Revolutie!

Romania trebuie salvata!

Salut si apreciez actiunile de protest din toata tara!
Era si timpul, de cat timp ma tot plang pentru ca romanul doarme?

Insa, pacat ca nu suntem solidari. Jandarmeria inca o data joaca precum vor sefii lor care traiesc bine!!!

Jos Ceausescu, aa.. era Jos Iliescu, aaa.... Era actualul Jos Basescu!!!

Bravo Romanie, tara mea de dor eu pentru tara mor!!!

http://www.youtube.com/watch?v=wJKJnIJShW0&feature=player_embedded

Dosarul Romgaz: Cum a ajuns Niculae sa primeasca gaz ieftin

Romania trebuie salvata!
10 ianuarie 2012 9am.ro

Ioan Niculae s-a autointitulat presedintele grupului de firme InterAgro alcatuit din sase combinate chimice - desi fiecare este personalitate juridica distincta - iar factorii decizionali din Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz l-au tratat ca pe sef al grupului, preluand argumentele acestuia.
Ioan Niculae a stabilit relatii la nivel de minister si Romgaz, desi societatea pe care o reprezenta nu indeplinea cerintele pentru a beneficia intre anii 2008-2010 de facilitati, nici macar in cunatum de 17 dolari/mmc, asa cum beneficiase intre 2005-2007, au declarat, pentru MEDIAFAX, surse judiciare.

Desi stia ce datorii avea catre Romgaz, prin interpusi, Niculae, a obtinut decizii ale ministrului Economiei, "prin care interesul sau financiar era aparat in dauna bugetului public", au precizat sursele citate.

Ion Niculae a obtinut reducerile comerciale prin justificarea formala ca este un mare consumator industrial, care produce ingrasaminte chimice si are peste 6.000 de angajati pe care va trebui sa-i disponibilizeze daca statul nu ii acorda sprijin. [Citeste si: Sefii Romgaz, acuzati ca i-au dat gaz ieftin miliardarului Ioan Niculae]

Din productia de ingrasaminte chimice obtinuta, cea mai mare parte insa a exportat-o.

Niculae s-a autointitulat seful grupului de firme InterAgro

Pentru a accesa facilitatile oferite de Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri (MECMA) si Romgaz, obtinute in urma influentelor exercitate de Niculae, acesta a creat formal grupul de firme InterAgro si s-a autointitulat presedinte al acestui grup, sustin sursele citate.

Ioan Niculae sustinea ca grupul este format din sase combinate chimice, respectiv Amurco Bacau, Viromet Victoria, Nitroporos Fagaras, Ga Pro Chemicals Savinesti, Donau Chem Turnu Magurele, Amonil Slobozia.

InterAgro, prin obtinerea de licente de la ANRE, furnizeaza gaze naturale la cele sase (din opt) combinate chimice autohtone, despre care Niculae lasa sa se inteleaga ca ar fi proprietarul lor, sustin anchetatorii, care precizeaza ca nu exista niciun act din care sa rezulte ca cele sase combinate l-au ales ca presedinte sau l-ar fi imputernicit sa le reprezinte in relatiile cu tertii.

Combinatele sunt persoane juridice distincte, inregistrate la Oficiul national al registrului Comertului, nefiind subordonate InterAgro, spun sursele citate. Combinatele chimice figureaza in calitate de consumatori/consumatori intreruptibili de gaze naturale si nu SC InterAgro SA, aceasta fiind doar furnizor de gaze naturale.

Potrivit anchetatorilor DIICOT, nici macar contractele de consortiu si de procesare incheiate de InterAgro cu cele sase combinate nu le schimba acestora calitatea de persoane juridice distincte, actele atestand doar relatiile comerciale existente intre ele. Totodata, contractele nu schimba nici calitatea de furnizor al InterAgro in aceea de consumator intreruptibil, consumatorii interuptibili ramanand doar combinatele chimice.

Ioan Niculae, profitand de influentele sale si de autoritate obtinute, controla combinatele nu numai raportat la cantitatea de gaze livrate, ci inclusiv la desfacerea pe piata a produselor chimice rezultate. [Citeste si: Ioan Niculae spune ca grupul InterAgro este subminat de Parchet]

Amenintari cu inchiderea combinatelor si disponibilizari

Potrivit surselor citate, Ioan Niculae cand a intampinat probleme in scopul urmarit "nu s-a sfiit sa ameninte cu inchiderea celor sase combinate si cu disponibilizarea angajatilor, creand astfel falsa impresie ca l-ar interesa problemele sociale ale societatii romanesti, cand de fapt nu urmarea decat interesul sau". A amenintat si cu declansarea protestelor sociale, apeland in acest sens la liderii sindicali din industria chimica, iar "pentru a fi sigur de realizarea scopului sau, Niculae s-a deplasat personal la Ministerul Economiei si la unele sedinte AGA sau CA Romgaz, fiind insotit de Marin Mirea".

"Decizionalii din cadrul Ministerul Economiei, ANRE si Romgaz - in loc sa-i comunice lui Ioan Niculae si societatii InterAgro ca cele sase combinate chimice nu-i apartin, ca ele sunt consumatori de gaze si ca InterAgro este doar furnizor - au luat ca atare afirmatiile acestuia, tratandu-l ca presedinte al grupului de firme InterAgro si, mai mult, pentru a realiza scopul infractional pe care si l-au asumat, au preluat de la acesta argumentarea pe motive sociale si de criza economica, desi de la sfarsitul anului 2010, cand s-a aflat de existenta dosarului penal, au abandonat motivatia sociala, nemaiacordand reduceri comerciale si nemaiconsiderand ca trebuie sa mai salveze industria chimica", au explicat sursele citate. [Citeste si: Dosarul Romgaz: Vosganian solicita DIICOT sa fie audiat alaturi de Boc si Basescu]

Nucleul infractional format din 3 persoane

Nucleul grupului infractional privind pagubirea SNGN Romgaz era format din omul de afaceri Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer, au declarat, surse judiciare, citat de MEDIAFAX.

Marin Mirea este administrator la InterAgro si presedinte al Organizatiei Patronale a Poducatorilor de Ingrasaminte Chimice din Romania Nitrofosfor, iar Alpar Kramer este membru al conducerii executive din SNGN Romgaz, avand atributii de coordonare a departamentului marketing/comercializare a gazelor naturale.

Potrivit surselor citate, activitatile necesare scopului ilicit urmarit erau initiate de nucleul grupului infractional format din Ioan Niculae, Marin Mirea si Alpar Kramer.

Demersurile lor erau concertate initial asupra conducerii executive a Romgaz, ulterior fiind indreptate catre factorii decizionali din cadrul Ministerului Economiei.

Descoperirile Curtii de Conturi: Nereguli de 3 mld. lei la institutiile publice

Romania trebuie salvata!
10 ianuarie 2012 9am.ro

Bugetul de stat a fost prejudiciat in 2010 cu 3,2 miliarde lei de catre administratia centrala, cauzele fiind neincasarea la termen a unor venituri, utilizarea nelegala a fondurilor, salarii nelegale si incalcarea normelor pentru achizitiile publice.
Principalele cauze ale prejudicierii


shutterstock.com

Efectuarea de plati fara documente justificative care sa ateste realitatea si exactitatea sumelor datorate, decontarea unor lucrari de investitii neefectuate de antreprenori, efectuarea de plati peste normele, cotele si baremurile aprobate prin contractele de prestari de servicii, drepturi de deplasare acordate peste baremurile legale, efectuarea necorespunzatoare a controlului fiscal si financiar de stat, neverificarea de catre organele de inspectie fiscala a tuturor obligatiilor datorate bugetelor de catre contribuabili sunt alte cauze identificate de Curtea de Conturi care au prejudiciat bugetul in anul 2010, scrie mediafax.ro.

"La categoria deficientelor care au generat prejudicii, cele mai frecvente abateri se datoreaza nerespectarii legislatiei privind efectuarea cheltuielilor din fonduri publice, 4.584 cazuri, respectiv 90% din total, situatie care arata ca disciplina financiara in domeniul finantelor publice este frecvent incalcata de responsabilii cu gestionarea fondurilor publice", arata inspectorii Curtii de Conturi.

