Daca ai bani, ai si parte!
Acum astia au navalit pe coruptii din fotbal sa mai uite romanul de cei coruptii din politica pentru ca a venit iar o campanie electorala.
Cine pune mana pe cei din politica?
Nimeni, pentru ca sunt angajatii politicienilor.
Doar o minune ne mai salveaza de bubele astea!
luni, 18 mai 2009
Dosarele marii coruptii, la judecata de apoi
17 Mai 2009 Dorin Petrisor
Cotidianul
Promisiunile de combatere a marii coruptii prin sentinte de condamnare descurajante, facute Comisiei Europene de Romania, nu au fost onorate decat cu rare exceptii. Cotidianul.ro va prezinta o scurta radiografie a traseului sinuos prin instante urmat de cateva dosare de coruptie, cazuri cu mare impact mediatic.
Dosarul Rompetrol, in care omul de afaceri Dinu Patriciu este acuzat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) de deturnarea, in 2001, a 35 de milioane de dolari, reprezentand asa-numita “creanta Libia”, bani care, in opinia anchetatorilor, s-ar fi cuvenit statului, a fost preluat in 17 ianuarie 2005 de la DNA. Patriciu, alaturi de alte 11 persoane, printre care si Sorin Pantis, fostul ministru al Comunicatiilor in guvernul Adrian Nastase, sau directorul de atunci al cotidianului “Ziua”, Sorin Rosca Stanescu, mai sunt acuzati si de manipularea pietei de capital, actiune care s-ar fi petrecut in 2004.
In 26 mai 2005, dupa o audiere care a durat 18 ore, Dinu Patriciu a fost retinut de procurori si prezentat a doua zi Tribunalului Bucuresti cu propunerea de arestare preventiva.
Publicitate
Judecatorii au decis insa ca omul de afaceri poate fi cercetat in stare de libertate. Patriciu a fost trimis in judecata un an mai tarziu, dar magistratii Tribunalului Bucuresti nu au reusit timp de un an sa intre pe fond, ci au judecat doar exceptii de procedura ridicate de avocatii omului de afaceri. In octombrie 2007, dosarul a fost restituit la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale si a revenit la Tribunalul Bucuresti abia in august 2008, dupa ce Curtea de Apel a admis recursul procurorilor la aceasta decizie. Inca nu a fost emisa o decizie in acest dosar.
Primavara anului 2005 a mai consemnat un caz de mare rasunet: omul de afaceri Corneliu Iacobov a primit doua mandate consecutive de arestare, de 25, respectiv 30 de zile, intr-un dosar in care era acuzat de Parchetul General de prejudicierea societatii RAFO Onesti cu peste 240 de miliarde de lei vechi printr-o actiune ilicita de achizitionare de actiuni. Iacobov a ramas celebru prin gestul facut la retinerea sa de catre procurori, de a-si ridica mainile incatusate spre camerele tv si a spune: “Acestea sunt catusele lui Traian Basescu!” Aceasta a fost prima acuza publica adusa presedintelui, ca ar comanda procurorilor deschiderea de dosare penale oponentilor sai politici. In aprilie 2008, Tribunalul Bucuresti a decis achitarea lui Iacobov. Procurorii DIICOT au promovat apel, iar din ianuarie 2009 dosarul se rejudeca pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Pana acum au fost decise doar amanari ale judecatii, solicitate de avocati sub diverse pretexte.
Ovidiu Tender si Marian Iancu au fost arestati in urma deciziei Tribunalului Bucuresti, la inceputul lunii martie 2006, la propunerea DIICOT, care-i acuza pe cei doi oameni de afaceri de incheierea nelegala a unor contracte de cesiune de creanta cu SC Carom SA Onesti si de incheierea unor contracte comerciale fictive intre SC VGB Impex SRL Bucuresti, societate detinuta de Iancu, cu RAFO SA Onesti, astfel incat sa nu fie obligati sa onoreze obligatiile financiare asumate la privatizarea Carom. Anchetatorii au stabilit ca, in perioada 2002-2004, societatea Carom Onesti a fost prejudiciata cu 1.434, 9 miliarde de lei vechi, adica circa 50 de milioane de dolari la cursul de atunci. Iancu a fost eliberat din arest in iunie 2006, iar Tender, la sfarsitul lunii august. Cei doi au fost trimisi in judecata in septembrie 2006, pentru ca in noiembrie 2007 Tribunalul Bucuresti sa decida restituirea dosarului la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale. Procurorii au declarat recurs, iar in iunie 2008, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca tribunalul trebuie sa judece. Nu exista inca nici o solutie in acest dosar.
