EXCLUSIV EVZ. Dosarul secret al sponsorizărilor lui Dragnea

Romania trebuie salvata!

Autor: Petrişor Cană, Violeta Fotache

În loc să fie urmărit penal, Florin Tunaru, fost consilier al lui Liviu Dragnea, cărăuşul sponsorizărilor ilegale făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, a fost avansat. Astăzi este numărul doi la conducerea Fiscului. În schimb, poliţistul care l-a audiat pe omul lui Dragnea este anchetat.

Vicepremierul Liviu Dragnea ar putea avea probleme în acest dosar ținut prin sertare, spun surse din JustițieSursa: NICU DÎRDÎIACAproape trei ani de zile, dosarul sponsorizărilor ilegale, făcute pentru campania electorală din 2008 a alianţei PSD+PC, s-a plimbat între Poliţia judeţului Teleorman şi Parchetul Tribunalului aferent. La un moment dat, ancheta părea să se îndrepte către organizatorul metodei de lucru, spun surse din poliţia locală, dar lucrurile s-au schimbat după audierea fostului subordonat al lui Liviu Dragnea, pe vremea când acesta era stăpânul Consiliului Judeţean (CJ). Este vorba despre Florin Tunaru, vicepre şe dinte al ANAF.

Poliţia spune că Tunaru e acuzat

Inspectoratul de Poliţie al Judeţului(IPJ) Teleorman a confirmat, pentru EVZ, că face cercetări în dosarul sponsorizărilor „în care este acuzat şi Tunaru”. Oficialii IPJ ne-au comunicat: „Dosarul penal la care faceţi referire se află în lucru la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Teleorman – Serviciul de Investigare a Fraudelor, fiind efectuate cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de evaziune fiscală”. Ofiţerul de presă al instituţiei, comisarul Adrian Ilicea, a adăugat că dosarul penal este sub supravegherea procurorilor Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman.

Cărăuşul PSD

Poliţiştii spun că au finalizat o dată ancheta începută în noiembrie 2010 şi au făcut nişte propuneri, dar dosarul le-a fost returnat „pentru completări”. Între timp, Florin Tunaru, a fost numit în funcţia de vicepreşedinte al ANAF, în luna mai 2012, odată cu învestirea Guvernului Ponta I.

Ofiţerii de la Investigarea Fraudelor au audiat mai mulţi oameni de afaceri şi funcţionari publici care au apărut, în Monitorul Oficial, ca sponsori ai alianţei PSD+PC. Unul dintre aspectele sesizate de oamenii legii a fost acela că importante sume de bani au fost virate nejustificat în conturile PSD, fără plata taxelor către stat. Însă unii dintre „donatori” habar nu aveau de acest lucru. Când au fost luaţi la întrebări, au declarat că Florin Tunaru, pe atunci director al CJ Teleorman, îi îndemna să cotizeze la partid şi că acesta a transportat banii colectaţi în judeţ la sediul PSD din Bucureşti.

Spre exemplu, Dacian Florin Teacă a spus anchetatorilor că s-a trezit „sponsor”, deşi nu a dat niciun ban pentru campanie. Ar fi acceptat, însă, în noiembrie 2008, să fie mandatarul omului de afaceri Dan Pena, în baza căruia afaceristul urma să-i dea „mijlocitorului” Teacă 170.000 de lei pentru a-i vira în contul PSD.

Au semnat alţii pentru ei

Afaceristul Dan Pena, unul dintre acţionarii Modul Proiect şi al altor firme cu greutate din judeţ, a recunoscut cele spuse de Teacă, dar a declarat că a sponsorizat PSD la solicitarea lui Florin Tunaru. Alţi doi afacerişti din judeţ apar pe listele de sponsori fără să ştie. Pena spunea că, la insistenţele lui Tunaru, i-a contactat pe Mircea Băluţescu şi Ion Preda şi a dus formularele cu numele lor, în care apăreau ca sponsori, la sediul PSD.

Ion Preda figurează în Monitorul Oficial că ar fi sponsorizat PSD cu 120.000 de lei, dar nu a dat niciun ban. Mircea Băluţescu, celălalt „sponsor” al PSD, cu 200.000 de lei, spunea că a fost contactat de Dan Pena, pentru a-i semna un contract de sponsorizare, pentru o sumă mult mai mică, dar nu pentru PSD, ci pentru biserica Sfântul Ioan din Roşiorii de Vede (unde ar fi fost preot bunicul lui Dan Pena).