Ca o caracteristica generala, misiunile de audit public extern si actiunile de control desfasurate de Curtea de Conturi au scos in evidenta "o insuficienta preocupare" din partea entitatilor publice pentru asigurarea acuratetei datelor din situatiile financiare si pentru un management financiar guvernat de buna gestiune economico-financiara, se arata in document.

Wall-Street.ro scrie ca primul argument care vine in sustinerea acestei concluzii este acela ca, din 1.534 conturi de executie supuse auditului financiar, doar 63 (4%) au indeplinit conditiile legale pentru a li se acorda certificatul de conformitate.

Afla in slide-ul urmator ce prejudicii a adus Loteria Romana bugetului de stat in 2010.

Prejudicii de 90 mil. lei la Loteria Romana


sx

Curtea de Conturi a constatat la Loteria Romana prejudicii de 89,8 milioane de lei, jumatate din suma provenind dintr-un contract incheiat cu Shelter Security, societatea de paza fiind favorizata in vederea castigarii unei licitatii pentru achizitionarea sistemului de securitate.

Contractul incheiat cu Shelter Security a avut o valoare de 45,96 milioane de lei, fara TVA, serviciile, produsele si aplicatiile software de monitorizare fiind supraevaluate, se precizeaza in raportul citat de MEDIAFAX.

De asemena, contrar prevederilor contractuale, Shelter a subcontractat serviciile de paza altor societati ceea ce a condus la plata unor servicii de paza ale caror tarife au fost mai mari cu 50% fata de cele practicate pe piata.

Un alt contract care a adus pierderi Loteriei este cel incheiat Form Trade SRL, firma cu actionariat inregistrat in Cipru, valoare prejudiciului insumand 25,2 milioane de lei.

"Loteria a fost prejudiciata cu 25,15 milioane de lei prin administrarea defectuoasa a contractului de comision pentru vanzarea de cartele telefonice incheiat cu Form Trade SRL, respectiv modificarea clauzelor contractuale stabilite initial, a scopului si a naturii juridice a contractului, prin utilizarea si justificarea unor documente ce nu puteau produce efecte juridice", se spune in raport.

Loteria a inregistrat pierderi si dintr-un contract incheiat cu societatea de avocatura Ratiu&Ratiu, prejudiciul constat de Curtea de Conturi totalizand 12,03 milioane de lei.

Totodata, Loteria a efectuat plati catre societatea de avocatura in suma de 1,11 milioane de lei, reprezentand contravaloarea serviciilor de consultanta ce aveau ca obiect organizarea si redactarea documentatiei aferente procedurilor de achizitii publice, cu toate ca acestea reprezentau atributii ale personalului de specialitate din companiei.

In raport se spune ca Loteria a favorizat Radacini Motors in vederea castigarii licitatiei organizate pentru atribuirea contractului privind furnizarea de autovehicule in sistem buy back, prin stabilirea in documentatia de atribuire a unor caracteristici tehnice care nu corespundeau tipurilor de autovehicule comercializate pe piata din Romania. Valoarea contractului a fost de 15,72 milioane lei.

Mai multe detalii despre aceste contracte gasiti aici.

Citeste in slide-ul urmator care a fost valoarea neregulilor descoperite la CFR.

Si la CFR s-au gasit nereguli de 13,4 mil. euro


www.dreamstime.com

Curtea de Conturi a constatat ca CFR SA a cheltuit ilegal in 2010 suma de 13,4 milioane euro dintr-un credit international si va sesiza institutiile de cercetare penala, intrucat exista indicii ca fapta "a fost savarsita cu incalcarea legii penale".

Creditul a fost acordat companiei de Banca Japoneza pentru Cooperare Internationala pentru modernizarea liniei de cale ferata Bucuresti-Constanta.

Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizati pentru achizitia a 16 vehicule de intretinere a caii ferate, care insa nu faceau obiectul acordului de imprumut, iar 2,81 milioane euro reprezinta plati necuvenite catre constructori.

"Cazul urmeaza a fi sesizat organelor de urmarire si cercetare penala, urmandu-se procedurile proprii Curtii de Conturi privind aceste fapte", se arata in raportul Curtii de Conturi.

Platile catre contructori au fost realizate prin introducerea incorecta in devizele oferta ale constructorilor, la articole generale, a unor cheltuieli destinate consultantului si expertilor CFR.

Astfel, Curtea de Conturi concluzioneaza ca utilizarea defectuoasa a 13,47 milioane euro a fost cauzata de managementul defectuos al companiei, dar si de lipsa de personal a unitatii de implementare a proiectului.

Mai multe detalii despre acest raport gasiti aici.

Citeste in slide-ul urmator despre neregulile gasite la platile prin Programul Operational Regional (POR).

Lipsa de transparenta prin POR a costat statul 5 mil. euro


sxc.hu

Curtea de Conturi a constatat nereguli de 5,1 milioane de euro in urma unor controale care au vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul Programului Operational Regional (POR).

S-a constatat ca, in perioada 2007-2010, fondurile nerambursabile alocate Romaniei de la bugetul Uniunii Europene au fost contractate in procent de 93,9%, iar platile efectuate catre beneficiari din sumele alocate de catre CE (prefinantari si rambursari) reprezinta 19,1% din totalul alocarilor bugetare comunitare aferente perioadei mentionate.

In ceea ce priveste Programul Operational Regional (POR), finantat din Fondul European de Dezvoltare Regionala, in urma auditului care a vizat cheltuielile declarate Comisiei Europene in anul 2010 aferente proiectelor finantate in cadrul programului au fost constatate nereguli si deficiente cu impact financiar, indeosebi in ceea ce priveste respectarea legislatiei comunitare si/sau nationale in domeniul achizitiilor publice si a respectarii conditiilor de eligibilitate a cheltuielilor.

Principalele cauze care au condus la aplicarea corectiilor financiare sunt lipsa de transparenta si publicitate in cadrul procedurilor de achizitie publica, reducerea nejustificata a termenelor de depunere a ofertelor, utilizarea unor criterii de calificare si selectie restrictive si existenta unor conflicte de interese.

In ceea ce priveste Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala (FEADR), conform datelor furnizate Curtii de Conturi, pana la data de 31 decembrie 2010, din valoarea de 4,4 miliarde de euro alocata pentru masurile acreditate la care au fost efectuate plati, a fost angajata suma totala de 2,69 miliarde de euro, iar platile au fost de 1,78 miliarde de euro, respectiv 66,1% din sumele angajate.

Fondul European de Garantare Agricola (FEGA) a beneficiat, pana la finele lui 2010, in cazul platilor directe, de alocari de la Comisia Europeana de 2,28 miliarde de euro, fata de care s-au efectuat plati directe in valoare de 1,6 miliarde de euro, ceea ce reprezinta un grad de utilizare de 71,6%.

Mai multe detalii despre raportul privind activitatea POR gasiti aici.

Interceptari in dosarul finantarilor partidelor politice: Ioan Niculae planuia sa-l preseze pe Mircea Geoana cu proteste a mii de oameni, pentru adoptarea unei hotarari de guvern

Romania trebuie salvata!
de I.C. HotNews.ro

Joi, 12 ianuarie 2012, 19:12 Dosare Anticoruptie

Ioan Niculae planuia sa-l preseze pe Mircea Geoana pentru adoptarea unei hotarari de guvern, punandu-l pe vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, sa-i transmita liderului politic ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti sa protesteze pentru subventii, reiese dintr-o interceptare din dosarul intocmit impotriva directorului InterAgro Ioan Niculae, liderului PSD Braila Gheorghe Bunea si a lui Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice, potrivit Mediafax.

Procurorii DNA redau, in rechizitoriul prin care Bunea Stancu si Ioan Niculae au fost deferiti justitiei pentru coruptie, prezentat de agentia de presa citata, o interceptare din martie 2009 din care reiese ca patronul grupului InterAgro l-a pus pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti. Scopul amenintarii era obtinerea adoptarii de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca.

Stenograma interceptarii:

"Ioan Niculae (I.N.): Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?
Bunea Stancu (B.S.): Nu. Nu raspunde. Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?
I.N.: Da.
(...)
B.S.: Ma, asta chiar este nenorocit?
I.N.: Este nenorocit rau.
B.S.: Vorbesc cu Geoana, ma.
I.N.: Vorbeste cu Geoana.
B.S.: Da. Il sun pe Geoana.
I.N.: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.
(...)
I.N.: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.
B.S.: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?
I.N.: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."

