joi, 12 noiembrie 2009

Universitatile de stat incalca legea si isi "ascund" banii

Romania trebuie salvata!
http://www.wall-street.ro/slideshow/Companii/75000/Universitatile-de-stat-incalca-legea-Gripa-opacitatii-financiare


O parte din universitatile de stat si private din Romania, autorizate sa functioneze de Ministerul Educatiei, evita sa-si publice, fie pe propriul site, fie pe portalul Ministerului de Finante, rezultatele financiare aferente anului 2008.
Marea necunoscuta
In Romania sunt 56 de universitati de stat, 28 institutii de invatamant superior particulare acreditate, 21 acreditate sa functioneze provizoriu si cinci autorizate sa functioneze provizoriu, aflate in curs de acreditare. Nicio institutie de invatamant superior de stat nu si-a publicat cifrele financiar-contabile pe site-ul Ministerului de Finante, in vreme ce 7 din 28 de universitati/institute particulare acreditate au omis sa faca acest lucru. Din acest punct de vedere, universitatile, indiferent daca sunt de stat sau private, se afla in legalitate, intrucat legea nu obliga institutiile de invatamant superior sa-si prezinte rezultatele financiare pe site-ul Ministerului de Finante. “Universitatile de stat sau private sunt exceptate de reglementarile fiscale in vigoare de la publicarea rezultatelor financiare pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, pentru ca aceste institutii nu functioneaza ca societati comerciale”, spune Daniel Tomoni, seful serviciului de relatii publice in cadrul Ministerului Educatiei. In schimb, universitatile trebuie sa faca vizibila activitatea financiara pe propria pagina de Internet. “Din informatiile mele, ceea ce trebuie sa facem este sa trimitem rezultatele financiare anuale catre Ministerul Educatiei, precum si sa le afisam pe propriul site”, afirma Gheorge Rosca (foto), rectorul Academiei de Studii Economice (ASE) Bucuresti. ASE-ul, una din cele mai prestigioase institutii de invatamant superior de stat din Romania, a avut venituri de 69,5 miloane de euro si cheltuieli de 68,5 milioane de euro anul trecut, potrivit informatiilor de pe site-ul propriu.De asemenea, informatiile legate de situatia financiar-contabila a universitatilor de stat pot fi solicitate direct institutiilor, in baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public, intrucat, conform actului normativ, universitatile in cauza au obligatia de a furniza astfel de date.“Conform legislatiei relevante in materia liberului acces la informatiile de interes public, institutiile publice au obligatia de a comunica din oficiu sursele financiare, bugetul si bilantul contabil. Universitatile de stat tin contabilitatea dupa regulile aplicabile institutiilor publice. Rezultatele financiare se raporteaza catre ministerul de resort, se centralizeaza si, ulterior, sunt comunicate Ministerului Finantelor Publice. Doar rezultatele financiare centralizate sunt publicate de catre Ministerul Finantelor Publice si pot fi accesate”, subliniaza Catalin Micu, avocat colaborator senior in cadrul casei Zamfirescu Racoti Predoiu.
Ultimele cifre facute publice de UPB sunt din martie 2008
Una din institutiile de invatamant de prestigiu din Romania care nu si-a publicat rezultatele financiare aferente anului 2008 pe site-ul propriu este Universitatea Politehnica Bucuresti (UPB). Pe pagina de Internet a universitatii sunt prezente trei documente, toate fiind insa din data de 31.03.2008: un bilant, executia de venituri si executia de cheltuieli.De asemenea, un al patrulea document, Planul Operational 2008, surprinde doar previziunile de buget si cheltuieli aferente anului trecut.In niciunul din documentele prezente pe site-ul universitatii nu se face referire la situatia financiar-contabila pe intreg anul 2008.In cazul altor institutii de invatamant superior, nu exista niciun fel de transparenta a cifrelor. “Atunci cand se acrediteaza o institutie de invatamant superior de stat, ARACIS verifica situatia financiara a institutiei, fie la Curtea de Conturi, fie in urma unui control facut de un auditor profesionist”, spune Mihai Floroiu, director de comunicare la Agentia Romana de Asigurare a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS).ARACIS si Agentia Romana a Calitatii in Invatamantul Preuniversitar (ARACIP) sunt singurele entitati care pot oferi acreditare si autorizare pentru specializarile din institutiile de invatamant romanesti.In anul universitar 2008/2009, 891.000 de romani erau inscrisi intr-o forma de invatamant superior, din care 46,1% frecventau invatamantul privat, arata datele Institutului National de Statistica (INS). Daca in anul universitar 2005/2006, 203.000 de romani erau inscrisi la o forma privata de invatamant superior, numarul a crescut de peste doua ori in 2008/2009, ajungand la 411.000.Aproape o treime (31,6%) din studentii inscrisi in anul universitar 2008/2009 au optat pentru aprofundarea stiintelor economice, 26,4% pentru cele universitar-pedagogice, iar 21,2% pentru cele tehnice. In invatamantul superior din sectorul privat, ponderea cea mai mare s-a inregistrat pentru studentii care au ales stiintele economice (43,6%).
Cele mai bogate 5 universitati private fabrica un profit de 62,1 mil. euro
Excedentul inregistrat in 2008 de cele mai mari cinci universitati particulare din Romania, acreditate de Ministerul Educatiei, care se calculeaza ca diferenta dintre veniturile si cheltuielile inregistrate pe durata unui an, a fost de 61,2 milioane de euro, potrivit datelor aflate pe site-ul Ministerului de Finante. Universitatea Spiru Haret, cea mai mare institutie de invatamant din Romania, care scolarizeaza aproape 300.000 de studenti, conduce detasat in topul celor mai bogate cinci universitati private din tara, fiind o adevarata fabrica de facut bani. Institutia educationala a inregistrat anul trecut venituri de 101,4 milioane de euro si cheltuieli de 53 de milioane de euro, raportand un excedent (profit) de 48,4 milioane de euro. Astfel, universitatea a avut o marja de profit de 47,7%, mai mare decat orice companie din top 100 in functie de cifra de afaceri pe 2008. Doar producatorul de ciment Lafarge Romania a reusit sa se apropie de profitabilitea Spiru Haret, cu o marja de 44% in 2008. Raportand profitul universitatii din 2008 la numarul de studenti scolarizati, rezulta ca fiecare student a generat un profit de 161,3 euro. Pe locul al doilea se pozitioneaza Universitea Vasile Goldis, din Arad, cu un excedent de 4,5 milioane de euro.Locul al treilea in topul profitabilitatii institutiilor de invatamant privat din Romania este ocupat de Universitatea Romano-Americana (Bucuresti), cu un excedent de 4,2 milioane de euro in 2008, la venituri de 12 milioane de euro si cheltuieli de 7,8 milioane de euro. Pe ultimele doua locuri in topul celor mai bogate institutii private de invatamant din Romania se afla Titu Maiorescu (Bucuresti), cu un excedent de 3,7 milioane de euro in 2008, respectiv Dimitrie Cantemir (Bucuresti), cu 3,5 milioane de euro. Toate cele cinci universitati private au avut marje de profit de cel putin 22% in 2008, doar cateva din cele mai importante 100 de companii din economie putandu-se lauda cu asemenea performante anul trecut.

