară este semnată de trei persoane, care şi-o susţin în cadrul Secţiei pentru procurori, care are rol de instanţă de judecată. Cazul Ciurea a trecut prin mai multe echipe de procurori-inspectori. Documentul pe baza căruia s-a cerut acţiunea disciplinară împotriva Angelei Ciurea îl constituie nota de inspecţie întocmită de Lia Palade şi Dana Balcan. Apoi, această notă de inspecţie a fost cerută de trei procurori-inspectori: Tamara Manea, Camelia Sutiman şi Elena Rădescu. Numai că Rădescu s-a abţinut şi, mai mult, nu a fost prezentă când s-a propus declanşarea acţiunii disciplinare „Ciurea”. În ultima fază, în cea unde Ciurea a fost judecată disciplinar de colegii săi, în care s-a decis excluderea ei, au fost prezenţi alţi trei procurori-inspectori: Dan Ruse, Florentina Dragomir şi Camelia Sutiman.

Una dintre variante, şi cea mai plauzibilă, este că cineva din Consiliul Superior al Magistraturii a servit-o pe Elena Udrea cu acest material. Pentru ca după aceea Udrea să se prezinte la emisiunea „Naşul” cu tolba plină. A doua variantă ar fi aceea a unui „canal” de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie către Udrea, variantă indusă de răspunsurile de ieri primite de la diverşi reprezentanţi ai Consiliului. Ne-am interesat la Înalta Curte. Dosarul de recurs la hotărârea judecătorească de excludere din magistratură a Angelei Ciurea, dată de comisia de disciplină - care are statut de instanţă de judecată -, a ajuns în urmă cu opt zile, în 11 noiembrie 2009, la ÎCCJ. De la Registratură s-a dus direct la arhiva Completului de 9 judecători. Pe acest parcurs, o copie din acest dosar putea fi făcută teoretic doar de unul dintre judecătorii Curţii. Acesta putea să o transmită mai departe, direct sau prin intermediar, către Elena Udrea sau către persoane din PDL apropiate acesteia.

A treia variantă vizează Parchetul General. Sau direct procurorul general al României. Procurorul general Kövesi este membru de drept în CSM şi membru de drept în Secţia pentru procurori, dar nu are voie, la şedinţele acesteia din urmă, să voteze. La judecarea acţiunii disciplinare, Kövesi nu a fost prezentă. De fapt, unii membri ai CSM i-au reproşat absenţele la astfel de şedinţe atunci când a fost audiată pentru obţinerea avizului consultativ necesar noului mandat obţinut recent, prin numire, direct de la Preşedinţie. Asta nu înseamnă că procurorul general, dacă vrea să aibă un document de la CSM, nu-l poate avea. Deocamdată însă nu există dovada că procurorul general ar fi avut o copie a notei de inspecţie.

Atacul la Ciurea

Elena Udrea. (...) „Referitor la această întâmplare procurorul Rădescu... declară că, «deşi nu a participat la nici un termen în dosarul privind pe inculpatul Stamen Stancev a fost anunţat telefonic de procurorul Ciurea, procuroarea Ciurea, pentru a veni la sediul Parchetului şi a motiva un recurs şi a participa la judecarea acestuia, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie», după sosirea... deci la Parchetul General, i-a fost înmânată o copie a încheierii prin care Curtea de Apel îl lăsase liber pe Stamen Stancev şi, întrucât termenul era scurt, iar unele pasaje din copia încheierii erau ilizibile, a redactat motivele de recurs la modul general în lipsa unor informaţii referitoare la obiectul dosarului, astfel că, sigur că la modul general, a fost respins acest recurs” (...)

Elena Udrea: „Deci, să ajungem la momentul Nisa, Coasta de Azur. Deci doamna procuror, fostul procuror Ciurea, a purtat convorbiri telefonice chiar în zilele în care nu se punea recurs, după ce îl scosese din ţară pe... dăduse dreptul să plece din ţară pe inculpatul Stamen Stancev, a avut convorbiri, aşa cum reiese din listingul apelurilor, pârâta procuror Ciurea şi avocatul din cauză au avut convorbiri telefonice şi SMS-uri în 14 a treia 2008, 18 a treia 2008, 19 a treia 2008. Cu acelaşi avocat doamna Ciurea pleacă la Nisa, un procuror care pleacă să întâlnească inculpatul în afara ţării, nu numai că nu ai voie să te întâlneşti în România ca procuror în afara biroului şi în afara cadrului oficial, dar tu pleci din ţară...”