Reamintim ca DNA i-a trimis miercuri, 11 ianuarie, in judecata pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, acestia fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.

In rechizitoriul intocmit, procurorii sustin ca "in cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu si-a folosit influenta si autoritatea rezultate din functia de presedinte al organizatiei judetene Braila a Partidului Social Democrat (PSD), pentru a obtine, cu incalcarea dispozitiilor legale ce privesc finantarea partidelor politice, suma de 1.000.000 euro de la inculpatul Niculae Ioan, patron al SC INTERAGRO SA, bani ce urmau sa fie folositi in campania electorala prezidentiala, desfasurata la sfarsitul anului 2009, pentru sustinerea candidatului PSD."

Deputatii PSD Viorel Hrebenciuc si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata pentru finantarea ilegala a campaniei electorale a lui Mircea Geoana.

Stenogramele din dosarul Ioan Niculae - campania lui Mircea Geoana

Romania trebuie salvata!
13 Ianuarie 2012 19:08:08

Vicepresedintele CJ Braila, Bunea Stancu, a fost surprins in inregistrari telefonice si ambientale in timp ce ii spunea lui Ioan Niculae, patronul grupului InterAgro, ca a pus in functii de conducere persoane la ANM, la RA-APPS sau Rezervele de Stat si ca are putere la ministrii Bazac, Sarbu, Nica.


Credit Nevoi Personale cu Ipoteca - Oferta: 50,000€ = 300€ rata pe luna. Calculeaza-ti rata! Interceptarea discutiei telefonice din 29.01.2009, orele 15:26, dintre Ioan Nicolae (IN) si Bunea Stancu (BS) este redata in rechizitoriul prin care procurorii DNA i-au trimis in judecata, miercuri, pe liderul PSD Braila, Gheorghe Bunea, Ioan Niculae si directorul Viorel Barac, de la InterAgro, precum si pe Gheorghe Teodorescu de la INSOMAR, toti fiind acuzati in legatura cu finantarea partidelor politice.

Numirea de oameni in functii publice

“IN: Am fost la Transgaz...

BS: Te-ai dus pentru gaz?

IN: Da. PSD n-a pus nici director la Transgaz.

BS: O sa puna ai rabdare.

.....................

BS: Am treaba. Sa mi-i pun pe astia la ANRM, la CEC, la EximBank. Am o gramada de posturi. Trebuie sa mi-i pun, intelegi."

Rechizitoriul mai prezinta o discutie dintre aceleasi doua persoane din 7 martie 2009 in care este mentionat numele fostului ministru Ionut Bazac, potrivit MEDIAFAX.

"BS: Nu. Am fost. Ei, in partid toata lumea vrea functii, si pe la Bucuresti si la Braila. Am pus la AN Mediu vicepresedinte, la Agentia Nationala a Proprietatii, presedinte, la Rezervele Statului, presedinte, la RA-APPS, o gramada. Am vreo 7-8 functii pe astea nationale, stii.

.................................

IN: Ai facut o treaba buna cu prietenul nostru, dl. ministru, ai mana buna.

BS: Ionut? (Bazac - nota procurorilor). Bai, el (expresie triviala - nota procurorului). Daca el o strambeaza cu mine nu dureaza o saptamana si-i retrag sprijinul politic. Si daca m-a bagat in vreun scandal il schimba in doua zile.

................................

BS: Vezi ca l-am sunat pe panarama aia, stii tu care.

IN: Da.

BS: Ala cu subventiile.

IN: Da.

BS: Intelegi? Si i-am amintit cum a ajuns ministru. Eu nu i-am amintit altceva.

IN: (expresie triviala).

BS: Pai cum, nu stii? Eu am pierdut atunci nopti cu el, fii convins. Ba trebuie sa voteze (expresie triviala). Si daca vroiam il puneam pe ... Dar am fost un bou cand l-am pus pe Steriu, un tampit am fost. M-am luat dupa altii ca sa nu mai zic dupa cine (extresie triviala).

....................................

IN: Da-i un telefon lui (expresie triviala), (se refera la ministrul Agriculturii, Ilie Sarbu). Zii: Bai, daca nici astazi n-o faci si nici cel tarziu miercurea viitoare...

BS: Lasa, mai, ca vorbesc cu... Ca vad exact daca a pregatit-o. Vorbesc cu Nica... Lasa ca stiu eu pe unde o iau. Dupa aia il sun pe el."

Potrivit Realitatea.net, fostul ministru al Agriculturii, pesedistul Ilie Sarbu, a declarat ca nu a discutat niciodata cu liderul PSD Braila, Bunea Stancu, despre subiecte legate de minister, nefiind la curent nici macar cu relatia acestuia cu Ioan Niculae.

Stancu trebuia sa puna presiuni asupra lui Geoana

Dintr-o alta interceptare din care reiese ca patronul grupului InterAgro il punea pe vicepresedintele CJ Braila sa-i spuna lui Mircea Geoana ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina sa protesteze la Bucuresti.

Concret, Niculae dorea, in martie 2009, adoptarea de catre ministrul agriculturii de la acea vreme, Ilie Sarbu, a unei hotarari de guvern, pe care oficialul nu o adoptase inca. La momentul discutiei cu Bunea Stancu, Niculae arata ca trebuie sa fie purtate discutii cu Mircea Geoana privind acest aspect si ca lui Geoana trebuie sa i se spuna ca mii de oameni sunt pregatiti sa vina la Bucuresti pentru a protesta.

"IN: Mai, ai reusit sa vorbesti cu (expresie triviala)? Baga azi?

BS: Nu. Nu raspunde Am incercat. Lasa ca-l gasesc eu. De cine vorbesti? De Ilie Sarbu, nu?

IN: Da.

.................................

BS: Ma, asta chiar este nenorocit?

IN: Este nenorocit rau.

BS: Vorbesc cu Geoana, ma.

IN: Vorbeste cu Geoana.

BS: Da. Il sun pe Geoana.

IN: Si spune-i altfel lui Geoana, bai sunt pregatiti astia de pe la judetele Braila, Galati, Vaslui sa vina cu cateva mii de oameni in Bucuresti sa te intrebe unde sunt aia 15 milioane de lei pe hectar pe care i-ai promis in campanie.

.................................

IN: Nu, dar trebuie vorbit cu Geoana. Pica daca nu intra pana luni, s-a dus.

BS: Deci trebuie o Hotarare de Guvern care sa... da auzi. Asta ce trebuie sa faca? Sa dea o Hotarare de Guvern cu ingrasamintele, nu?

IN: E facuta HG. Si el o plimba de o luna si jumatate nenorocitul asta, deci are banii in buget."

Deputatii PSD Viorel Hrebenciu si Robert Negoita, precum si Sebastian Ghita sunt cercetati de DNA pentru spalare de bani, intr-un dosar disjuns din cel cel in care Ioan Niculae a fost trimis in judecata in urma cu o zi, in cazul finantarii campaniei electorale prezidentiale din 2009 a candidatului PSD Mircea Geoana. [Citeste si Geoana la DNA: Atragerea de fonduri nu intra in atributiile lui Stancu si Hrebenciuc]

Vicepresedintele PSD Robert Negoita a declarat ca nu exista niciun dosar al DNA impotriva sa si, chiar daca ar exista, nu are cum sa aiba legatura cu faptele pentru care este cercetat Ioan Niculae. Negoita a spus ca nu exista un dosar al DNA in care sa fie acuzat intr-o cauza disjunsa din dosarul in care este cercetat presedintele Interagro, Ioan Niculae, scrie Romania Libera.

