Videanu, bun de plată 1.000.000 €

Romania trebuie salvata!
Libertatea.ro
Vlad Popa 27 Septembrie 2011, Ora 00:00



Fostul edil-şef al Capitalei Adriean Videanu, alături de 12 funcţionari di n cadrul Primăriei Generale, trebuie să plătească 1,3 milioane de euro, conform unei decizii a Tribunalului Bucureşti. Videanu e acuzat că a cumpărat un teren în Mihăileşti, Giurgiu, pe care acum se află adăpostul pentru câini, cu o valoare de aproape cinci ori mai mare decât preţul pieţei de la acea vreme.

Decizia Tribunalului Bucureşti se bazează pe mai multe raporturi ale Curţii de Conturi. Potrivit acestor date, prezentate, ieri, de Antena 3, pentru anul 2007 există plăţi nejustificate în valoare de 8 milioane de euro făcute către diverse firme care au asfaltat bulevarde din Bucureşti.
Mai mult, în decizia instanţei se specifică faptul că fostul primar a cumpărat terenul de la Mihăileşti, Giurgiu, cu o valoare de circa cinci ori mai mare decât era atunci preţul pieţei. Acolo a fost construit un adăpost pentru câinii maidanezi din Capitală. Acest proces împotriva lui Adriean Videanu datează din 2008, iar de atunci dosarul a fost plimbat între instanţele de judecată, iar la final fostul primar a fost obligat să plătească un milion de euro la bugetul local. Decizia nu e definitivă, o hotărâre finală urmând să se ia la sfârşitul lunii noiembrie, când e programat recursul lui Videanu.
Are avere de 60-70 milioane de euro
Potrivit Top 300 Capital pe anul trecut, Adriean Videanu are o avere ce se ridică la 60-70 de milioane de euro. Fostul edil deţine două apartamente în Bucureşti, un teren de 1.808 mp în Hunedoara şi un teren de 5.400 mp în Snagov. Fostul primar al Capitalei are bijuterii şi ceasuri de 183.000 de euro, tablouri şi obiecte de artă de 37.000 de euro şi patru conturi în bancă ce nu depăşesc 50.000 de euro.
Soarta maidanezilor ar putea fi decisă azi
Deputaţii vor trebui să dea astăzi votul final la legea care prevede gestionarea câinilor vagabonzi. Parlamentarii nu au reuşit să hotărască soarta maidanezilor săptămâna trecută, întrucât au chiulit în masă şi nu au întrunit numărul necesar de voturi pentru a adopta sau nu legea. Dacă va fi aprobată legea, atunci soarta maidanezilor va fi hotărâtă de populaţie, prin referendum.


Mai mult: Videanu, bun de plată 1.000.000 € - Ştiri interne | Libertatea.ro

Cum isi angajeaza deputatii rudele in Parlament

Romania trebuie salvata!
19 Septembrie 2011 10:40:52
www.9am.ro




ANI a cerut Parchetului instantei supreme sa cerceteze un posibil conflict de interese in cazul deputatilor Oana Niculescu Mizil, Sonia-Maria Draghici, Mihai Radan, Stelica Iacob Strugaru si Andras-Levente Mate, care si-au angajat mama, sotia sau copiii la birourile parlamentare.



Agentia Nationala de Integritate a constatat incalcarea regimului juridic privind conflictul de interese in materie administrativa si indicii referitoare la posibila savarsire a infractiunii de conflict de interese de catre Oana Niculescu Mizil Stefanescu Tohme, Sonia-Maria Draghici, ambele reprezentante ale Grupului Parlamentar al Partidul Social Democrat, Mihai Radan, reprezentant al Grupului Parlamentar al Minoritatilor Nationale, Stelica Iacob Strugaru, reprezentant al Partidul Democrat-Liberal si András-Levente Mate, reprezentant al Grupului Parlamentar al Uniunii Democrate Maghiare din Romania, se arata intr-un comunicat de luni al ANI.
Oana Niculescu Mizil

Evaluarile ANI au inceput in noiembrie 2010, inspectorii de integritate constatand ca Oana Niculescu Mizil Stefanescu Tohme a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea mamei sale, Lidia Niculescu Mizil Stefanescu, incepand cu data de 29 aprilie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar detinut in Circumscriptia electorala nr. 42 Bucuresti.
Sonia-Maria Draghici