Dumitru Sechelariu, fostul primar PSD de Bacau, arestat la propunerea DNA, a fost trimis in judecata in iulie 2005, sub acuzatia ca ar fi santajat mai multi proprietari de terenuri pentru a le ceda la preturi inferioare celor de piata catre Asociatia Club Karting Selena Motor Sport AFI Bacau si SC Selena SRL Bacau, pe care le controla. Sechelariu a fost achitat in aprilie 2007 de Tribunalul Bacau, cu motivarea ca martorii si-au schimbat in instanta declaratiile date la DNA impotriva lui, decizie mentinuta, in iunie 2008, de Curtea de Apel Bacau. In noiembrie 2008, Inalta Curte a desfiintat insa decizia de achitare a lui Sechelariu si a trimis dosarul Curtii de Apel Bacau la rejudecare.
Anul 2006 a marcat debutul unui al “doilea val” de dosare de mare corupţie, instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Fostul premier Adrian Năstase a fost pus sub acuzare în patru dosare penale: Zambaccian I şi II, în care procurorii îl suspectează de luare de mită sub forma unor bunuri importate din China, a unor lucrări de amenajări interioare şi de construcţii de la Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, în schimbul menţinerii acesteia în funcţie, dosarul Mătuşa Tamara, dare de mită şi şantaj, şi ultimul, Trofeul Calităţii, în care este acuzat de finanţare ilegală a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2004. Două din aceste dosare au fost trimise la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în octombrie 2006 şi mai 2007, însă au fost restituite la DNA în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, conform căreia procurorii aveau nevoie de avizul preşedintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale. Acelaşi traseu l-au urmat dosarele penale ale lui Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PSD, acuzat de luare de mită de la aceeaşi Irina Jianu, sub formă de lucrări de construcţii la casa mamei sale din Băneasa, şi Şerban Mihăilescu, fost secretar general al guvernului Năstase, acuzat la rândul său că a primit 11 arme de vânătoare drept mită. Au ajuns până acum pe rolul Înaltei Curţi doar dosarul lui Miron Mitrea şi dosarul Trofeul Calităţii, al lui Adrian Năstase. În nici unul nu a început încă judecata pe fond.
Al treilea val de dosare de mare corupţie a vizat, în premieră în istoria postdecembristă, miniştri aflaţi în funcţie la data începerii urmăririi penale. Foştii miniştri din Cabinetul Tăriceanu II, Decebal Traian Remeş, acuzat de luare de mită în dosarul Pălinca şi caltaboşii, şi Paul Păcuraru, acuzat de luare de mită pentru că ar fi intervenit pe lângă directorii unor companii de stat pentru a obţine contracte în favoarea firmei fiului său, au fost trimişi în judecată în toamna anului 2008. Fostul vicepremier George Copos a fost trimis în judecată în trei dosare care vizează evaziune fiscală şi spălare de bani. Nici unul dintre acestea nu a ajuns încă la judecarea pe fond, adică a probelor depuse de procurori.
DIICOT a revenit în prim-plan în 2006, cu o anchetă care a durat doi ani şi jumătate. Direcţia a finalizat primăvara aceasta un dosar de trădare prin transmitere de secrete, în care i-a trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Nagy Zsolt, sub acuzaţia că ar fi divulgat informaţii clasificate despre planurile guvernului Tăriceanu de privatizare a unor sectoare strategice din domeniile energiei, comunicaţiilor sau industriei de apărare. Singurul ministru al guvernului Tăriceanu, anchetat pentru corupţie, care nu a fost încă trimis în judecată, este Tudor Chiuariu, de la Justiţie. El este cercetat de DNA pentru că, în aprilie 2007, ar fi avizat o asociere ilegală a Poştei Române cu un dezvoltator imobiliar privat, deşi fusese avertizat de juriştii ministerului că asocierea este ilegală.
Ultimul val vizează mari oameni de afaceri. Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în decembrie 2008 pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Omul de afaceri Puiu Popoviciu este urmărit penal de DNA în dosarul Băneasa Investments, sub suspiciunea unei asocieri ilegale cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară într-o afacere imobiliară de proporţii. În acest dosar, DNA l-a pus sub urmărire penală şi pe fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, sub suspiciunea de favorizare a infractorului pentru că, la începutul acestui an, ar fi încercat să intervină pe lângă un ofiţer de poliţie al Direcţiei cu scopul de a obţine închiderea dosarului lui Popoviciu.