Pizza expirata, data ca pomana electorala de PSD Timis

Romania trebuie salvata!
11 Nov 2009
Biroul de Investigatii

În plină perioadă a pomenilor electorale, directorul de campanie al PSD Timiş, fostul secretar de stat cu pădurile, Adam Crăciunescu, s-a gândit că e bine sa-i răsplătească pe amărâţii din organizaţiile teritoriale cu pizza expirată! Faptele stau în felul următor: pe data de 25 octombrie a.c., într-un depozit frigo din comuna Dumbrăviţa, localitate aflată chiar în buza Timişoarei, a fost descărcat un TIR din Germania, plin cu pizza semipreparată. Termenul de valabilitate înscris pe cutiile prăduite din fostul RDG a fost de 4 octombrie. Adică, pizza congelată expirase cu trei săptămâni înainte de operaţiunea de descărcare. În zilele următoare, cutiile cu pizza au ajuns în mai multe organizaţii locale ale PSD Timiş şi, ulterior, la diveşi cetăţeni cu probleme sociale.
În momentul în momentul în care mai mulţi şoşonari au acuzat stări de greaţă şi vomă, Adam Crăciunescu a tras repede un certificat de prelungire a datei valabilităţii, sfidând legile fizice ale bietului produs. Cu siguranţă, aceleaşi stări de beatitudine îi vor încerca pe consumatorii de pizza si pe 22 noiembrie, când li se va reaminti că trebuie sa voteze cu Mircea Geoană. Precizăm că mâna dreaptă în Timiş a lui Ilie Sârbu, pădurarul Adam Crăciunescu, este expert în probleme sanitar-veterinare. Cu puţin timp în urmă, directorul de campanie al lui Mircea Geoană s-a implicat direct în sinuciderea prematură a salmonelei, detectată de inspectorii DSV Timiş în unele mezeluri, prioritare la raft, care provin din zona judeţului Vâlcea. Abator de la care e hrănit, în mod regulat, şeful Senatului României, Mircea Geoană. Nimic altceva, deci, decât un atentat la sănătatea celui de-al doilea om în stat. Revenind la PSD Timiş, atmosfera s-a împuţit şi în sediul de pe CD Loga 40. Unde, chiar în acest moment, se fac strategii şi eforturi inimaginabile pentru blocarea acestor informaţii: se dau telefoane pe la diverşi şefi de redacţii locale, sunt momiţi unii ziarişti şi sunt făcute promisuni deşarte. Pentru acurateţe, va informăm că distribuirea produselor stricate s-a facut direct de către unul din fidelii lui Ilie Sârbu, gugulanul Ilie Borţun, mare latifundiar şi profitor al embargoului cu fosta Iugoslavie. Şi, dacă tot suntem la capitolul pomeni electorale, amintim de faptul că zilele trecute, mai mulţi primari PD-L Timiş au avut tupeul să împarta ajutoarele de la UE pentru nevoiaşi, în plase portocalii, cu sigla partidului-stat.