De asemenea, ANI a constatat ca deputatul Sonia-Maria Draghici a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea fiului sau, Doru Vladimir Draghici, in perioada 2 martie 2009 - 1 iulie 2009, respectiv din 21 septembrie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar detinut in Circumscriptia electorala nr. 5 Bihor, transmite MEDIAFAX.
Mihai Rada

Deputatul Mihai Radan a propus si a avizat incheierea contractelor individuale de munca privind angajarea fiului sau, Liubomir Mile Radan, din 2004 pana in prezent, si a incheiat contractul civil privind angajarea sotiei sale, Elena Radan, in perioada 2006 - 2008, in cadrul Biroului Parlamentar / Biroului Parlamentar - Circumscriptia electorala nr. 11 Caras-Severin, potrivit ANI.
Stelica Iacob Strugaru

Stelica Iacob Strugaru a avizat contractul individual de munca privind angajarea fiului sau, Radu Iacob Strugaru, din 1 iunie 2009 si pana in prezent, in cadrul Biroului Parlamentar - Circumscriptia electorala nr. 7 Botosani.
András-Levente Mate

András-Levente Mate a propus angajarea si a avizat contractul individual de munca privind angajarea so?iei sale, Erzsebet Mate, in perioada 16 martie 2010 - 1 ianuarie 2011, in cadrul Biroului Parlamentar - Circumscrip?ia electorala nr. 13 Cluj, se mai arata in comunicatul citat.

Beneficiul patrimonial total obtinut de rudele celor cinci deputati in urma angajarii prin nerespectarea regimului juridic al conflictul de interese este de 196.332 de lei (aproximativ 46.745 de euro), au precizat reprezentantii ANI.