Fragment din declaraţia lui Mircea Băluţescu, care apare în Monitorul Ofi cial ca sponsor cu 200.000 de lei

Tunaru:„Am procedat la transportarea unor colete”

În faţa poliţiştilor, Florin Tunaru a declarat că habar nu avea ce transporta, în plicuri, către sediul central din Capitală. „Cu ocazia unor deplasări efectuate la Bucureşti, în mai multe rânduri, am procedat la transportarea unor documente, situaţii, dosare şi chiar colete de la organizaţia judeţeană de partid a PSD către sediul central din Bucureşti, precum şi invers, respectiv de la Bucureşti la Alexandria.

În unele cazuri, aveam la cunoştinţă despre conţinutul materialelor pe care le transportam şi despre destinatar, iar în alte cazuri nu, acestea fiind în plicuri sau pachete sigilate. (…) Este posibil ca, în acea perioadă, domnul Pena Dan să se fi prezentat la sediul organizaţiei judeţene a PSD şi să fi lăsat un plic sau un pachet sigilat despre conţinutul căruia să nu am cunoştinţă, pe care să îl fi transportat la sediul central din Bucureşti al PSD (…).

În legătură cu afirmaţia făcută de dânsul că a lăsat banii şi contractele la mine pe birou, declar că acest lucru este posibil, numai în condiţiile arătate mai sus, făcându-mi menţiunea mie, sau altei persoane din birou, că trebuie dus la sediul din Bucureşti, neaducându-mi aminte acest lucru”, le-a spus Tunaru anchetatorilor.

Sponsorul PSD Dan Pena, urmărit penal pentru evaziune fiscală

Au trecut trei ani de tăcere şi de „du-te-vino” cu dosarul între Poliţie şi Parchet. Somaţi să ne răspundă potrivit legii, procurorii Parchetului Tribunalului Teleorman spun că în acest dosar a fost deja începută urmărirea penală împotriva afaceristului Dan Pena. Acesta este acuzat de evaziune fiscală, fiind urmărit penal încă din data de 26 iunie 2011.

De atunci, în mod ciudat, anchetatorii bat pasul pe loc. Ei se apără, spunând: „La dosarul iniţial, ulterior au fost conexate mai multe cauze vizând aceeaşi persoană, astfel cauza respectivă devenind complexă şi necesitând mai mult timp pentru efectuarea cercetărilor.” În răspunsul primit la redacţie aflăm că: „Ofiţerul de poliţie care a instrumentat cauza a procedat la audierea mai multor persoane, printre care şi a numitului Tunaru Florin (actualul vicepreşedinte A.N.A.F.), în legătură cu anumite sponsorizări, presupuse ca fiind ilegale, din acea campanie electorală”. În versiunea procurorilor, Tunaru nu este acuzat.

Cazul devine şi mai interesant, după ce aflăm că dosarul a fost mutat la Bucureşti, la un parchet competent să-l cerceteze pe poliţistul care l-a audiat pe Tunaru! Motivul? Ar fi existat indicii că declaraţiile lui Florin Tunaru „ar fi fost puse la dispoziţia unei persoane care nu avea calitatea să le deţină şi au fost folosite întro emisiune TV din timpul campaniei electorale din anul 2012”. „Întreg dosarul nu mai e la noi, a fost declinat, în decembrie 2012, la Parchetul Curţii de Apel sau la DNA, nu ştiu exact!”, a declarat, pentru EVZ, procurorul Traian Nedelcuţă, purtătorul de cuvânt al Parchetului Tribunalului Teleorman.


Miting al Alianței PSD+PC în campania electorală din 2008, intrată în atenția anchetatorilor inițial pentru suspiciuni de spălare de bani

„Cărăuşul” Tunaru, avansat la Finanţe, apoi la Fisc

În anul 2008, atunci când a colectat bani pentru campania electorală, Florin Tunaru era director executiv-adjunct la CJ Teleorman, al cărui preşedinte era Liviu Dragnea. Actualul vicepremier era şi liderul PSD Teleorman. Un an mai târziu, Tunaru a fost numit director- adjunct la Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Teleorman.

În 2010, când a început ancheta poliţiştilor, era consilier la cabinetul şefului CJ Liviu Dragnea şi avea ca atribuţii: „Consiliere în domeniul financiar-contabil şi al finanţelor publice”. Din 2011 şi până în aprilie 2012, el a fost director executiv la CJ, iar din luna mai a fost „avansat” ca vicepreşedinte ANAF.

I-a crescut şi averea

Aşa cum reiese din declaraţiile de avere, care se regăsesc la Agenţia Naţională de Integritate (ANI) şi depuse în calitate de funcţionar public, Florin Tunaru a prosperat odată cu avansările în funcţii.

● 2009 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 40.766 lei; venituri – 53.114 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.

● 2011 – director executiv-adjunct la Consiliul Judeţean Teleorman. Conturi bancare: 60.254 lei; venituri din salarii şi servicii de contabilitate:77.225 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui;un autoturism Volkswagen.