Geoana cheltuie pe saptamana cat castiga intr-un an

Romania trebuie salvata!

O declaratie stupefianta a lui Mircea Geoana ridica, din nou, mari semne de intrebare asupra misterioasei sale averi, extrem de consistenta, dupa unele zvonuri, extrem de redusa, dupa actele oficiale.
Concret, liderul PSD afirma, de bunavoie si nesilit de nimeni, in ultimul numar al revistei ”Academia Catavencu”, faptul ca isi ia la el zilnic, drept bani de buzunar, nici mai mult, nici mai putin decit 100 de milioane de lei vechi, transmite Inpolitics.Marturisirea este cu atat mai socanta cu cat in declaratia sa de avere, "salvatorul" pensionarilor si al bugetarilor din Romania sustine ca a castigat anul trecut doar 73.000 de lei. (puteti vedea aici declaratia sa de avere)Potrivit acestor date, veniturile stranse cu chiu, cu vai intr-un an de zile de liderul PSD ii zboara din buzunar in aproximativ o saptamana. Cu toate astea, colosala suma cheltuita de Mircea Geoana pe saptamana se poate justifica din punct de vedere legal datorita conturilor sale, care se ridica la 179.000 euro. Insa, curios este faptul ca, desi acesta se lauda cu 1.000 de lei pe zi in buzunar, suma din conturi nu se schimba, ceea ce da de inteles ca social-democratul nu se atinge de acei bani. De unde are Geoana deci atatia bani gheata la el zilnic? Ar mai exista o varianta pentru justificarea sumei, aceea ca banii de buzunar ai pesedistului sa vina din donatiile de campanie (1.090.518 de lei pana la ora actuala), dar si aceasta este doar o speculatie neconfirmata de prezidentiabilul Mircea Geoana. (puteti vedea aici cati bani au strans prezidentiabilii in doua saptamani de campanie)De asemnea, Inpolitics informeaza ca potrivit unor surse din apropierea sa, Geoana isi trimite aghiotantii sa achite cu banii jos (5000 de euro, in medie) elicopterele pe care le foloseste la deplasarile in campanie, prin tara, insa nu poate justifica asemenea ”precautii” financiare.

Publicat: astazi 9am.ro

Şantajul Chirieac-Roşca la şeful ANI - Episodul 2: Terorizarea lui Macovei

Romania trebuie salvata!
Curentul.ro
Scris de Victor Roncea

Pagina 1 din 2


Scandalul afacerii de şantaj Chirieac-Roşca la şeful ANI e departe de a se încheia. Suntem, de fapt, doar la început. Ne ajută foarte mult şi deontologii, şi deontoloagele de servicii de la trusturile mogulilor Voiculescu-Vîntu, navetiste de pe centura presei, cu sau fără silicoane, şi, în primul rånd, chiar „jurnalistul-Motorola“, îndepărtat ca o măsea stricată, rånd pe rånd, de la „Adevărul“, „Gåndul“, Pro TV şi, acum, şi de la TVR. Desigur, pentru „profesionalismul“ şi „înalta sa moralitate“, demonstrate prin zecile de milioane de euro scurse în firmele sale administrate de două bunicuţe, dintre care una chiar mămica sa. Dar Chirieac are de unde să-şi mai primească tainul: de la televiziunile „dracilor - Vîntu şi Roşca“ plus Voiculescu, după cum singur recunoaşte în noul dialog halucinant pe care îl prezentăm, în exclusivitate, în ziarul „Curentul“ de azi. Pentru că ediţia de ieri a fost sabotată temporar printr-un atac cibernetic, avem rugămintea către ziariştii liberi online, ai blogurilor independente, să răspåndească şi înregistrările de azi, pentru a distruge complet eşafodul dictaturii media a mogulilor. De altfel, ziarul „Curentul“, postul B1TV, blogării şi sutele de mii de cititori şi telespectatori revoltaţi au silit azi posturile mogulilor anti-Băsescu, Realitatea TV şi Antena 3, să spargă Omerta, deşi în stilul lor caracteristic, plin de dezinformare şi manipulare perversă. Minciunile personajelor desprinse dintr-un film mafiot, care se recomandă „ziarişti“, ne-au silit să amånăm pentru måine dezvăluirea legată de acuzaţia că Geoană fură banii de campanie ai PSD.