Judecatoarea Alina Nicoleta Ghica a fost aleasa in functia de presedinte al CSM. Procurorul Oana Schmidt Haineala, aleasa vicepresedin

Romania trebuie salvata!
de Victor Cozmei HotNews.ro

Vineri, 6 ianuarie 2012, 7:36 Actualitate | Esenţial






Alina Ghica

Foto: InfoCSM.ro

Judecatoarea Alina Nicoleta Ghica a fost aleasa de catre Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) in functia de presedinte al forului pentru anul 2012. Alina Ghica a fost aleasa cu 12 voturi pentru. Judecatoarea Alina Ghica si-a prezentat candidatura la functia de presedinte cu putin timp inainte de debutul sedintei CSM de vineri, 6 ianuarie, in tandem cu procurorul Oana Andrea Schmidt Haineala, candidat la functia de vicepresedinte. Pana la acel moment, pentru functia de presedinte isi anuntase public candidatura doar judecatorul Alexandru Serban. Plenul CSM a mai votat-o, cu 11 voturi pentru si 7 impotriva, pe procurorul Oana Schmidt-Haineala in functia de vicepresedinte al Consiliului.
Judecatoarea Alina Ghica si-a anuntat vineri dimineata, in debutul sedintei CSM, candidatura pentru functia de presedinte al Consiliului. Alina Ghica a prezentat un proiect comun cu procurorul Oana-Schmidt Haineala care a candidat la functia de vicepresedinte.


Pana la debutul sedintei de vineri, 6 ianuarie, singurul care isi anuntase public candidatura pentru functia de presedinte a fost judecatorul Alexandru Serban.
•Vezi aici CV-ul judecatoarei Alina Nicoleta Ghica.
•Consulta aici proiectul de conducere al judecatoarei Alina Ghica si al procurorului Oana Schmidt Haineala.


Alina Ghica: Independenta magistratilor trebuie sa fie dublata si de responsabilizarea acestora

Alina Ghica a fost aleasa presedinte al CSM pentru anul 2012 cu 12 voturi pentru.
"Obiectivele pe care vrem sa le promovam in ceea ce priveste CSM sunt comune. Independenta magistratilor trebuie sa fie dublata si de responsabilizarea acestora. Vrem sa promovam comunicarea publica a CSM si comunicarea cu celelalte institutii", a declarat, vineri, Alina Nicoleta Ghica.

Aceasta a spus ca vede Inspectia Judiciara autonoma, functionala, iar in legatura cu volumul mare de dosare la instante, magistratul a declarat ca acesta trebuie adoptat la fiecare instanta si unitate parchet, informeaza Agerpres.

La sedinta de vineri din plenul CSM, membrul CSM Mircea Aron s-a declarat deranjat de faptul ca aceste doua candidate (n.r. Alina Ghica si Oana Schmidt Haineala) nu si-au facut cunoscuta dorinta de a candida pana vineri, cand au inceput discutiile, iar proiectul lor nu a putut fi consultat, adaugand ca probabil asta face parte din strategia lor.

Alina Ghica, judecator la Curtea de Apel Bucuresti, a fost aleasa in CSM in iunie 2011, pe locul lasat liber dupa invalidarea alegerii in Consiliu pentru un al doilea mandat a judecatorului Dan Lupascu. Alina Ghica a intrat in sistemul de justitie ca judecator, a fost mai apoi procuror, insa a revenit dupa cinci ani la functia de judecator.

Alina Ghica a absolvit Facultatea de Drept din cadrul Universitatii Bucuresti in 1998 si si-a facut stagiatura la Judecatoria Sectorului 2. In 2001 a devenit procuror la Parchetul Judecatoriei Sectorului 3 si mai apoi la Parchetul Curtii de Apel Bucuresti - Sectia judiciar-civila.

Ghica a devenit mai apoi judecator la Tribunalul Bucuresti - Sectia contencios-administrativ, iar din 2007 este judecator la Curtea de Apel Bucuresti. Din luna mai 2010 a fost presedintele Sectiei de Contencios administrativ si fiscal.

Alina Ghica, alaturi de alti patru membri CSM, in razboi cu pagina de stiri a Consiliului

Judecatoarea Alina Ghica este unul dintre membrii CSM care au semnat o scrisoare adresata presedintelui CSM prin care acuzau portalul de stiri al Consiliului, InfoCSM.ro, ca functioneaza in "mod defectuos". Scrisoarea a fost semnata de Georgiana Iorgulescu, Mona-Maria Pivniceru, Alina Nicoleta Ghica, Ana Cristina Labus si Marius Tudose.

"Postarea stirilor pe aceasta pagina are loc intr-un mod discretionar, netinandu-se cont de ordinea de zi supusa dezbaterii si nici de relevanta unor subiecte", sustin cei cinci semnatari.

Cei cinci membri dau si un exemplu: "in data de 30.11.2011 infocsm aloca doua articole propunerilor avansate de catre Presedintele CSM in materia incompatibilitatilor, dar nu trateaza absolut deloc o solicitare a Adunarii Generale a Tribunalului Neamt, solicitare care contine aspecte importante pentru sistemul judiciar cum ar fi: sesizarea Curtii Constitutionale a Romaniei privind declansarea unui conflict juridic de natura constitutionala intre puterile in stat".

Totodata, printre alte acuze, cei cinci membri, printre care si Alina Ghica, acuzau ca pagina InfoCSM.ro a folosit imagini ale membrilor CSM din timpul sedintelor Consiliului (n.r. sedintele sunt publice) fara a obtine acordul acestora.

Acuzele se leaga si de faptul ca pagina de internet a publicat "informatii legate de judecatorul Viorica Costiniu, inclusiv imagini ale acesteia, in conditiile in care la sedinta din acea data a fost pusa in discutie o propunere de modificare a legii in materie de incompatibilitati".

Acuzele la adresa site-ului de stiri al CSM au venit dupa ce pe pagina de internet au fost prezentate opiniile mai multor membri CSM din sedinta in care a fost respinsa propunerea fostului presedinte Horatius Dumbrava de a introduce in lege noi incompatibilitati pentru judecatori.

Dumbrava propusese sa-i fie interzis unui judecator de a judeca dosarele de coruptie a procurorilor daca sotul sau o ruda apropiata, pana la gradul IV, a fost trimis in judecata sau in cazul caruia s-a pus in miscare actiunea penala de catre aceeiasi procurori de la aceeasi unitate de parchet. Despre acest subiect puteti citi mai mult aici.

Totodata, plenul respinsese si propunerea ca judecatorii sau procurorii care ocupa functii de conducere si fata de care s-a dispus inceperea urmaririi penale pentru infractiuni de coruptie sau conexe infractiunilor de coruptie sa fie suspendati pana la finalizarea anchetei penale.

Presa: Alina Ghica ar fi votat impotriva cererii DNA ca judecatoarea Viorica Costiniu sa nu mai judece dosarele intocmite de procurorii directiei

In scrisoarea celor cinci membri CSM, site-ul InfoCSM.ro este acuzat ca a preluat un articol din presa centrala in care se preciza cum au votat membrii CSM in sedinta in care Plenul CSM a respins cererea DNA ca judecatoarea Viorica Costiniu sa nu mai judece dosarele intocmite de procurorii directiei.

Potrivit romanialibera.ro, "Grupul asa-zisilor 'reformisti' din CSM, format din Cristian Danilet (judecator), Adrian Neacsu (judecator), Codruta Kovesi (procurorul general al Romaniei), Bogdan Licu (procuror), Florica Gavadia (procuror), Gratiana Isac si Oana Haineala (procurori), a votat pentru ca judecatorii cu rude arestate pentru coruptie sa nu judece dosare ale DNA. Dintre cei considerati reformatori au lipsit de la sedintele de ieri ale CSM judecatorii Horatiu Dumbrava (presedintele CSM) si Alexandru Serban. Daca ar fi votat, cererea DNA ar fi avut castig de cauza".

Impotriva solicitarii DNA, mai scrie sursa citata, au votat Mona Pivniceru (judecator la Inalta Curte, fosta presedinta a Asociatiei Magistratilor din Romania, alaturi de Viorica Costiniu, cu care este prietena), Mircea Aron (judecator la Inalta Curte de Casatie si Justitie), Cristina Labus (judecator), Alina Nicoleta Ghica, Adriana Iorgulescu si Corina Dumitrescu (reprezentantele societatii civile), George Balan, seful Sectiei de procurori, Badea Marius Tudose (procuror)".