Catedrala Aburirii Neamului

Romania trebuie salvata! Alexandru Toma Patrascu septembrie 15, 2011 De la inceput, proiectul construirii Catedralei a fost caracterizat de confuzie si de lipsa de transparenta. Statul si cu Biserica se inteleg de minune; in timp ce autoritatile centrale si locale cotizeaza cit mai pe sest la Biserica, corul de heruvimi aparatori ai drept-credicioaselor finantari de la buget lanseaza perdele de fum incercind sa evite o dezbatere reala a subiectului. Fie ca sint arhangheli veterani, cu penele tocite si innegrite de prea-indelungatul contact cu politicienii, fie ca sint ingerasi pufosi, din rezerva de cadre, ce filfiie vesel prin studiourile de televiziune si prin presa, si unii si altii au in comun un lucru: cu cit dispun de mai putine argumente, cu atit sufla mai tare din trimbita. Sa trecem in revista citeva dintre subiectele evitate de heruvimii de serviciu: Pentru ce se da aceasta lupta? Care este miza reala? Constructia Catedralei? Citusi de putin! Nu constructia ca atare este contestata, ci finantarea ei de catre Stat! Poate parea paradoxal, dar majoritatea celor care se opun constructiei provine din rindurile ortodocsilor conservatori; acestia privesc Catedrala ca nefiind conforma cu traditia si “sufletul ortodox”. Chiar si preoti ai BOR si-au manifestat opozitia! Tabara secularista, iar aici intra oameni de toate confesiunile, contesta doar finantarea de catre Stat a constructiei. La fel ca orice alta entitate privata, atit timp cit Biserica isi foloseste fondurile proprii si respecta legile este libera sa construiasca orice isi doreste, iar ASUR a sustinut dintotdeauna aceasta pozitie. Biserica se lupta, de fapt, pentru cu totul altceva; obiectivul real al BOR este ca Statul sa plateasca nota de plata! Doar ateii se opun finantarii de catre Stat a proiectului? Citusi de putin! Opozitia provine din toate zonele societatii; fie ca sint atei sau credinciosi, fie ca sint ortodocsi, catolici sau protestanti, majoritatea cetatenilor Romaniei resping ideea constructiei Catedralei din fonduri publice, iar recenta cercetare a Fundatiei Soros o confirma: doar 30% dintre romani isi doresc ca finantarea constructiei sa provina integral sau majoritar de la bugetul de Stat. Mai mult, in Bucuresti aceast procent scade la doar 19% dintre locuitori! Sa fie majoritatea populatiei tarii atee? Biserica spune altceva… Care este costul real al proiectului? De citiva ani, de cind a inceput sa se vorbeasca de Catedrala, costurile acesteia par a se tot reduce, ca si cum am avea de-a face cu o licitatie olandeza. Pentru cei carora nu le este familiar termenul, la vinzarea prin licitatie olandeza vinzatorul porneste de la un pret foarte mare, apoi il scade treptat pina cind cineva se hotaraste sa cumpere. Cifre vehiculate: Noiembrie 2007: aproape 400 milioane de euro in total din care 200 milioane fara finisaje (conform declaratiei Patriarhului Daniel) Iunie 2009: cca. 400 milioane de euro (parintele Constantin Stoica, purtator de cuvint al Patriarhiei) Februarie 2010: 200 de milioane de euro, fara finisaje (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunarii Nationale Bisericesti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale) Iunie 2010: 100 – 120 de milioane de euro (fara TVA), fara finisaje (Ciprian Campineanul, episcop vicar patriarhal) Septembrie 2010: cca. 100 milioane euro, fara finisaje (Biroul de Presa al Patriarhiei) Care este adevarul? A umflat in 2007 Patriarhul suma cind afirma ca proiectul va costa 400 de milioane de euro? A gresit Biroul de Presa in 2010 cind s-a referit la doar 100 de milioane? Sint asa de zapaciti cei de la Patriarhie incit nu stiu nici ei bine cit o sa coste sau este doar o incercare grosolana de dezinformare? Pe langa ezitarile BOR referitoare la costurile constructiei, merita abordata separat chestiunea creditului necesar finantarii. Un proiect de o asemenea anvergura nu se face cu bani cash; este nevoie de obtinerea unei linii de credit, iar acest lucru este valabil inclusiv in cazul finantarii directe de la buget; Statul se imprumuta in permanenta pentru a-si finanta deficitul. Care este nivelul probabil al dobinzilor? Conform Bancii Centrale Europene[i], in august randamentul pentru obligatiunile in euro, pe 10 ani, emise de Romania era de 7,38%. Pentru o entitate privata, chiar una cu garantii solide din