În episodul de azi al serialului „Clanul şantajiştilor“, vom demonstra cum intermediarul Afacerii Snagov, care a declarat ieri că „s-a nimerit întâmplător“ pe la masa de la restaurantul El Capitano de pe Snagov, este, de fapt, chiar artizan al pre-şantajului. „Nici măcar n-am ştiut ce s-a discutat la masă“, afirma ca o fată mare Bogdănel Chirieac, la emisiunea „Naşul“ de la postul B1 TV. Ei bine, noile dovezi pe care le prezentăm azi, în scris şi audio, ne arată că, încă de la rularea maşinii spre Snagov, Chirieac a aruncat zarurile: „Pizda aceea i-a dat lui Roşca două chestii olografe“. Este vorba de o fostă secretară la ANI plasată - după cum s-a spus deja -, ca într-un scenariu de film mafiot, pe sub biroul şefului Agenţiei, Cătălin Macovei, pentru a... aduna hârtiile găsite pe jos. Şi, deontologia întruchipată, „jurnalistul STS“, partener cu CTP şi director de ONG, continuă: „Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu“. Am trecut de problemele amantului Chirieac cu femeile, ca să nu mai fie deranjat de ele, şi am prezentat, în şase extrase audio, cum deontologul de servicii, în manieră super-profesionistă, înainte şi după şantaj, îl presează şi terorizează psihologic pe Macovei, pentru a ceda la „schimbul de informaţii“, în „interesul public“, al „poporului“. Deşi, cel care se recomandă drept prietenul folositor al amândurora, se scapă: „Că o să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...“, ar fi treaba lui Roşca. Bun manipulator, în emisiunea de la B1Tv, Chirieac încearcă să-l influenţeze pe Macovei, miorlăindu-se în direct: „Hai, spune, te-ai simţit şantajat, Cătăline?“. Răspunsul şefului ANI a fost fără echivoc, silind deontomogulul să bată imediat în retragere: „Da, am fost şantajat“. Organele în drept să-şi facă datoria.



Fisiere audio:

































Chirieac, artizanul pre-şantajului



Cătălin Macovei: Cum eşti, Bogdane?

Bogdan Chirieac: Am avut şi perioade mai bune...

CM: Aşa e, na... Cu balamucul de rigoare... Tu ce faci?

BC: Bani.

CM: E bine dacă faci şi nişte bani. Înseamnă că faci şi lucruri bune...

BC: Ai văzut tu vreodată presa să facă lucruri bune în ţara asta?

CM: Dac-o spui tu, înseamnă că e chiar nasol.

BC: Am vorbit aseară cu el (Sorin Roşca Stănescu - n. red.) despre ce ar fi vorba şi a zis că sunt două înscrisuri.

CM: Aşa.

BC: Că pizda aceea s-a dus la el, da (e vorba de o dră secretară de la ANI - n. red.), deci două chestii olografe în pula mea.

CM: Da...



Dovada şantajului de presă



BC: Şi că de data asta nu le-ar da, dar vrea şi el ceva la schimb, şi anume să avansezi cu dosarele lui Berceanu şi Videanu.

CM: Aha. Dar despre ce înscrisuri e vorba?

BC: Acum o să aflăm că dac-aş şti... Că el aseară...

CM: Înţeleg că-s chestii oficiale, nu-s amoroase.

BC: Habar nu am!

CM: Dacă-s amoroase n-are decåt să le dea.

BC: Nici n-am vrut să insist, că era Ciuvică cu ochii pe noi.

CM: Aa, v-aţi văzut „face to face“.

BC: Face to face, de ce? C-am fost aseară la emisiune cu el.

CM: De, frate, eu vreau să spună că nu mă mai uit la emisiuni, nu mai...

BC: Foarte bine faci.

CM: Îmi bag pula, m-am săturat.

BC: Foarte bine faci.

CM: Videanu şi Berceanu... Are lumea boală pe Videanu şi pe Berceanu.

BC: Aşa e...

BC: Dar ştii de ce are boală: că nu-mpart!