Cinci membri CSM, printre care si Alina Ghica, au acuzat ca prin preluarea articolului din Romania Libera de catre pagina de stiri a Consiliului "s-a validat in acest fel continutul articolului, in ciuda faptului ca votul este, din punct de vedere legal, secret".

Alina Ghica, mentionata de judecatoarea Gabriela Barsan intr-o scrisoare adresata CSM dupa ce forul a incuviintat perchezitiile la domiciliul sau

Numele Alinei Ghica apare mentionat intr-o scrisoare deschisa publicata de judecatoarea Gabriela Barsan prin care cere explicatii mai multor membri CSM pentru incuviintarea perchezitiilor efectuate la domiciliul sau.

Judecatoarea Gabriela Birsan, acuzata de trafic de influenta de procurorii DNA, a publicat pe 14 octombrie pe site-ul Juridice.ro o scrisoare in care ii intreaba pe cativa membri ai CSM - Mona Pivniceru, Cristian Danilet, Horatiu Dumbrava si Alina Ghica - de ce au aprobat cererea de perchezitionare a domiciliului, desi au avut diferite legaturi cu familia sa.

"Doamna judecatoare Alina Ghica, membru al Consiliului Superior al Magistraturii si, respectiv, al Sectiei pentru judecatori, cand v-ati exprimat votul ati pus in balanta vreo clipa rugamintea pe care mi-ati adresat-o personal de a participa la intalniri cu judecatorii Sectiei pe care o coordonati la momentul respectiv la Curtea de Apel Bucuresti, in considerarea, spuneati dumneavoastra, a efectului pozitiv pe care il are practica instituita de mine personal la Sectia de contencios administrativ de la Inalta Curte de Casatie si Justitie in ceea ce priveste unificarea jurisprudentei? Doamna judecatoare, am invatat, ca vechi judecator sau poate 'invechit', ca judecatorul trebuie sa fie cumpatat si mai ales echilibrat in luarea deciziilor care privesc intr-o forma sau alta infaptuirea actului de justitie", scria in octombrie judecatoarea Gabriela Barsan.

"Nu as vrea sa fac comentarii. Sunt proceduri in curs si nu este cazul sa comentam aceste lucruri", a declarat pentru HotNews.ro judecatoarea Alina Ghica.

Ghica, despre legea prin care ministerul justitiei poate porni actiuni disciplinare impotriva judecatorilor si procurorilor: "Cea mai agresiva ingerinta asupra independentei magistratilor din ultimii 20 de ani"

In vara acestui an, Alina Ghica s-a remarcat printr-un atac puternic la adresa ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, pe care l-a acuzat ca, prin dorinta sa de a putea promova actiunea disciplinara impotriva magistratilor, le afecteaza independenta. Mai multe puteti citi aici.

Ghica sustinea ca legea recent adoptata care da posibilitatea ministrului Justitiei sa initieze actiuni disciplinare impotriva judecatorilor este "cea mai agresiva ingerinta asupra independentei magistratilor din ultimii 20 de ani. Conturarea justitiei ca o putere cu adevarat independenta de cea executiva sau legislativa este un imperativ al oricarui stat democratic."

Reamintim, legea privind raspunderea disciplinara a magistratilor a fost adoptata in Parlament la finele anului trecut. Dupa acel moment, Inalta Curte de Casatie si Justitiei a sesizat Curtea Constitutionala sa se pronunte asupra constitutionalitatii actului normativ.

Alina Ghica, judecatoarea care a decis blocarea in instanta a dosarului confiscarii averii de 4 milioane de euro a fostului senator PSD Serban Bradisteanu

Alina Ghica, in calitate de presedinte al Comisiei de Verificare a Averilor de pe langa Curtea de Apel Bucuresti, a decis vineri 11 martie, exceptia de prescriptie in cazul dosarului initiat de Agentia Nationala de Integritate (ANI) prin care a cerut instantei, pe 15 septembrie 2008, confiscarea sumei de aproximativ 4 milioane de euro apartinand medicului Serban Alexandru Bradisteanu, bani ce ar fi fost obtinut in perioada 2000-2004 in care a detinut functia de senator PSD in Parlamentul Romaniei.

De asemenea, ANI a mai constatat si existenti conflictului de interese in ceea ce priveste achizitionarea unor echipamente medicale, procedura in cadrul careia medicul Bradisteanu a detinut calitatea de presedinte al comisiei de licitatie. In legatura cu aceasta licitate, Bradisteanu a fost deferit justitiei pentru fapte de coruptie de catre Directia Natonala Anticoruptie.
•Vezi aici documentul hotararea Comisiei de Verificare a Averilor din cadrul Curtii de Apel Bucuresti, comisie condusa de Alina Ghica
Surse HotNews.ro au precizat in martie ca Serban Bradisteanu a sustinut la Comisie ca, prin Legea nr. 176/2010, legiuitorul a stabilit un termen de 3 ani de la data incetarii functei publice in care ANI poate efectua control retroactiv pentru urmarirea averii dobandite in mod nejustificat. Anterior, Legea nr. 144/2007 privind infiintarea, organizarea si functionarea ANI nu avea stabilit un termen in care sa se poata stinge dreptul material la actiune.

Fostul senator PSD a sustinut ca prima sesizare privind controlul declaratilor de avere si de interese s-a realizat la sfarsitul anului 2007 si ca actele efectuate pana in prezent sunt anulabile si supuse unui termen de prescriptie a dreptului material la actiune care se implinise la momentul sesizarii.

De cealalta parte, ANI a precizat pentru HotNews.ro ca intreaga procedura de verificare s-a efectuat in baza dispozitiilor Legii nr.144/2007, in vigoare la data declansarii procedurii de verificare, si ca, potrivit art.34 din legea 176/2010 (act care vine sa completeze legea 144 - n.red.) "probele administrate si actele procesuale efectuate la instanta si organe de urmarire penala inainte de intrarea in vigoare a prezentei legi se mentin".
•Citeste mai multe aici: Cum s-a blocat din nou in instanta dosarul confiscarii averii de 4 milioane de euro a fostului senator PSD Serban Bradisteanu
Potriviti ultimei declaratii de avere afisate pe site-ul CSM, declartie de avere completata in 2009 cand Alina Ghica inca era judecator la Curtea de Apel Bucuresti, aceasta detine trei terenuri: un teren forestie de 550 mp in Voluntari, un teren intravilan de 2000 mp si inca un teren intravilan de 800 mp in Contesti.

Alina Ghica are un autoturism Hyundai si doua credite contractate in 2006 si 2007. Primul este de 84.000 de euro si al doilea de 50.000 de euro. Alina Ghica detinea o casa in Bucuresti de aproape 105 mp si o casa de vacanta in Contesti de 80 mp.

Sotul sau, Adrian Ghica este avocat.

Oana Schmidt Haineala, aleasa vicepresedinte al CSM

Oana Schmidt-Haineala a fost aleasa pentru functia de vicepresedinte al Consiliului cu 11 voturi pentru si 7 impotriva.

Haineala a fost aleasa membru in CSM in noiembrie 2010. Procurorul Oana Andreea Schmidt-Haineala a candidat din partea Parchetului de pe langa Tribunalul Brasov.










Oana Schmidt Haineala

Foto: InfoCSM.ro

Oana Schmidt-Haineala, fost prim-procuror al Parchetului de pe langa Tribunalul Bacau, a ajuns extrem de repede, in doar cateva luni - in timpul guvernului Adrian Nastase -, procuror-sef al Biroului de anchete speciale magistrati si politisti, din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, iar apoi, in perioada ministeriatului Tudor Chiuariu, Oana Schmidt-Haineala a fost numita director al Directiei pentru Relatia cu Ministerul Public si de prevenire a criminalitatii si a coruptiei, Ministerul Justitiei si Libertatilor Cetatenesti.


Cotidianul a scris ca ar fi implicata politic si ca ar fi omul serviciilor secrete. Haineala a fost consilier de stat in cadrul aparatului de lucru al viceprim-ministrului PSD, Dan Nica.
•Vezi aici CV-ul procurorului Oana-Schmidt Haineala.

Potrivit ultimei declaratii de avere publicate pe site-ul CSM, declartie completata in 2011, Oana Schmidt-Haineala detine un hectar de teren forestier in comuna Asag, judetul Bacau, obtinut ca mostenire. procurorul detine si un apartament de 100 mp.