partea lui Doamne Doamne, randamentul cerut va fi mai mare, in jur de 10%, probabil. Daca luam in calcul un imprumut[ii] pe 20 de ani, totalul cheltuielilor cu dobinzile reprezinta aproximativ[iii] inca o data suma imprumutata. Plecind de la suma de 400 milioane de euro anuntata de Patriarh, luind in calcul dobinzile si adaugind si valoarea celor 11 ha de teren, situat intr-o zona ultracentrala si “donat” deja de catre Stat, incepem sa capatam o imagine mai completa asupra costurile implicate de constructia Catedralei. Constructie: cca. 400 milioane euro Dobinzi la credit: cca. 400 milioane de euro Valoare teren: cca. 200 milioane de euro Total: cca. 1 miliard de euro (!) Acesta valoare este in realitate mult sub-estimata! Cvasi-totalitatea proiectelor de o astfel de anvergura sufera depasiri semnificative de buget, 28% in medie[iv]. Lucrurile pot sa mearga si mai rau; de exemplu Opera din Sydney a costat de 15 (!) ori mai mult decit era initial planificat[v], iar tunelul “Big Dig” din Boston “doar” de 4 ori mai mult[vi]. Dar ce mai conteaza inca 300 de milioane de euro in plus? Doar n-o sa ne scumpim cind e vorba de mintuirea neamului, nu? Incaseaza Statul TVA de la Biserica pentru cheltuielile facute cu construirea Catedralei? Simplu: nu! Sumele platite catre furnizori in contul TVA-ului sint recuperate de la Stat. Ordinul MFP nr. 230/2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 122 din 11 februarie 2004), modificat si completat prin Ordinul MFP nr. 1326/ 2004 (publicat in Monitorul Oficial nr. 853 din 17 septembrie 2004) spune ca este scutita de TVA “construirea, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop”, cu precizarea ca “Scutirea de TVA pentru constructia, consolidarea, extinderea, restaurarea si reabilitarea lacasurilor de cult religios sau a altor cladiri utilizate in acest scop se aplica prin restituirea catre beneficiari a TVA […]”[vii] Cine urmeaza sa plateasca? Romani, stati linistiti! “Rezultatele colectei sunt promiţătoare!” ne asigura Patriarhia intr-un comunicat de presa[viii]. “36.321 de persoane (36.189 fizice şi 132 juridice) au donat până în prezent bani pentru ridicarea viitoarei Catedralei patriarhale, 23.788 dintre aceştia donând bani de la iniţierea recentă a colectei naţionale (1 iunie 2011)” se spune mai departe. Ma bucur ca le merge bine colecta. Sincer! Cu cit mai multi bani vor stringe, cu atit vor avea nevoie de mai putini de la buget (oare?) Ma nelinisteste totusi ceva; treaca-mearga ca cifrele sint date asa, fara nici o posibilitate de verificare independenta, dar de ce nu se spune si citi bani s-au strins? Chiar, cit se puteau stringe? Cam cit o fi donatia medie? 10 lei, 20 lei? Hai sa fim optimisti, sa zicem ca e vorba de 50 de lei; asta inseamna cca. 400.000 de euro. Hai ca se poate; pina la 1,3 miliarde nu mai e mult… Se lauda cu 36.000 de oameni care au donat? Asta inseamna cam 0,2% din totalul adultilor; cum e cu procentul de 87% ortodocsi pe care BOR ii reprezinta? Dar dintre cele 132 de “persoane juridice”, cite sint administratii publice sau firme de stat si cit a donat fiecare? Multe intrebari, putine raspunsuri… Să reamintim în acest context că, la sfărşitul lunii iunie, Primaria Capitalei a alocat BOR 10 milioane de lei pentru Catedrala, aceşti bani venind să se adauge altor 5 milioane de la Primăria Sectorului 3 (Hotărîrea 54/26.05.2011) şi 10 milioane de la Guvern (HG 101/09.02.2011). Intr-un mod similar, anul trecut au “cotizat” Primaria Sectorului 2 si, din nou, Guvernul. „Vreau să precizez de la început că Biserica Ortodoxă Română nu se bizuie pe sprijinul Statului pentru acordarea unor subvenţii de la Guvern, deci din bani publici, ci va conta pe ajutorul credincioşilor care va fi oferit în timp.” (Ciprian Câmpineanul, episcop vicar patriarhal; în cadrul unui Telejurnal TVR[ix]) „Nu trebuie să mai existe teama că va fi construită din bani de la stat“ (Nicolae Noica, responsabil de proiect din partea Adunării Naţionale Bisericeşti, fost ministru al Lucrărilor Publice şi al Amenajării Teritoriale[x]) Deci, pina la urma, cine urmeaza sa plateasca constructia Catedralei? “Neamul” sau “bugetul”? Cui ii va apartine catedrala? Poporului roman, nu? Asa eram invatati si inainte de ’89; cu totii eram “producatori, proprietari si beneficiari”. Stim cu totii cum era cu “beneficiarii”… Deci cui ii va apartine Catedrala? Simplu