CM: Mănåncă singuri?

BC: Da.

CM: Nici asta nu e corect.

BC: Deci nu că fură, că de furat fură de rup.

CM: Băi, dar nu e corect.

BC: Dar nu-mpart nimic! Videanu i-a mai dat, Berceanu chiar mai puţin. I-au mai dat la campanie lui Băsescu, dar în rest nimic. Numai ei. Şi au perfectă dreptate ăştia: „Băi, du-te în pula mea“. Povestea ăsta, Victoraş Ponta, în guvern, nici la DIP-ul nu era aşa (Dan Ioan Popescu - n. red.), cåte chestii din alea nediscutate bagă Videanu. Ştii că e şedinţă de guvern marţea asta...



După şantaj, se ling rănile



BC: Şi ăştia-s prietenii tăi?

CM: Da.

BC: Mă rog.

CM: Da mă, dar asta e subţire. Mă gândesc.

BC: Trebuie mai multă grijă.

CM: Nu, ăla, creditorul e problema. Păi zicea că ce: să-i scriu eu! Doar n-am înnebunit? Asta e bluf! Îi dădea ăla... Păi îţi dai seama că dacă îi dădea astea şi-aş fi scris eu ceva, eraaaa...

(...)

CM: Să mă gåndesc pånă luni să văd care-i problema... Deci eu credeam că-i altceva, cine ştie ce. Băi, dar mă crezi că acolo eu am fost pur şi simplu martor; eu n-am avut, şi ţi-am zis după, ce circ, că ăla a făcut uråt. Bă, că să-mi dea ăla bani. Da mă, să-ţi dea banii, dar nu veni la mine, că eu am fost martor la încheiere şi mă duc oriunde şi spun că i-ai dat bani că el zicea că „ce, dom’le, nu mai recunoşti?“. Ba da, dom’le, recunosc că i-ai dat banii, dar eu n-am nicio treabă.

BC: Şi ăsta de ce nu i-a dat banii.

CM: Că dracu să-l ia. Că n-a avut de unde.

BC: Dar pentru ce, ca să cumpere un pămånt, ceva?

CM: Bogdane, sincer să fiu, nu ştiu ce e. Ăştia aveau nişte combinaţii cu terenuri între ei. Nu ştiu şi mai bine că nu ştiu.



Fezandeala: „Ce caută preşedintele ANI cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară“



CM: Nu ştiu, e foarte delicată. Pånă la urmă, dacă e să scrie... Mă, omule, tu nu-nţelegi că acuma chiar n-am niciun interes să te mint pe tine: chiar nu am avut nicio treabă.

BC: Nu asta-i problema.

CM: Ştiu că nu asta-i problema, legal vorbind.

BC: Nu ai niciun fel de problemă în planul legalităţii. Problema este strict în planul imaginii în ceea ce te priveşte.

CM: Da

BC: Aia, în pula mea.

CM: Păi da, poa’ să scrie, e escroc. A escrocat, pă pula mea.

BC: A escrocat, n-a escrocat...

CM: Bogdane, dar asta vreau să spun că e o chestie de când lucram în domeniul privat. Deci nu-i acuma. E din 2007. N-aveam nicio funcţie publică.

BC: Mă gandesc că...

CM: Nici măcar garant, că dacă e s-o luăm pe... sunt martor mă, martor că s-a încheiat contractul.

BC: Deci dac-o spargem o spargem. S-o spargem măine.

CM: Păi cum s-o spargem måine?

BC: S-o dăm noi în presă. Necentrată pe tine.

CM: Mda, băi şi m-am întålnit acum vreo două luni cu el. Ăla: „ce faci?“. „Bine, ăla nu mi-a dat banii“. „Şi eu ce vrei să-ţi fac?“. S-au auzit, s-au pula mea..

BC: Deci asta-i ticăloşie groasă, månca-ţi-aş, să-i lase înscrisurile lui NAŞU’.

CM: Eu cred că nu i le-a dat lui. Cred că le-a dat prin cineva, printr-un intermediar.

BC: De unde ştii tu. Cred că NAŞU’ cånd a dat în tine, s-a dus! Că aşa se întåmplă. Dai într-unul, vine lumea singură. Nu că n-avea de unde să-l ştie pe ăsta.

CM: Păi n-avea. E un avocat de doi lei. Corect! Şi lumea atunci: uite, dom’le, că mai ştiu şi eu. Ştiu cum e, se rostogoleşte treaba.

BC: Fiindcă să-ţi spun o chestie. Dacă treaba cu gagica în planul opiniei publice n-a avut absolut nicio relevanţă, ai şi remarcat. Băi ce ticăloşi. De asta-ţi spun. Eu le gestionez în planul imaginii. Chestiunea cu banu’. Lumea-i mult mai atentă la bani.