Fotbalul a devenit, la rândul său, una dintre ţintele DNA. După o investigaţie de circa doi ani, cu transferuri de fotbalişti români în străinătate urmărite din Coreea de Sud până în Olanda, DNA a trimis în toamna anului 2008 în judecată nume grele din fotbal sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani: Ioan şi Victor Becali, Gheorghe Popescu, Cristi Borcea, Gheorghe Copos etc. În aceeaşi perioadă, DNA l-a trimis în judecată pe patronul Stelei, Gigi Becali, acuzat de dare de mită în dosarul “Valiza”, pentru că ar fi oferit, în mai 2008, 1,7 milioane de euro echipei ,,U’’ Cluj înaintea meciului cu CFR Cluj, rivala Stelei la titlu. Cel mai recent dosar îl vizează pe omul de afaceri Cornel Penescu, patronul FC Argeş, suspectat că a mituit mai mulţi arbitri şi oficiali din fotbal, pentru a obţine rezultate favorabile echipei sale.
Mischie, singurul peşte mare condamnat
Nicolae Mischie a fost condamnat în martie 2009, pentru abuz în serviciu, pentru că, în perioada 2000-2004, când era preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a încheiat mai multe contracte pentru modernizarea unor drumuri judeţene la preţuri supraevaluate. Prejudiciul calculat de procurori depăşeşte un milion de lei. Sentinţa nu este definitivă şi prevede trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Nicolae Mischie a mai primit un an de închisoare, cu suspendare, pentru că a introdus în ţară o armă nedeclarată la vamă, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă. El mai are două condamnări, nedefinitive. Dacă oricare din aceste condamnări devine definitivă, Mischie intră la închisoare, întrucât Codul de procedură penală interzice aplicarea condamnărilor cu suspendare în caz de recidivă.
Cotidianul
Promisiunile de combatere a marii coruptii prin sentinte de condamnare descurajante, facute Comisiei Europene de Romania, nu au fost onorate decat cu rare exceptii. Cotidianul.ro va prezinta o scurta radiografie a traseului sinuos prin instante urmat de cateva dosare de coruptie, cazuri cu mare impact mediatic.
Dosarul Rompetrol, in care omul de afaceri Dinu Patriciu este acuzat de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism (DIICOT) de deturnarea, in 2001, a 35 de milioane de dolari, reprezentand asa-numita “creanta Libia”, bani care, in opinia anchetatorilor, s-ar fi cuvenit statului, a fost preluat in 17 ianuarie 2005 de la DNA. Patriciu, alaturi de alte 11 persoane, printre care si Sorin Pantis, fostul ministru al Comunicatiilor in guvernul Adrian Nastase, sau directorul de atunci al cotidianului “Ziua”, Sorin Rosca Stanescu, mai sunt acuzati si de manipularea pietei de capital, actiune care s-ar fi petrecut in 2004.
In 26 mai 2005, dupa o audiere care a durat 18 ore, Dinu Patriciu a fost retinut de procurori si prezentat a doua zi Tribunalului Bucuresti cu propunerea de arestare preventiva.
Publicitate
Judecatorii au decis insa ca omul de afaceri poate fi cercetat in stare de libertate. Patriciu a fost trimis in judecata un an mai tarziu, dar magistratii Tribunalului Bucuresti nu au reusit timp de un an sa intre pe fond, ci au judecat doar exceptii de procedura ridicate de avocatii omului de afaceri. In octombrie 2007, dosarul a fost restituit la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale si a revenit la Tribunalul Bucuresti abia in august 2008, dupa ce Curtea de Apel a admis recursul procurorilor la aceasta decizie. Inca nu a fost emisa o decizie in acest dosar.