Haineala detine si doua autoturisme VW si un credit de 88.400 de euro.


Catalin Predoiu: "MCV-ul a ajutat justitia romana sa progreseze, dar creeaza probleme pentru diplomatia romaneasca"

Prezenti la sedinta de plen a CSM, membrii de drept, Ministrul Justiriei, Catalin Predoiu, si procurorul general, Laura Codruta Kovesi, au facut aprecieri la adresa actualului CSM.







Catalin Predoiu

Foto: Agerpres

"S-a spus ca actuala conducere a preluat fraiele CSM intr-un moment delicat, cand credibilitatea consiliului s-a prabusit, cand multi ziceau ca nu avem un consiliu viabil. Vreau sa spun ca sunt pe deplin convins ca acest consiliu are un viitor si pentru faptul ca actuala echipa, atat conducerea, cat si membrii alesi, au dus lucrurile mai departe", a precizat Predoiu.

"Punerea in aplicare a Noului Cod Civil a fost un succes ce nu ar fi fost posibil fara cooperarea CSM si a sistemului judiciar. In ceea ce priveste MCV-ul. S-a obtinut un raport bun in vara anului 2011. S-a obtinut un raport bun in februarie 2011. Venim dupa doua rapoarte bune care a inversat trendul din 2010. Doresc sa multumesc CSM-ului pentru aceasta cooperare. MCV are valentele lui, a ajutat justitia romana sa progreseze, dar pentru diplomatia romaneasca, pentru anumite interese pan-europene, mecanismul creeaza probleme. Vreau sa spun ca finalizam acest an de mandat sub auspicii foarte bune", a mai precizat Predoiu.

Kovesi: "Cred ca a fost primul an in care am simtit un sprijin efectiv din partea CSM"

"Cred ca a fost primul an in care am simtit un sprijin efectiv din partea CSM. A fost primul an din cei aproape 6 de cand sunt in Ministerul Public in care am simtit intr-adevar ca CSM este un partener. Am simtit o deschidere mai mare fata de proiectele propuse, am simtit o mai mare transparenta in tot ce s-a facut. S-a simtit o





Laura Codruta Kovesi

Foto: Bety Blagu / HotNews.ro

imbunatatire a activitatii inspectiei judiciare, insa nu la parametrii pe care ni-i dorim cu totii", a declarat si procurorul general, Laura Codruta Kovesi.


"Pentru 2012 mi-as dori o mai buna coerenta in comunicare din partea CSM. Chiar daca sunt opinii diferite, opinia CSM trebuie sa fie unica, sa reflecte opinia majoritatii membrilor", a mai spus Kovesi.

CSM isi alege noua conducere

Alegerile pentru presedintia CSM au loc vineri, 6 ianuarie, in sedinta de plen care este programata sa inceapa de la ora 10:00. Mandatul presedintelui si al vicepresedintelui CSM este de un an de zile si nu poate fi reinnoit. Pentru a fi ales, un candidat trebuie sa intruneasca cel putin 10 voturi.

Actuala componenta a CSM a trecut practic in cel de-al doilea an de activitate, dupa ce la finalul anului 2010 s-au desfasurat alegeri generale pentru majoritatea locurilor din Consiliu.

Tot in sedinta de vineri, Plenul va discuta si raportul de activitate al Consiliului Superior al Magistraturii pe anul 2011.

CSM are in componenta sa 19 membri: noua judecatori si cinci procurori alesi de magistrati in adunarile generale ale instantelor si parchetelor si validati de Senat, doi reprezentanti ai societatii civile alesi de Senat si trei membri de drept - ministrul Justitiei, presedintele ICCJ si procurorul general al Romaniei. Mandatul membrilor alesi este de sase ani, fara posibilitatea reinvestirii.

Presedintele si vicepresedintele CSM sunt alesi prin votul membrilor Plenului, pentru un an de zile, avand dreptul sa candideze doar cei noua judecatori si cinci procurori alesi in adunarile generale ale instantelor si parchetelor. Daca presedintele este judecator, vicepresedintele trebuie sa fie procuror, si invers.

Mandatul actualului presedinte CSM a inceput in ianuarie 2011, primul presedinte fiind ales judecatorul Horatius Dumbrava, iar vicepresedinte procurorul George Balan.

Pana la sedinta de vineri, 6 ianuarie, singurul care isi anuntase candidatura pentru functia de presedinte al CSM era judecatorul Alexandru Serban. In plus, Serban a facut public si un proiect managerial pentru functia la care candideaza.
•Vezi aici proiectul judecatorului Alexandru Serban, candidat la presedintia CSM
Alexandru Serban si-a inceput cariera ca judecator la Judecatoria Ploiesti in august 1998. De la 1 august 2006 a devenit judecator cu grad de curte de apel si intre ianuarie 2008 si februarie 2011 a ocupat functia de vicepresedinte al Curtii de Apel Brasov. Din ianuarie 2011 ocupa functia de membru al CSM.
•Vezi aici CV-ul lui Alexandru Serban



Alexandru Serban

Foto: InfoCSM.ro
"Nu este normal ca toate condidaturile sa fie anuntate in ultima clipa, in chiar ziua sedintei. Votul colegilor trebuie sa fie unul documentat, in cunostinta de cauza, dupa evaluarea si analiza proiectelor propuse. Consider ca este firesc sa aiba suficient timp sa consulte aceste proiecte. Orice cetatean interesat poate consulta proiectul meu anterior sedintei. Consider ca acest lucru este benefic si sper ca acest mod de a proceda sa devina o traditie", a declarat Serban intr-un interviu pentru HotNews.ro realizat dupa anuntarea candidaturii.
•Citeste si: INTERVIU AUDIO Alexandru Serban, candidat la presedintia CSM: "Anul electoral 2012 poate fi o vulnerabilitate pentru justitie. Pentru politicieni justitia a fost vinovatul de serviciu pentru orice se intampla"


HotNews.ro a transmis cele mai importante informatii si evenimente de la sedinte de plen a CSM in care s-a votat noua conducere a Consiliului

Afacerea InterAgro: Vicepresedintele ANRE, directori si fosti secretari de stat in Ministerul Economiei, pe lista celor 40 de invinuiti pentru complot si subminarea economiei nationale

Romania trebuie salvata!
de Alina Neagu HotNews.ro

Joi, 5 ianuarie 2012, 18:19 Economie | Companii


Vicepresedintele ANRE Eugen Georgescu, fostii secretari de stat in Ministerul Economiei Darius Mesca, Tudor Serban, Viorel Palasca si Victor Alesandru Dan, Stelian Banateanu (director in cadrul Ministerului Economiei), Ioana Apan (director in Ministerul Economiei), omul de afaceri Ioan Niculae si Marin Mirea (administrator la Interagro si presedinte al Organizatiei Patronale a Producatorilor de Ingrasaminte Chimice din Romania - Nitrofosfor) sunt printre cele mai importante nume de pe lista celor 40 de persoane urmarite penal pentru complot si subminarea economiei nationale, in afacerea InterAgro, potrivit Mediafax.

Pe 14 decembrie a inceput urmarirea penala pentru complot si subminarea economiei nationale impotriva urmatorilor:

Ioan Niculae, om de afaceri, presedintele InterAgro.

Marin Mirea, administrator la Interagro si presedinte al Organizatiei Patronale a Producatorilor de Ingrasaminte Chimice din Romania - Nitrofosfor.

Marcel Adrian Piteiu, director general Romgaz: A fost numit in functia de director general al Romgaz pe 15 ianuarie 2009 printr-un ordin semnat de Adriean Videanu. Detine si functiile de vicepresedinte PDL Medias si al organizatiei judetene Sibiu.

Viorel Palasca, secretar de stat pentru politica industriala in Ministerul Economiei in perioada 2007-2008: deputat PNL

Darius Mesca, fost secretar de stat pentru energie în MECMA în perioada 2005-2009: fost membru al Partidului Conservator, sustinut ulterior de PNL. In 2009 a fost sustinut de Guvernul Boc pentru functia de presedinte al Agentiei Romane pentru Investitii Straine (ARIS)

Alpar Kramer, fost director comercial al Romgaz: membru UDMR.