CM: Ştiu decåt la gagici şi la...

BC: Deci asta cu gagica îţi garantez că nu ţi-a scăzut cu nimic, ba dimpotrivă. Dar asta cu banii, ce caută preşedintele ANI, cu traficanţii de terenuri, în mafia imobiliară.

CM: Bine, îţi dai seama că poate ăştia nu-s nici mafioţi, nu-s nimic. Ăla care a dat banii e avocat şi celălalt e om obişnuit. Nu sunt. Dar poate s-o bage, s-o umfle, ştii?

BC: Adică ce, tu îi bănuieşti pe ăştia de bună-credinţă. Dacă era bună-credinţă nu puneau måna pe documentele astea. Despre ce vorbim.



„PSD o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI“



BC: Aia, că ai pe cineva. Chiar dacă nu te acuză pe tine direct, te acuză că nu poţi stăpåni instituţia. Eu ţi-o analizez exact aşa cum e şi chiar vreau să găsesc o soluţie să te scot din căcatul ăsta. Pe de altă parte, dacă o dă el cum vrea el, e o chestie ultra-nasoală, din cauza asta mă gåndesc să o spargem noi. Fiindcă ăştia care e, pula mea, deci PSD, o să iasă să spună că cerem schimbarea preşedintelui ANI care e amestecat în mafia imobiliară.



Prelucrarea psihologică a şefului ANI



CM: Spune-i că vreau să mă gåndesc pånă luni. Vreau să-mi analizez şi eu...

BC: Nu trebuie să-i spun nimic deocamdată.

CM: ... şansele, să pun în balanţă.

BC: Deci, dacă mă sună...

CM: Eu sunt un tip calculat. Îmi place să analizez.

BC: Pulică ăsta! Ticălosul care a dat, nu poţi să-l contactezi?

CM: Ba da, o să vorbesc cu el. Îţi dai seama că o să mă duc peste el!

BC: Dar ai o singură problemă. Tot ce-i spui îi spune lui Roşca.

CM: Cu cine, cu ăla care a dat banii.

BC: Da. Ăla te-a dat în gåt.

CM: Păi da, ăla m-a dat în gåt.

BC: Deci tot ce-i spui îi spune.

CM: Da. Şi cred că nu o să-i convină lu’ ăsta, după aia, că el ştie.

BC: Deci, opinia mea e că ăla e un ticălos sinistru cu care nu mai ai...

CM: Nici nu ar fi bine să-l contactez.

BC: Mai ales că orice-i spui o să spună „dom’le, a încercat să mă ameninţe“.

CM: Şi dăm în altele.

BC: Dăm în alte chestii, da.

CM: Pe de altă parte, să vorbesc cu ăla care a luat banii.

BC: Nu, tu nu mai ai ce să faci în cazul ăsta.

Vorbeşte la telefon.

BC: Opinia mea e că în niciun caz să-i contactezi pe cei doi. Deci singura ta chestie este că erai în domeniul privat şi în cazul unui proces vei depune ca martor.

CM: Exact.

BC: Pentru că în acest moment orice vorbire cu aceştia...

CM: Nu poate decåt să înrăutăţească situaţia.

BC: Deci dacă ăla care a dat banul... Bătråne, e asemenea calitate umană încåt a dat aceste hårtii cu tine lui Roşca. Despre ce vorbim?

CM: Îţi dai seama că...

BC: Despre ce pula mea vorbim? Îţi dai seama cu ce te confrunţi acolo? Deci absolut e ceva înspăimîntător. Şi asta-i la tine, bătråne: atacul.

CM: Pai da. Îţi dai seama că îl doare în pulă pe ăla de la care a luat bani. Că ăla e un nimeni. Bun, şi care să fie interesul lui ăla? O fi luat ceva bani?

BC: N-ai văzut ce i-o fi spus lui ăsta. Şi alte chestii, şi nu ştiu ce. S-o fi dus la Roşca că tu ai luat jumate din bani.

CM: Şi i-am dat şi scris.

BC: Aia cu scrisul a încercat el marea cu degetul să te sperie un pic, dar...

CM: Păi unde să le scriu. N-ai auzit: „te-oi fi îmbătat“. Stau prost cu băutura.

BC: A, mai poa’ să fie altceva. Mai poate fi o făcătură.

CM: E, asta ar fi nasol dacă e, dar...

BC: Dragul meu, se descoperă. Se descoperă că e o făcătură şi pe cine mai interesează.

CM: Corect. Că vorba aia, scrie la calculator textul şi semnătura mea, mare şmecherie, se scanează.