si clar: Bisericii Ortodoxe. Statul cheltuieste, Biserica primeste. Amin! Mereu se gaseste cite un ingeras pufos care sa “argumenteze”: Daca Statul face autostrazi si scoli, de ce sa nu ne dea si noua bani de Catedrala? Uite cum s-au bagat banii in Arena Nationala! Mana cereasca Arena asta cu gazonul ei, nu? Ce se faceau heruvimii de serviciu fara asa minune? Sa nu-i plingem, gaseau ei ceva. Cei care apeleaza la astfel de analogii “uita” o “mica” diferenta. Stadionul in cauza, precum si alte constructii de acest gen, sint construite de Stat, dar ramin in patrimoniul public! Tocmai de aceea s-a iscat scandalul legat de contractul de management; Primaria urma sa primeasca prea putin! In cazul Catedralei, Statul plateste, dar ea intra in patrimoniul unei organizatii private. Primaria Capitalei a dat pentru Catedrala 10 milioane de lei, ce a primit in schimb? Promisiunea unei strane?!?!? Citi bani primeste BOR de la Stat? Nu e un raspuns simplu. Sursele de finantare sint atit de multe si de diverse incit sint greu de centralizat. De asemeni, sint foarte greu de estimat avantajele fiscale si para-fiscale: scutiri de taxe si impozite, monopol pe comercializarea unor produse etc. Se poate totusi calcula o suma minima; la nivelul lui 2011 aceasta poate fi estimata la cca. 200 milioane de euro; este vorba de cca. 100 milioane de euro cash si 100 de milioane de euro in proprietati (in realitate poate fi mult mai mult. De exemplu, cum estimezi valoarea fostei cladirii a Parlamentului?). Pentru detalii puteti consulta un articol anterior. Cit de mare e averea BOR? Din nou, greu de estimat. In presa se vehiculeaza o cifra de circa 3 miliarde de euro. Recomand un foarte bun reportaj pe aceasta tema, difuzat de TVR, intitulat “Averea Bisericii”. Cit cheltuieste BOR pe activitati filantropice? Simplu; o spun chiar ei. In 2010[xi] au alocat cca. 11,6 milioane de euro; in 2009[xii] suma a fost similara. Daca facem referire la sumele primite de la Stat, doar cca. 5-10% din acestea se duc catre “filantropie”. In realitate e si mai “bine”; conform raportului de activitate din 2009, citat anterior, sumele efectiv folosite pentru ajutoare materiale si finaciare au reprezentat doar 33% din cele 11 milioane de euro, restul mergind catre cheltuieli administrative si de personal… Nu cred ca are rost sa mai insist; imaginea de ansamblu este suficient de clara. Ma surprinde totusi lipsa disponibilitatii spre dialog a conducerii actuale a BOR; in fond ar fi interesul lor sa rezoneze macar cu proprii enoriasi, daca nu cu societatea in ansamblul ei. Cercetarea Fundatiei Soros, mentionata mai sus, mai cuprinde un rezultat care te-ai astepta sa ingrijoreze Biserica: procentajul celor care sustin mai mult sau mai putin ideea finantarii acesteia de catre Stat a scazut in 8 ani de la 76% la doar 54%. In acest ritm peste 2 sau 3 ani, presiunea societatii pentru stoparea finantarii bugetare a cultelor va fi covirsitoare. Cum se vor descurca atunci? Ramine de vazut. [i] http://www.ecb.int/stats/money/long/html/index.en.html [ii] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [iii] Suma exacta depinde de foarte multe variabile, dar valoarea de 100 milioane de euro dobinzi la 100 milioane de euro imprumutati reprezinta o buna aproximare. [iv] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [v] “Underestimating Costs in Public Works Projects. Error or Lie?”, Bent Flyvbjerg, Mette Skamris Holm, and Søren Buhl; http://flyvbjerg.plan.aau.dk/JAPAASPUBLISHED.pdf [vi] “Policy and Planning for Large Infrastructure Projects: Problems, Causes, Cures”, Bent Flyvbjerg; http://www-wds.worldbank.org/external/default/WDSContentServer/WDSP/IB/2005/12/01/000016406_20051201094022/Rendered/PDF/wps3781.pdf [vii] http://infotva.manager.ro/articole/infotva/scutiri-de-tva-pentru-operatiuni-din-interiorul-tarii-2021.html [viii] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bdonatori_si_protestatari_diferente_de_orizont_si_numarb_2642.html [ix] v. înregistrarea la http://www.youtube.com/watch?v=mKxQVwpBjhQ [x] http://www.adevarul.ro/locale/bucuresti/Patriarhia_face_credit_pentru_Catedrala_Neamului_0_273573242.html [xi] http://www.basilica.ro/ro/stiri/bbiserica_a_raspuns_crizei_prin_mai_multa_filantropieb_2187.html [xii] Activitatea Social-Filantropică Desfăşurată În Cuprinsul Eparhiilor Patriarhiei Române În Anul 2009

Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF

Romania trebuie salvata! Cotidianul.ro Blejnar&Associates - conflict de interese, trafic de influenţă şi abuz în serviciu Soţia şi subordonata şefului Fiscului apără privaţii în procesele cu ANAF Pornind de la informaţiile publicate de Marius Mina pe blogul său, cotidianul.ro a descoperit modul în care şeful Fiscului din România, Sorin Blejnar, controlează - prin intermediul firmei de avocatură a soţiei sale şi a directorului general al Direcţiei Juridice din ANAF - o adevărată caracatiţă avocăţească în jurul banilor publici. "Se ordona controlul Fiscului asupra unor firme cu profit considerabil, expertizele financiare «demonstreaza» de fiecare dată nereguli în contabilitate şi se întocmesc procese verbale. Firmele în cauză sunt obligate la plata unor sume imense plus penalizări. Patronii disperaţi intră în panică şi apar ca prin minune agenţi ai Fiscului sau Gărzii Financiare care le oferă soluţia salvatoare: «Nu vă faceţi probleme, am eu un avocat bun care a câştigat toate procesele cu Fiscul până acum, vă costă o sută de mii de euro (în numerar) plus o amendă de câteva mii pentru rezolvarea 'amiabilă' a conflictului»", scria zilele trecute Marius Mina pe blogul său. Cotidianul.ro a verificat informaţiile şi documentele publicate de Mina, şi lucrurile nu doar că se confirmă, dar se arată a fi de proporţii scandaloase. La o simplă investigaţie am putut descoperi că dimensiunile caracatiţei penale de la ANAF sunt uriaşe. Conflictul de interese, incompatibilitatea, abuzul în serviciu, traficul de influenţă şi taxa de protecţie ies la iveală ca practici de bază ale unui grup condus la ANAF de familia preşedintelui Sorin Blejnar. O operaţiune de căpuşare se desfăşoară la cel mai înalt nivel. Avocata Ioana Toma (fost partener principal în societatea de avocatură Toma, Manolache şi Asociaţii) este,din ianuarie 2009, angajată a ANAF. Mai întâi consilier personal al lui Sorin Blejnar (ianuarie 2009-septembrie 2009), apoi director general al Direcţiei Juridice din ANAF (septembrie 2009-până în prezent). Foto 1. Ioana Toma contra ANAF - casa de avocatură Flagrantul conflict de interese şi evidenta incompatibilitate nu au afectat deloc ascensiunea Ioanei Toma în structurile ANAF. Sorin Blejnar a angajat-o pe avocată în ianuarie 2009, în funcţia de consilier personal al preşedintelui ANAF. Asta în ciuda faptului că societatea de avocatură a Ioanei Toma (Toma, Manolache şi Asociaţii) a continuat să reprezinte în instanţă diverse societăţi comerciale şi persoane aflate în procese împotriva Administraţiilor Finanţelor Publice (Vezi foto 1) sau a altor structuri ale ANAF-ului sau ale Ministerului de Finanţe. Foto 2. Ioana Toma - declarație avere ianuarie 2009 Foto 3. Ioana Toma - declarție avere iunie 2009 Faptul că Ioana Toma s-a aflat în incompatibilitate şi în conflict de interese reiese chiar din declaraţiile de avere ale acesteia: o puteţi vedea în facsimil pe cea din 2009 (Vezi foto 2, 3). Doamna în cauză nu a catadicsit să iasă din firma de avocatură după ce a devenit funcţionar public. Ba mai mult, ea a continuat să reprezinte societăţi comerciale în litigiile cu Direcţiile de Finanţe. Ea centra, ea dădea cu capul! (Vezi foto 5) Foto 5. Toma și Asociații Nenorocirea vine de la faptul că nu doar Ioana Toma s-a aflat mult timp după angajarea sa la ANAF în conflict de interese, ci şi şeful ei cel descurcăreţ, Sorin Blejnar. Spunem asta pentru că avocata Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF, este partener (adică coproprietar) în firma de avocatură a Ioanei Toma. Lucru pe care îl putem constata citind ultima declaraţie de avere a lui Sorin Blejnar. Dimineaţa Sorin Blejnar conduce ANAF, seara acasă discută cu soţia cum să câştige despăgubiri de la acesta. (Vezi foto 4) Foto 4. Declarație avere Blejnar - dovada Andreea Blejnar Chiar şi după avansarea în postul de director general al Direcţiei Juridice din ANAF, Ioana Toma a continuat să profeseze avocatura în firma anterior menţionată, alături de Andreea Blejnar, soţia preşedintelui ANAF. Sigur, nu la vedere, întrucât Ioana Toma - braţul armat al lui Blejnar - a ieşit de faţadă din firma de avocatură (abia anul trecut). Astfel, societatea de avocatură se numeşte acum Manolache şi Asociaţii, în care parteneri sunt avocaţii Andreea Blejnar şi Tatiana Manolache (Vezi foto 6). Deloc surprinzător, firma de avocatură a soţiei lui Blejnar şi a şefei juriştilor din ANAF continuă să reprezinte firme şi persoane în procesele cu Administraţiile Finanţelor Publice din toate judeţele ţării (Vezi foto 7). Foto 6. Site-ul casei de avocatură Blejnar Andreea și Manolache Tatiana Foto 7. Andreea Blejnar contra ANAF Casa de avocatură controlată de cele două prietene de casă ale familiei preşedintelui ANAF, Andreea Blejnar şi Ioana Toma, a reprezentat şi firma Glina SA la Curtea de Apel Bucureşti într-un proces foarte important pentru această societate comercială. Împotriva cui? Împotriva Ministerului Finanţelor Publice - Comisia Fiscală Centrală. Biroul de avocatură al directoarei din ANAF şi al soţiei lui Blejnar oferă, printre altele, servicii de consiliere Societăţii Comerciale Glina SA, Combinatului Siderurgic Reşiţa, Grupului Feroviar Român şi Clubului Bamboo. Şi ghiciţi cum se desfăşoară lucrurile? Majoritatea speţelor în care intră în acţiune societatea de avocatură Manolache şi Asociaţii se referă la procese cu instituţii ale statului român, în special cu cele din subordinea Ministerului Finanţelor Publice! Să nu vă imaginaţi că în instanţe nu are câştig de cauză! Aceste informaţii prezentate de cotidianul.ro reprezintă doar o mică parte a încrengăturii juridico-fiscale patronate de Sorin Blejnar şi manevrate prin familia sa şi prin adjuncţii săi. Iar infracţiunile pomenite în titlul acestui articol sunt de natură să prejudicieze funcţionarea Fiscului şi colectarea banilor publici. Într-o ţară normală, pentru conflict de interese, incompatibilitate, trafic de influenţă, abuz în serviciu, taxă de protecţie etc., şeful Fiscului şi directoarea Direcţiei juridice ar fi arestaţi în secunda doi. Darămite să mai fie şi cumul de infracţiuni! În formă continuată chiar, aşa cum reiese din documente că se petrec lucrurile. Pe moşia lui Sorin Blejnar, infracţiunile şi abuzurile merg mână în mână. Pentru prima dată în ultimele două decenii, ANAF, Poliţia, Parchetul, chiar şi Direcţia Naţională Anticorupţie ar trebui să descindă chiar la ANAF şi în afacerile preşedintelui acestuia, Sorin Blejnar. Actele care ilustrează acest articol şi cele care vor urma o dovedesc din plin! Cristina Horvat Publicat Luni, 12 septembrie 2011