Trebuie să menţionăm aici un aspect foarte important: inspecţia judiciară are voie să solicite listingurile persoanelor cercetate disciplinar. Mai mult, există prevederi clare ale Legii datelor personale, acestea nu pot fi făcute publice, decât cu acceptul persoanelor sau în cadrul unei şedinţe publice de judecată, dacă judecătorul nu statuează că şedinţa are caracter secret. Din acest motiv, majoritatea notelor de inspecţie ale CSM nu au fost puse la dispoziţia opiniei publice.



O excludere nedefinitivă

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va judeca, în complet de 9 judecători, recursul la hotărârea Secţiei pentru procurori a CSM de excludere din magistratură a procurorului DIICOT Angela Ciurea. Până atunci, hotărârea nu e definitivă. Înalta Curte are două variante: dacă admite recursul, poate să schimbe sancţiunea, aşa cum a făcut-o chiar în cazul colegului lor, judecătorul Dănuţ Cornoiu (implicat în cazul Casa părinţilor Monicăi Macovei), dacă respinge recursul, abia atunci, din acel moment, hotărârea va fi pusă în aplicare şi se va putea spune că Angela Ciurea a fost exclusă din magistratură. Sau, mai precis spus, excluderea va deveni efectivă cu data la care s-ar pronunţa astfel completul de 9 judecători. Până atunci, din punct de vedere juridic, magistratul Ciurea e suspendată, nu exclusă din sistem.


Credem că ar fi fost extrem de interesant de aflat listingurile convorbirilor telefonice sau SMS-urile judecătorului Cornoiu, sancţionat disciplinar de CSM cu excluderea din magistratură, judecător mai sus amintit în ecuaţia politizată a unui dosar în care miza era foarte mare: o casă!
„În cazul Ciurea, m-am abţinut!”

Contactat telefonic de Cotidianul, procurorul Elena Rădescu ne-a declarat că atunci când s-a realizat materialul pentru acţiunea disciplinară, domnia sa s-a abţinut. „M-am abţinut pentru că am fost colegă la Parchetul General cu mai multe persoane implicate în cauză. Materialul a fost întocmit de două colege ale mele. Mai multe nu-mi pot permite să comentez.”
CRJ: Statul de drept, inexistent!


• Georgiana Iorgulescu, directorul Centrului pentru Resurse Juridice, a tras un semnal de alarmă într-o declaraţie pentru Cotidianul: este o „ameninţare” la statul de drept şi la prestigiul unor instituţii publice.

Directorul Centrului pentru Resurse Juridice este de părere că înregistrările nu pot intra în posesia oricui, iar faptul că au apărut asemenea înregistrări „este extrem de grav pentru că în ceea ce priveşte statul de drept, el nu există, nu are cum să existe câtă vreme ne jucăm cu înregistrări şi stenograme sau lucruri de genul acesta. Pe fond, habar nu am ce spune Elena Udrea şi nici nu mă interesează”.

Iorgulescu consideră că este extrem de grav că în toate campaniile electorale importante, „cum este şi cea de acum”, au apărut transcripturi, înregistrări telefonice sau ambientale.

Directorul CRJ ne-a explicat că înregistrările nu pot intra în posesia unei persoane fără a deţine un mandat de la judecător, iar eliberarea lor se face doar în cazul unei probleme de siguranţă naţională sau al unei fapte penale.
“Dacă ele sunt obţinute altfel, înseamnă că sunt înregistrări ilegale. De cele mai multe ori, ele există cu mult timp înainte de campania electorală, de două luni, de trei luni, sau de un an, dar întotdeauna apar în astfel de circumstanţe”, a precizat Georgiana Iorgulescu.
În opinia sa, toate aceste practici de şantaj arată că instituţiile publice nu mai funcţionează pentru noi, ci funcţionează pentru anumite persoane, iar termenul public nu mai există. (Cristina MIHALAŞCU)
Bileţele marca Udrea

De-a lungul carierei sale politice, Elena Udrea a adus în nenumărate rânduri acuze de acest gen. Despre fostul premier Călin Popescu Tăriceanu ea a spus că i-a scris preşedintelui Basescu un bilet în care solicita o intervenţie în favoarea lui Dinu Patriciu. Tot Tăriceanu, potrivit Elenei Udrea, a sunat la Parchetul General pentru a influenţa anchetarea lui Patriciu exact în ziua în care omul de afaceri urma să fie arestat. Cu altă ocazie, Tăriceanu a fost învinuit de Udrea că a semnat o hotărâre de guvern din anul 1997 prin care i se atribuia direct, fără licitaţie, firmei Va Tech contractul de modernizare a hidrocentralei de la Porţile de Fier I şi II. Ea a mai acuzat „grupul de interese format din oamenii de afaceri Dinu Patriciu, Peter Imre şi ziaristul Sorin Roşca Stănescu” că s-ar afla în spatele campaniei de presă care a dus la demisia sa de la Palatul Cotroceni. (Dana PICIU)