BC: Deci despre ce vorbim? Adică poate fi un set-up (înscenare, n.r.) complet. Iar în partea asta, pula mea. Asta-ţi spun, că faptul că există semnătura ta pe aia de martor şi de nu ştiu ce este suficient de..., şi-i autentică. Este suficient pentru a cauţiona şi o eventuală declaraţie a ta, falsă.

Chirieac: „Are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă“

CM: Prin care să fie grozăvii.

BC: Da, falsă!

CM: Păi ăsta-i adevărul. Ce vroiai să zic, că nu-i a mea?

BC: Bă, ce ticălos, să-mi bag pula în mă-sa, ce ticălos. Îţi spun că are dreptate şi Băsescu cu ticăloşia din presă. (Era o referire a lui Băsescu chiar la el, într-o emisiune de la TVR -

n. red.)

„Dracu’ Roşca şi fra-su Vîntu“: „O să le publice sau o să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...“

BC: Ştii cine îl poate bloca pe Roşca?

CM: Mm?

BC: Dar scapi de dracu, dai de fra-su: Vîntu!

CM: Şi Vîntu o să vrea acelaşi lucru.

BC: Vezi? Pula mea! Ei nici de şantaj nu poţi să-i acuzi. Nu ţi-au cerut nimic. Ţi-au cerut să-ţi faci datoria.

CM: (Råde) Păi da, dar mi-a cerut să-i dau lui cum ar veni.

BC: Ca ziarist, să-i dai lui ca să publice, că neavånd raportul ăsta ţi-a cerut să-i dai informaţii ca să le publice. Acum, ca să le publice sau să-i şantajeze pe Videanu, Berceanu...

CM: Asta nu mai ştiu.

BC: Dar oficial (oficial însemnånd la EL CAPITANO - n. red.) ţi-a cerut ca să dai acte să le publice. Pentru „interesul public“, pentru „a salva ţara“.

CM pufneşte.

Şantajul lui Roşca, desprins dintr-un „film cu mafioţi“

Romania trebuie salvata!
Curenul.ro
11.11.2009
Scris de Victor Roncea

Pagina 1 din 2


Preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România, Cezar Ioan



Presa liberă din Romånia a murit. Aceasta ar putea fi concluzia unui străin paraşutat ieri la Bucureşti cu informaţia că doi cunoscuţi „formatori de opinie“, Sorin Roşca Stănescu şi Bogdan Chirieac, au şantajat un oficial al statului, chiar pe şeful ANI, procurorul Cătălin Macovei. În timp ce scandalul declanşat de dezvăluirile publicate ieri, în exclusivitate, de „Curentul“ a bubuit cu reverberaţii enorme în spaţiul liber al Internetului şi la singulara televiziune B1 TV, marile trusturi aservite Coaliţiei anti-Băsescu au îngropat complet subiectul, într-o încercare zadarnică de obliterare a adevărului. TVR, însă, a reacţionat imediat, suspendånd emisiunea „deontologului“ Bogdan Chrieac de pe postul public de televiziune. Practic, ieri s-a devoalat, pentru prima oară atåt de pregnant, starea dezastruoasă la care a fost redusă aşa-zisa presă romånă, coboråtă în målul Snagovului, la nivelul de prostituată a mogulilor anti-Băsescu, sforarii dictaturii media. În condiţiile în care organizaţii autointitulate ca reprezentative ale presei din Romånia, gen Clubul Romån de Presă, Agenţia de Monitorizare a Presei, Centrul Independent de Jurnalism, etc, etc, tocmai au adoptat zilele trecute, cu mare fast şi pe bani europeni, „Codul deontologic al jurnalistului“, ieri toate acestea s-au făcut pierdute ca potårnichiile pe cåmpii. Vocalele asociaţii prezente altfel la contestarea Referendumului preşedintelui sau alte afaceri electorale sau anticreştine ce nu au nici cea mai mică legătură cu libertatea presei au tăcut målc ieri, ca mortu-n păpuşoi. Cu excepţia Asociaţiei Jurnaliştilor din Romånia, condusă de Cezar Ioan, care a spălat faţa presei romåne condamnånd cu tărie şantajul celor doi şantajişti: „Să se facă odată curăţenie. Aceşti oameni nu sunt ziarişti!“



„Să se facă odată curăţenie. Aceşti oameni nu sunt ziarişti!