Tudor Serban, fost secretar de stat pentru energie şi resurse minerale MECMA în perioada 2009-2010, actual consilier si membru PDL

Stelian Banateanu, director general adjunct al Directiei de Politici Industriale in Ministerul Economiei.

Eugen Georgescu, Eugen Georgescu - vicepreşedinte al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), a ocupat functii de conducere in institutie multi ani la rand

Dan Victor Alesandru, apropiat al lui Ioan Nicolae si administrator al unor firme conexe domeniului gazifer. A fost numit la sfarsitul lunii ianuarie 2005, din partea PUR (in prezent Partidul Conservator), in functia de secretar de stat la MEC si a coordonat activitatea Departamentului Politici Energetice din cadrul ministerului.

Ioana Apan - director general adjunct, secretar general adjunct in Ministerul Economiei, fiind numita presedinte AGA a SNGN Romgaz in 23 iulie 2007, functie detinuta pana in 7 iulie 2009, cand a fost desemnata presedinte al CA SNGN Romgaz, pentru o perioada de patru ani. A fost si consiliera fostului ministru Codrut Seres.

Marius Untescu, director - Directia productie, transport si distributie energie electrica: actual membru AGA in Romgaz. In octombrie 2006 a fost numit administrator special al Termoelectrica de catre fostul ministru Codrut Seres. A mai fost si membru AGA de la Romgaz in perioada 2005-2009

Adriana Oros, sef serviciu OPSPI: numita in AGA in 10 februarie 2009, a facut parte din echipa de negociere a contractului de privatizare a Petrom.

Monica Mitu, consilier personal in Ministerul Economiei in perioada 2009-2010, numită în AGA în 20 octombrie 2009

Francisc Antal, fost sef al Directiei Juridice de la Romgaz, fost director general adjunct al Romgaz, secretar executiv PDL-filiala Medias. Sotia sa, Anca Antal, angajat Romgaz este, de asemenea, anchetata.

Toth Francisc, director general adjunct Romgaz: In aprilie 2008 a fost numit director general al Romgaz, anterior ocupand functia de director al Sucursalei de Interventii si Reparatii Operatiuni Speciale. In ianuarie 2009 a fost inlocuit cu Marcel Piteiu, fiind numit adjunctul acestuia.

Marius Leonte Veza, director economic Romgaz, membru sindicatului Romgaz

Eugen Mitea, fost director adjunct al Romgaz in perioda 2007-2008: este in prezent consilier local din partea PNL in Consiliul Local Sibiu.

Lucian Stancu, Director general adjunct Romgaz, anterior a ocupat functia de director in cadrul Romgaz

Corin Emil Cindrea, director in cadrul Romgaz, membru sindicat Romgaz si preşedintele clubului Gaz metan Mediaş

Lista persoanelor urmarite penal in acest caz este completata de Lucia Ionascu, Gheorghe Dimbean, Cornelia Sardan, Maria Mates, Ioan Floin Iagar, Ruben Diac, Nicolae Strava, Gabriela Ciobota, Ioan Marius Sabau, Viorica Bordeiu, Iulia Sacalean, Mihaela Rusu, Radu Dan Paltan, Ionut Bogdan, Ion Diaconu, Andrei Iancu Popescu, Forin Todoran, Mioara Zainea si Rodica Bica.

Cine este Ioana Apan, invinuita de subminarea economiei nationale pentru ca ar fi vindut gaze sub pretul pietei catre Ioan Niculaie: Membru in CA si AGA la cinci "mamuti" energetici, sotia sindicalistului Stefan Nicolae

Romania trebuie salvata!
de Red. Economic HotNews.ro

Miercuri, 4 ianuarie 2012, 23:52 Actualitate | Esenţial






Ioana Apan si Codrut Seres (2006)

Foto: AGERPRES


documente


Declaratia de avere Ioana Apan - 2011

(04 Ian 2012) PDF, 669KB

Ioana Apan, invinuita de procurorii DIICOT de subminarea economiei nationale, este presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general - adjunct al Ministerului Economiei. In virsta de 37 de ani, Ioana Apan este sotia lui Stefan Nicolae, presedintele sindicatului Agrostar (vezi declaratia de avere). Ea a fost adusa in Ministerul Economiei de fostul ministru, Codrut Seres, care a promovat-o pe consiliera sa personala in CA-urile mai multor companii nationale.

Din 2006, Apan a devenit indispensabila Ministerului Economiei, fiind numita in fiecare an in conducerea unora dintre cele mai mari companii de stat.

Ultima declaratie de avere, semnata 27 mai 2011, arata ca Ioana Apan a incasat indemnizatii de membru in consiliul de administratie sau adunarea generala a actionarilor de la cinci companii in care Ministerul Economiei este actionar: Romgaz, Hidroelectrica, Transelectrica, Electrocentrale SA si E.On Gaz Romania.

Nu doar Codrut Seres a promovat-o pe Ioana Apan in conducerea companiilor de stat: in 2009, Adriean Videanu - la acea vreme ministrul Economiei - a numit-o pe Apan in Consiliul de Administratie al Conpet (sursa: ZF)

In 2007, Romania Libera scria ca Ioana Apan fusese promovata de Codrut Seres ca administrator la patru companii de producere a energiei electrice. Intrebata la acel moment ce o califica pentru a ocupa aceste posturi, Ioana Apan a declarat ca "fiecare ministru isi pune oamenii care fac fata acolo. Eu sunt de profesie jurist. La complexurile de energie si la Termoelectrica problematica e vasta."

In 2006, imediat dupa plecarea lui Seres din fruntea Ministerului Economiei, Ioana Apan era membru in nu mai putin de sapte CA si AGA ale unor companii la care ministerul era actionar, dupa cum relateaza Wall-Street.

In perioada 2004-2005, Ioana Apan a fost Director de Marketing la societatea de asigurari Ardaf, detinuta de Ovidiu Tender (sursa)

Ca o curiozitate, Ioana Apan a contribuit in 2010 cu suma de 237 de lei la fondul creat pentru ajutorarea persoanelor afectate de criza economica, un fond in care au depus bani functionari publici de rang inalt (sursa: Ministerul Finantelor).

Context:

Reamintim ca 40 de persoane angajate la Romgaz, ANRE, Ministerul Economiei si o firma care-i apartine afaceristului Ioan Niculaie sint invinuite de DIICOT de complot si subminarea economiei nationale intr-un dosar-mamut. Persoanele - majoritatea directori, fosti directori si membri in conducerea companiilor mentionate - sint invinuite ca ar fi vindut gaze naturale din productia interna sub pretul pietei.

Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu.

Zeci de directori din cadrul Ministerului Economiei, ANRE si Romgaz sunt anchetati pentru subminarea economiei nationale si favorizarea InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae/Printre invinuiti se afla si secretarul general adjunct din Ministerul Economiei si directorul Romgaz

Romania trebuie salvata!

de Claudia Pirvoiu, Departamentul Investigatii HotNews.ro

Miercuri, 4 ianuarie 2012, 20:42 Economie | Energie






Presedintele Interagro, Ioan Niculae

Foto: AGERPRES

Mai multi directori din cadrul Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei si societatii Romgaz sunt anchetati pentru ca ar fi favorizat o firma prin preturi preferentiale la gaze, potrivit unui comunicat DIICOT. Acesta mai arata ca procurorii DIICOT au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane cu functii de conducere. DIICOT arata ca invinuitii au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului SNGN ROMGAZ SA si bugetului consolidat al statului

UPDATE Surse apropiate anchetei au declarat pentru HotNews.ro ca printre persoanele puse sub invinuire se afla Marcel Adrian Piteiu, membru PDL si director general Romgaz si Ioana Apan (fosta consiliera a lui Codrut Seres, trimis si el in judecata pentru submniarea economiei nationale in alt dosar) - acum presedintele Consiliului de Administratie al Romgaz si secretar general adjunct in Ministerul Economiei, Alpar Kramer (UDMR), fost director comercial al Romgaz, Eugen Mitea (PNL), fost director adjunct al Romgaz si Dan Victor Alexandru, fost secretar de stat in Ministerul Economiei in guvernarea Tariceanu•UPDATE 1 "Procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism- Structura Centrala au dispus inceperea urmaririi penale fata de un numar de 40 de persoane, functionari publici cu functii de conducere din cadrul Romgaz, Ministerului Economiei, Autoritatii Nationale de Reglementare in Domeniul Energiei (ANRE) si reprezentanti ai unei societati comerciale din municipiul Bucuresti, pentru savarsirea infractiunilor de complot si subminarea economiei nationale, prev. de art. 167 alin. 1 si art. 165 alin. 2 C.p", se arata intr-un comunicat al DIICOT. Potrivit unor surse HotNews.ro ar fi vorba de InterAgro, firma omului de afaceri Ioan Niculae.