"Inchideti spitale si scoli, dar aveti bani de Catedrala Neamului"

Romania trebuie salvata! 9am.ro 1.aug.2011 Televiziunea Deutsche Welle a realizat in tara noastra un reportaj ce a surprins perfect realitatea in care ne ducem veacu: O noua catedrala se construieste in Bucuresti, in timp ce zeci de spitale si scoli sunt inchise. O noua catedrala este construita in centrul Bucurestiului, iar costurile sunt de 600 milioane de euro, bani proveniti de la Guvern. In acelasi timp, zeci de spitale si scoli se inchid din cauza lipsei finantelor, scriu jurnalistii de la Deutsche Welle, intr-un documentar realizat despre viitorul lacas de cult. "Banii par sa nu fie o problema pentru ridicarea Catedralei. Biserica si Guvernul cheltuie impreuna 600 milioane de euro pentru constructie... Banii pe care Biserica ii primeste de la stat sunt de doua ori mai multi decat cei alocati culturii sau cercetarii stiintifice", se arata in documentarul prezentat mai jos. Constructia Catedralei Mantuirii Neamului se face rapid pentru ca edificiul sa fie gata in urmatorii trei ani. Va fi situata pe un teren donat de stat, la circa 125 metri de Casa Poporului, construita de Nicolae Ceausescu. Dictatorul a distrus numeroase biserici in anii 1980, insa guvernul actual are relatii apropiate cu Biserica Ortodoxa, scrie www.dw-world.de Publicatia germana consluzioneaza: Credinta joaca un rol important in societatea romaneasca si reprezinta un mare suport pentru viata mizera a multor oameni.