Preşedintele Asociaţiei Jurnaliştilor din România (AJR), Cezar Ioan (foto dreapta), a fost extrem de tranşant în legătură cu demersul celor doi aşa-zişi ziarişti: „Sunt revoltat. Dacă într-adevăr înregistrarea este autentică - după cum a confirmat Sorin Roşca Stănescu - aceasta descrie o stare cutremurătoare pentru presa română. Pentru oameni normali, care nu s-au mai întâlnit cu asemenea situaţii, pare un fragment de scenariu din «Ticăloşii» sau alt film cu mafioţi. Este înfiorător, mai ales că ni se dezvăluie o lume subterană a presei în care presupuşi exponenţi ai ei acţionează ca nişte mafioţi şi trăiesc liniştiţi, fără a li se clinti nici cel mai mic muşchi de pe faţă, când sunt confruntaţi cu realitatea faptelor, când sunt demascaţi. Dacă oamenii aceştia se revendică de la statutul de jurnalist înseamnă că avem o mare problemă de breaslă. Nu se mai poate tolera aşa ceva: trebuie să se facă odată curăţenie. Cum ne prezentăm noi, ziariştii normali, în faţa opiniei publice, care are încă mare încredere în noi, ca reprezentanţi ai stabilităţii democraţiei, cu astfel de personaje lipsite de orice fel de moralitate? «Lideri de opinie»? Este dincolo de nivelul maxim de suportabilitate. Ne scufundăm în pestilenţial. Orice explicaţie din partea lor, de genul am făcut-o pentru «interesul public» sau pentru «popor», nu poate fi decât ridicolă, penibilă. Şantajul duce la şantaj. Nimic nu-i mai poate salva altceva decât retragerea definitivă din rândurile noastre. Aceste persoane nu mai au dreptul să se numească jurnalişti. Şi mai am ceva de adăugat: sunt foarte curios cum vor justifica unele posturi şi agenţii - şi ştiţi la care mă refer - lipsa cu desăvârşire a acestei ştiri din programele şi fluxurile lor informative. Ce credeţi că ar face CNN dacă la acest post s-ar întâmpla aşa ceva? Credeţi că ar îngropa această mizerie? S-ar auto-desfiinţa dacă s-ar întâmpla aşa ceva, apropo de onorabilitate! Aşadar, repet: colegii noştri onorabili, cum se vor simţi ignorând complet această ştire grotească? Dincolo de bine şi rău, simpatie şi antipatie, vorbim de presă: ne transformăm cu toţii în jurnalişti la comandă? Sau mai există demnitate şi profesionalism? Cum abordează ei realitatea: «dacă noi nu relatăm acest fapt nu s-a întâmplat»?! Nu numai noi, cu Asociaţia, ci şi colegii din străinătate, de la asociaţiile europene, sunt îngrijoraţi de nivelul alarmant de servitudine la care s-a ajuns în presa română. Se observă din ce în ce mai clar că există un centru unic de comandă. Dacă se dă ordinul de la acest centru, o ştire cutremurătoare nu mai există, în schimb un subiect la comandă apare simultan pe mai multe canale şi inclusiv, mai nou, pe bloguri pretins independente, ale «publicului», dar afiliate unor trusturi. Dacă aşa stă situaţia, să ni se dea şi nouă, celorlalţi, la începutul zilei, un buletin de ştiri «adevărate» şi... invizibile: astea există, astea nu există! Ca să ştim ce vor cei care dictează, dictatorii presei!“, a conchis cu dezgust preşedintele AJR, Cezar Ioan. Din păcate pentru starea presei, în ciuda cererilor noastre repetate adresate reprezentanţilor Clubului Român de Presă, aceştia au refuzat, ieri, să comenteze.



Preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor: „Presa din România riscă să-şi piardă libertatea câştigată în urmă cu 20 de ani!“



Prezent chiar zilele acestea în România, la congresul MediaSind, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor (FIJ), Aidan White (foto stânga), care reprezintă 800.000 de jurnalişti din întreaga lume, printre care se află şi ziarişti ai „Curentului“, a fost complet ignorat de Realitatea TV, în spiritul celor descrise de Cezar Ioan. Nu e de mirare, din moment ce în discursul său de la congres a afirmat despre presa din Romånia următoarele: „Cineva a spus că presa este de utilitate publică. Este şi acesta un punct de vedere, dar eu consider că media ar trebui să fie pluralistă, iar acest pluralism ar trebui să reflecte capacitatea tuturor grupurilor de a participa la o conversaţie media. Ar trebui să fie definit un ghid de standarde în care să fie incluse precizări despre respectul pentru adevăr, nevoia de a fi politic independent, nevoia de a fi responsabil faţă de publicul tău şi nevoia de a nu face rău, de a respecta drepturile celor pe care îi serveşti“. Ceea ce nu se poate spune despre cazurile lui Roşca şi Chirieac. Dimpotrivă.