Omul de afaceri Ioan Niculae a negat acuzatiile, spunand ca nu a fost favorizat de Romgaz si a precizat ca firmele lui nu au datorii la stat.
"Noi nu am primit niciodata gaz la alt pret decat alte companii din Romania. Companiile mele nu au datorii la stat. Intrebati-i pe procurori. Faceti o mare eroare sa dati la o astfel de ora informatii inexacte", a declarat Ioan Niculae la Realitatea TV, citat de Romania Libera.

Niculae a declarat, miercuri seara, pentru Agerpres, ca nu poate face niciun fel de apreciere in legatura cu dosarul instrumentat de DIICOT referitor la prejudicierea patrimoniului SNGN Romgaz SA si a bugetului consolidat al statului, deoarece nu a fost instiintat pe nicio cale oficiala despre o eventuala implicare a sa in acest dosar.

"Nici nu am luat cunostinta oficial de acest dosar. Deci nu pot sa fac niciun fel de apreciere. Nu am fost instiintat pe nicio cale oficiala de acest dosar", a declarat Niculae.

De asemenea, omul de afaceri a precizat ca numele sau a aparut in acest dosar ca urmare a relatarilor din presa centrala si ca nu a primit nicio instiintare oficiala potrivit careia ar fi invinuit in aceasta cauza.

"Ca de obicei in Romania, intai se dau la presa (n.r. informatiile), chipurile scurgeri de informatii, si dau pe surse, dau intr-un ziar care este apropiat DIICOT-ului si dupa aia o preia toata presa romaneasca, o dezbate si deja te-a condamnat pana se declara DIICOT (...)", a mai spus omul de afaceri.





Potrivit DIICOT, invinuitii au desfasurat activitati infractionale care au produs un prejudiciu de 126 milioane dolari patrimoniului SNGN ROMGAZ SA si bugetului consolidat al statului si au avut drept consecinta punerea in pericol a sistemul energetic national.

Activitatea infractionala a vizat modalitatea de contractare de catre societatea comerciala a unor cantitati considerabile de gaze naturale, la preturi mult diminuate fata de cele practicate de SNGN ROMGAZ SA, obtinerea de gaze naturale doar din productia interna, cu eludarea reglementarilor legale in materie precum si mentinerea facilitatilor acordate societatii, in conditiile in care inregistra datorii semnificative la plata gazelor furnizate.

Se mai retine ca activitatea infractionala a generat imposibilitatea repartizarii de catre SNGN ROMGAZ SA a rezervelor necesare pentru realizarea programului national de inmagazinare si cresterea importului de gaze naturale, cu consecinta punerii in pericol a Sistemul Energetic National, ca ramura strategica a economiei nationale si subminarii economiei nationale.

In perioada 28-29 decembrie 2011, la sediul DIICOT au fost audiate 35 de persoane, carora le-a fost adusa la cunostinta invinuirea, urmand ca in perioada imediat urmatoare sa aiba loc audierea celorlalti invinuiti.

Anchetarea unor directori a fost confirmata si de Ministerul Economiei. "Ministerul Economiei este informat in legatura cu faptul ca mai multi angajati sunt cercetati intr-un dosar instrumentat de catre DIICOT. Respectand principiul prezumtiei de nevinovatie, Ministerul Economiei, Comertului si Mediului de Afaceri va astepta pronuntarea unei solutii finale in acest dosar, iar in functie de aceasta va lua masurile legale", potrivit unei informatii transmise de Ministerul Economiei la solicitarea HotNews.ro.

•Ministerul Economiei: Producatorii de ingrasaminte chimice au acumulat datorii catre Romgaz inca din 2002
Iar din 2009 pana in octombrie 2010, InterAgro a beneficiat legal de anumite facilitati la achizitionarea gazelor. Practic, producatorii din industria chimica, dar si unele companii din domeniul energetic, au beneficiat pana la 31 octombrie 2010 de gaze naturale doar din productia interna, ceea ce inseamna costuri mult mai mici fata de factura la gaz platita de populatie si semnificativ mai mici fata de orice alt consumator eligibil din Romania.

Masura a fost luata in mai 2009 si a expirat la 31 octombrie 2010. In acea perioada, gazele din productia interna costau aproximativ 160 de dolari/1.000 mc, in timp ce pretul gazului din import ajunge pana la 380 dolari/1.000 mc.

In octombrie 2010, Ministerul Economiei a decis sa nu mai prelungeasca aceste facilitati. "Incepand cu 2002, producatorii interni de ingrasaminte chimice au beneficiat de reduceri comerciale din partea Romgaz, inregistrand importante restante la plata gazelor naturale furnizate, astfel incat, la aceasta data (n.red. noiembrie 2010), datoria reesalonata la plata atinge un nivel de 531 milioane lei, ceea ce reprezinta echivalentul consumului de gaz pe 6 luni pentru aceasta categorie de consumatori", mai sustinea atunci Ministerul Economiei.

Combinatele lui Neculae au primit gaze la pret redus timp de 16 luni

Practic, timp de 16 luni, din vara lui 2009 pana in toamna lui 2010, combinatele lui Ioan Niculae au fost principalul beneficiar al unei facilitati a Guvernului care le permitea sa fie alimentate doar cu gaze din productie interna motivul invocat fiind salvarea industriei chimice autohtone.

Potrivit Romania Libera, primele contracte semnate de Ioan Niculae, prin societatile pe care acesta le detine cu Romgaz, au fost facute in timpul cand la conducerea Ministerului Economiei se afla liberalul Varujan Vosganian.
Potrivit sursa citat, la acest moment Vosganian nu are nicio calitate in dosarul deschis la DIICOT.
Dupa ce facilitatea oferita de Guvern a expirat, Niculae a amenintat ca isi va inchide toate fabricile si ca va trimite 8.000 de oameni in somaj pentru ca nu poate functiona altfel decat cu gaz ieftin in vremuri de criza. Lucru care s-a si intamplat.

In august 2010, Niculae ameninta ca isi va muta toate afacerile in Bulgaria. Ioan Niculae si-a motivat decizia de a-si muta afacerile in Bulgaria prin "prigoana impotriva oamenilor de afaceri romani", de care se fac vinovate "anumite servicii ale statului". Niculae atentiona Guvernul in acest fel, inca din august 2010, sa nu renunte la beneficiile acordate companiilor sale in ceea ce priveste costul redus la gazele naturale.

Dupa sistarea ajutorului guvernamental, InterAgro a anuntat la inceputul lui 2011 ca inchide, pe rand, toate combinatele sale chimice. Lucru ce s-a si intamplat. Cu toate acestea, dupa o luna, in mai 2011, InterAgro a anuntat ca redeschide combinatele Donau Chem Turnu Magurele si Gaproco Piatra Neamt, motivand cu cererea mare de pe piata.

InterAgro detine sase combinate de ingrasaminte chimice (Donau Chem Turnu Magurele, Chem Gaz Slobozia, GA-PRO-Co Piatra Neamt, Amurco Bacau, Viromet Victoria si NitroPoros SRL Fagaras), fiind unul dintre cei mai mari consumatori de gaze naturale din tara.

Ioan Niculae este unul dintre cei mai bogati romani, cu o avere estimata la 1,1 miliarde de euro, si controleaza grupul Interagro. Aceasta companie face parte, alaturi de combinatul de aluminiu Alro Slatina, combinatul siderurgic ArcelorMittal Galati, grupul InterAgro si combinatul de ingrasaminte chimice Azomures, din categoria de consumatori intreruptibili care se bucura, prin lege, de resurse ieftine de energie.