Primavara anului 2005 a mai consemnat un caz de mare rasunet: omul de afaceri Corneliu Iacobov a primit doua mandate consecutive de arestare, de 25, respectiv 30 de zile, intr-un dosar in care era acuzat de Parchetul General de prejudicierea societatii RAFO Onesti cu peste 240 de miliarde de lei vechi printr-o actiune ilicita de achizitionare de actiuni. Iacobov a ramas celebru prin gestul facut la retinerea sa de catre procurori, de a-si ridica mainile incatusate spre camerele tv si a spune: “Acestea sunt catusele lui Traian Basescu!” Aceasta a fost prima acuza publica adusa presedintelui, ca ar comanda procurorilor deschiderea de dosare penale oponentilor sai politici. In aprilie 2008, Tribunalul Bucuresti a decis achitarea lui Iacobov. Procurorii DIICOT au promovat apel, iar din ianuarie 2009 dosarul se rejudeca pe rolul Curtii de Apel Bucuresti. Pana acum au fost decise doar amanari ale judecatii, solicitate de avocati sub diverse pretexte.
Ovidiu Tender si Marian Iancu au fost arestati in urma deciziei Tribunalului Bucuresti, la inceputul lunii martie 2006, la propunerea DIICOT, care-i acuza pe cei doi oameni de afaceri de incheierea nelegala a unor contracte de cesiune de creanta cu SC Carom SA Onesti si de incheierea unor contracte comerciale fictive intre SC VGB Impex SRL Bucuresti, societate detinuta de Iancu, cu RAFO SA Onesti, astfel incat sa nu fie obligati sa onoreze obligatiile financiare asumate la privatizarea Carom. Anchetatorii au stabilit ca, in perioada 2002-2004, societatea Carom Onesti a fost prejudiciata cu 1.434, 9 miliarde de lei vechi, adica circa 50 de milioane de dolari la cursul de atunci. Iancu a fost eliberat din arest in iunie 2006, iar Tender, la sfarsitul lunii august. Cei doi au fost trimisi in judecata in septembrie 2006, pentru ca in noiembrie 2007 Tribunalul Bucuresti sa decida restituirea dosarului la DIICOT pentru refacerea urmaririi penale. Procurorii au declarat recurs, iar in iunie 2008, Curtea de Apel Bucuresti a decis ca tribunalul trebuie sa judece. Nu exista inca nici o solutie in acest dosar.
Dumitru Sechelariu, fostul primar PSD de Bacau, arestat la propunerea DNA, a fost trimis in judecata in iulie 2005, sub acuzatia ca ar fi santajat mai multi proprietari de terenuri pentru a le ceda la preturi inferioare celor de piata catre Asociatia Club Karting Selena Motor Sport AFI Bacau si SC Selena SRL Bacau, pe care le controla. Sechelariu a fost achitat in aprilie 2007 de Tribunalul Bacau, cu motivarea ca martorii si-au schimbat in instanta declaratiile date la DNA impotriva lui, decizie mentinuta, in iunie 2008, de Curtea de Apel Bacau. In noiembrie 2008, Inalta Curte a desfiintat insa decizia de achitare a lui Sechelariu si a trimis dosarul Curtii de Apel Bacau la rejudecare.
Anul 2006 a marcat debutul unui al “doilea val” de dosare de mare corupţie, instrumentate de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA). Fostul premier Adrian Năstase a fost pus sub acuzare în patru dosare penale: Zambaccian I şi II, în care procurorii îl suspectează de luare de mită sub forma unor bunuri importate din China, a unor lucrări de amenajări interioare şi de construcţii de la Irina Jianu, fosta şefă a Inspectoratului de Stat în Construcţii, în schimbul menţinerii acesteia în funcţie, dosarul Mătuşa Tamara, dare de mită şi şantaj, şi ultimul, Trofeul Calităţii, în care este acuzat de finanţare ilegală a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2004. Două din aceste dosare au fost trimise la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în octombrie 2006 şi mai 2007, însă au fost restituite la DNA în urma unei decizii a Curţii Constituţionale, conform căreia procurorii aveau nevoie de avizul preşedintelui Traian Băsescu pentru începerea urmăririi penale. Acelaşi traseu l-au urmat dosarele penale ale lui Miron Mitrea, fost ministru al Transporturilor în guvernarea PSD, acuzat de luare de mită de la aceeaşi Irina Jianu, sub formă de lucrări de construcţii la casa mamei sale din Băneasa, şi Şerban Mihăilescu, fost secretar general al guvernului Năstase, acuzat la rândul său că a primit 11 arme de vânătoare drept mită. Au ajuns până acum pe rolul Înaltei Curţi doar dosarul lui Miron Mitrea şi dosarul Trofeul Calităţii, al lui Adrian Năstase. În nici unul nu a început încă judecata pe fond.