● 2012 – numit vicepreşedinte ANAF. Declaraţia la instalare. Conturi bancare:83.415 lei; venituri: 77.627 lei; un apartament, coproprietar la o casă şi un teren de 2.612 metri pătraţi, împreună cu fratele şi sora lui; un autoturism Volkswagen.

● 2013 - luna mai - vicepreşedinte ANAF. Conturi bancare: 84.941 lei; venituri:50.441 lei. Pe lângă bunurile deja declarate, printre proprietăţi apare un autoturism Mercedes. Tot acum apar şi primele împrumuturi în valoare de 33.600 lei.

● 2013 – luna iunie – vicepreşedinte ANAF şi membru în Consiliul de Administraţie CEC. Faţă de bunurile din penultima declaraţie, diferenţa este că brusc cresc conturile bancare: 161.079 lei (cont la CEC 76.795 lei, faţă de 122 lei, în luna mai); venituri: 50.441 lei.

Florin Tunaru a cărat pachetele cu bani. El nu a reclamat faptul că nu au fost folosite băncile, care ar fi raportat imediat orice suspiciune de spălare de bani. Şi, totuşi, e şef la Fisc!


Agenția Națională pentru Administrație Fiscală, condusă din poziția a doua, de Florin Tunaru, are ca țintă evazioniștii fiscali

ANI îl verifică pe „Primarul Tel Drum”

Inspectorii Agenţiei Naţionale de Integritate au declanşat cercetările faţă de primarul oraşului Zimnicea, Petre Pârvu, suspectat că s-a aflat în conflict de interese. Sursele noastre ne-au precizat că inspectorii ANI „au plecat deja în teritoriu”. Reamintim că „Evenimentul zilei” a dezvăluit, săptămâna trecută, o afacere ţinută „la secret” parafată între Petre Pârvu, edilul din Zimnicea, şi Tel Drum, firma „moşită” spre privatizare de Liviu Dragnea, pe vremea când acesta conducea destinele judeţului Teleorman, din funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

Chirie de un milion de lei pe lună

Documentul exploziv, intrat în posesia EVZ, demonstrează că primarul în funcţie şi azi şi-a închiriat garsoniera firmei Tel Drum, care prestează servicii pentru Primărie. Actul, încheiat la data de 14 iulie 2005, este valabil până în 2015, iar chiria lunară a fost stabilită „la 1 .000.000 de lei”. Pe perioada de valabilitate a acestui contract, Primăria condusă de Petre Pârvu a încheiat cel puţin două contracte pentru prestări servicii cu Tel Drum, firma parteneră cu Turiss-ul lui Liviu Dragnea.

Dracu’ l-a pus?!

Edilul prins „cu mâţa în sac” a spus că nu a luat, de fapt, niciun ban pentru închirierea acelui spaţiu „în care funcţionează Radio Z, care este al celor de la Tel Drum”. Cu toate acestea nu s-a gândit nicio clipă să rezilieze contractul. Întrebat de EVZ de ce a semnat un asemenea contract, primarul Pârvu a avut un răspuns năucitor: „De ce am încheiat contractul? De dracu’, că n-am avut de lucru! Şi asta a fost prostia mea!”. Acum el trebuie să dea explicaţii inspectorilor de integritate.



Citiţi mai mult: EXCLUSIV EVZ. Dosarul secret al sponsorizărilor lui Dragnea - Exclusiv EVZ > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/exclusiv-evz-dosarul-secret-al-sponsorizarilor-lui-dragnea-1049679.html#ixzz2aTDfgfJX
EVZ.ro

Omar Hayssam şi DISTRUGEREA unei perle a economiei româneşti

Romania trebuie salvata!

Autor: Raluca Florescu

Înfiinţată în 1962, IPRS (Întreprinderea de piese radio şi semiconductori) Băneasa a fost o companie producătoare de componente electronice şi aparatură electronică şi electrotehnică.






1 /4.
La doi ani după înfiinţare, compania începe să producă şi pentru export. În 1964 s-a făcut primul export de componente (în Franta).

De la un an la altul erau introduse noi produse în fabricaţie, iar din 1967 o mulţime de brevete au fost obţinute de la OSIM, acestea având succes la export: monocristale, punţi auto; dispozitive rapide prin tehnologia de iradiere; celule solare; tehnologie de asperizare folie de Al; implantare ionică.

Îniante de 1989, IPRS era cunoscută drept cel mai bun furnizor de tranzistori din zonă, iar la nivel local dingura companie care îi făcea concurenţă era Microelectronica.