Al treilea val de dosare de mare corupţie a vizat, în premieră în istoria postdecembristă, miniştri aflaţi în funcţie la data începerii urmăririi penale. Foştii miniştri din Cabinetul Tăriceanu II, Decebal Traian Remeş, acuzat de luare de mită în dosarul Pălinca şi caltaboşii, şi Paul Păcuraru, acuzat de luare de mită pentru că ar fi intervenit pe lângă directorii unor companii de stat pentru a obţine contracte în favoarea firmei fiului său, au fost trimişi în judecată în toamna anului 2008. Fostul vicepremier George Copos a fost trimis în judecată în trei dosare care vizează evaziune fiscală şi spălare de bani. Nici unul dintre acestea nu a ajuns încă la judecarea pe fond, adică a probelor depuse de procurori.
DIICOT a revenit în prim-plan în 2006, cu o anchetă care a durat doi ani şi jumătate. Direcţia a finalizat primăvara aceasta un dosar de trădare prin transmitere de secrete, în care i-a trimis în judecată pe foştii miniştri Codruţ Şereş şi Nagy Zsolt, sub acuzaţia că ar fi divulgat informaţii clasificate despre planurile guvernului Tăriceanu de privatizare a unor sectoare strategice din domeniile energiei, comunicaţiilor sau industriei de apărare. Singurul ministru al guvernului Tăriceanu, anchetat pentru corupţie, care nu a fost încă trimis în judecată, este Tudor Chiuariu, de la Justiţie. El este cercetat de DNA pentru că, în aprilie 2007, ar fi avizat o asociere ilegală a Poştei Române cu un dezvoltator imobiliar privat, deşi fusese avertizat de juriştii ministerului că asocierea este ilegală.
Ultimul val vizează mari oameni de afaceri. Dan Voiculescu a fost trimis în judecată în decembrie 2008 pentru privatizarea frauduloasă a Institutului de Cercetări Alimentare. Omul de afaceri Puiu Popoviciu este urmărit penal de DNA în dosarul Băneasa Investments, sub suspiciunea unei asocieri ilegale cu Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară într-o afacere imobiliară de proporţii. În acest dosar, DNA l-a pus sub urmărire penală şi pe fostul şef al DGIPI, Cornel Şerban, sub suspiciunea de favorizare a infractorului pentru că, la începutul acestui an, ar fi încercat să intervină pe lângă un ofiţer de poliţie al Direcţiei cu scopul de a obţine închiderea dosarului lui Popoviciu.
Fotbalul a devenit, la rândul său, una dintre ţintele DNA. După o investigaţie de circa doi ani, cu transferuri de fotbalişti români în străinătate urmărite din Coreea de Sud până în Olanda, DNA a trimis în toamna anului 2008 în judecată nume grele din fotbal sub acuzaţiile de evaziune fiscală şi spălare de bani: Ioan şi Victor Becali, Gheorghe Popescu, Cristi Borcea, Gheorghe Copos etc. În aceeaşi perioadă, DNA l-a trimis în judecată pe patronul Stelei, Gigi Becali, acuzat de dare de mită în dosarul “Valiza”, pentru că ar fi oferit, în mai 2008, 1,7 milioane de euro echipei ,,U’’ Cluj înaintea meciului cu CFR Cluj, rivala Stelei la titlu. Cel mai recent dosar îl vizează pe omul de afaceri Cornel Penescu, patronul FC Argeş, suspectat că a mituit mai mulţi arbitri şi oficiali din fotbal, pentru a obţine rezultate favorabile echipei sale.
Mischie, singurul peşte mare condamnat
Nicolae Mischie a fost condamnat în martie 2009, pentru abuz în serviciu, pentru că, în perioada 2000-2004, când era preşedintele Consiliului Judeţean Gorj, a încheiat mai multe contracte pentru modernizarea unor drumuri judeţene la preţuri supraevaluate. Prejudiciul calculat de procurori depăşeşte un milion de lei. Sentinţa nu este definitivă şi prevede trei ani şi jumătate de închisoare cu executare.
Nicolae Mischie a mai primit un an de închisoare, cu suspendare, pentru că a introdus în ţară o armă nedeclarată la vamă, sentinţă rămasă definitivă şi irevocabilă. El mai are două condamnări, nedefinitive. Dacă oricare din aceste condamnări devine definitivă, Mischie intră la închisoare, întrucât Codul de procedură penală interzice aplicarea condamnărilor cu suspendare în caz de recidivă.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)