Iată ce spune Doina Didiv, fost director general al IPRS, şi care a lucrat în companie timp de 32 de ani: "Cam 2-3 ani (după Revoluţie), lucrurile au decurs oarecum normal, dar cu multe temeri pentru că industria autohtonă a început să se destrame. Ne-am pus serios problema unor noi fabricaţii în locul componentelor. Soluţiile au fost timide şi greu de creat cam 5.000 de locuri de munca şi cam peste 15.000 de metri pătraţi de hale de ocupat. Componentele, la rândul lor se cereau din ce în ce mai puţine, şi pentru că erau depăşite tehnologic".

Potrivit acesteia, decăderea IPRS a avut mai mulţi factori. "Unul intern românesc, dărâmarea semnificativă a industriei autohtone şi înlocuirea treptată cu producători străini sau interni, cu alte interese privind furnizorii de materiale; puteau să supravieţuiască destule familii de componente dacă era un anumit interes. Altă alternativă puteau fi firmele mixte pentru export; pentru exportul punţilor auto în SUA s-a înfiinţat o firmă în Luxemburg şi apoi în Insulele Virgine; a mers un timp", a msi spus aceasta într-un interviu acordat în 2010.

După anul 1989, firma a început să decadă, în special din cauza dezinteresului autorităţilor.

Cu toate astea, în 2002 compania avea încă 870 de angajaţi. Extrem de important era şi patrimoniul imobiliar al societăţii. În anul 2006, IPRS avea în proprietate două terenuri 118.845 mp în Voluntari şi 2.498 mp în sectorul 2 din Bucureşti, evaluate atunci la 20 milioane de euro.

Devalizarea IPRS

În 2003 pachetul majoritar de 51,4% de acţiuni a fost cumpărat de la AVAS (fosta APAPS) de compania Ogharit Trading CO Siria, controlată de Omar Hayssam. Elmefa B.V, un holding olandez specializat în producţia electrică şi electronică, interesat de asemenea de IPRS, a fost eliminat de la privatizare.

Ogharit Trading a oferit 3,1 milioane de euro, sumă în care era inclusă şi plata datoriilor societăţii. La scurt timp după tranzacţie, statul român a şters aproape toată datoria IPRS, astfel că în realitate Ogharit Trading a cumpărat societatea pentru suma de 140.000 de euro. După ce au preluat societatea, sirienii nu au făcut nici o investiţie.

După condamnarea lui Omar Hayssam pentru acte de terorism în cazul răpirii jurnaliştilor români în Iraq, Tribunalul Bucureşti a decis la 15 iunie 2007 anularea contractului de vânzare-cumpărare a 51,4% acţiuni la Întreprinderea de Piese Radio şi Semiconductoare Băneasa, încheiat în septembrie 2003, între AVAS (fosta APAPS) şi societatea siriană, controlată de Omar Hayssam, Ogharit Trading CO Siria.

Potrivit judecătorilor, societatea siriană avea obiect de activitate import-export de mărfuri generale şi de construcţii. "Mai mult, aceasta fusese înfiinţată în anul 2001, astfel că, şi în situaţia în care ar fi avut acest obiect de activitate, nu ar fi îndeplinit un alt criteriu de precalificare stabilit de APAPS, respectiv experienţă de cinci ani în domeniul tehnologiei informaţiilor şi comunicaţiilor", arătau judecătorii în 2005. În 2006, AVAS vindea pe bucăţi 1,4 hectare din terenul companiei către familia libaneză Jabra.

Un caz de succes

Cazul unei companii similare IPRS, dar care a avut parte de o privatizare de succes, arată cum ar fi putut evolua lucrurile dacă exista voinţă politică. La 500 de kilometri de Bucureşti, în buricul Timişoarei, a fost înfiinţată o "fabrică de calculatoare" sub regimul comunist, loc unde Institutul Politehnic Timişoara a produs echipamente de vârf pentru acea perioadă.

În 1990 s-a transformat în societatea Datatim, dar nu a avut soarta IPRS Băneasa şi exemplul acestei companii ne arată că România putea să fie acum pe alt drum, dacă era gestionată corect toată privatizarea economiei comuniste. Noua companie a devenit una dintre cele mai puternice din regiune şi mai mult decât atât. În perioada în care sistemul judiciar românesc începea să caute probe pentru frauda comisă la IPRS Băneasa şi Justiţia desfiinţa privatizarea, Alcatel România devenea centrul operaţional al multinaţionalei Alcatel pentru Balcani şi Europa de Est.



Citiţi mai mult: Omar Hayssam şi DISTRUGEREA unei perle a economiei româneşti - Economie > EVZ.ro http://www.evz.ro/detalii/stiri/omar-hayssam-si-distrugerea-unei-perle-a-economiei-romanesti-1049735.html#ixzz2aT9GkdQF
EVZ.ro