luni, 27 iulie 2009

Stănoiu şi-a ales singură probele care s-o dezincrimineze

Romania trebuie salvata!

Cotidianul.ro
26 Iul 2009 Simona Popa

CNSAS susţine că ultima evaluare a scrisului Rodicăi Stănoiu, pentru a se vedea dacă notele informative semnate „Sanda“ sunt ale ei, pleacă de la înscrisuri care nu au dată, nu sunt înregistrate şi, deci, nu sunt veridice.
Ultima expertiză în cazul Rodicăi Stănoiu, făcută de Institutul Naţional de Expertize Criminalistice (INEC) şi depusă recent la dosarul de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB), arată că înscrisurile de comparaţie şi notele informative semnate „Sanda“ au fost scrise de persoane diferite. Aceasta este prima expertiză, din cele patru efectuate până acum, care este favorabilă Rodicăi Stănoiu. Fostul ministru al Justiţiei a contestat în instanţă verdictul dat de CNSAS, de colaboare cu fosta Securitate ca poliţie politică, şi susţine că nu ea a scris cele 51 de note informative semnate cu numele conspirativ Sanda.

CNSAS consideră că această ultimă evaluare a scrisului Rodicăi Stănoiu s-a făcut pe baza unor înscrisuri ridicate de la Institutul de Cercetări Juridice (ICJ) care ridică semne asupra autenticităţii lor, întrucât nu au dată şi nici număr de înregistrare.
Ultima oară, Curtea de Apel a acceptat drept înscrisuri de comparaţie trei documente, întinse pe patru file, din dosarul personal al Rodicăi Stănoiu de la ICJ, de pe vremea când aceasta era cercetătoare acolo, şi a respins propunerea Consiliului de a aduce drept probe scripte de la Facultatea de Drept a Universităţii din Bucureşti, unde Stănoiu era profesor universitar.

Documentele acceptate de instanţă reprezintă o autobiografie, o notă explicativă care completează autobiografia şi o cerere de prelungire a şederii la Montreal, unde preda un curs, semnate olograf Mihaela-Rodica Stănoiu. Modul cum au fost prelevate documentele e o altă poveste. Doi reprezentanţi ai CNSAS s-au prezentat la ICJ pentru a extrage documente relevante. Au fost întâmpinaţi de reprezentanţii instituţiei şi, de faţă cu Rodica Stănoiu, li s-a înmânat un dosărel cu cele trei documente, însumând patru pagini, fără să aibă nici o garanţie că foile fuseseră extrase din dosarul de personal al Rodicăi Stănoiu. Au cerut atunci să vadă întregul dosar, li s-a adus şi au avut posibilitatea să-l răsfoiască pentru scurt timp. Au apucat să vadă înscrisuri care aveau grafie asemănătoare cu cea din notele „Sandei“. Când delegaţii CNSAS au cerut pentru expertiză acele documente, şi nu cele cu care au fost întâmpinaţi, Rodica Stănoiu a înşfăcat dosarul, l-a strâns la piept şi a spus că „aici este viaţa mea privată şi nu umblă nimeni“.

Într-o notă depusă la dosarul de la Curtea de Apel, reprezentanţii CNSAS au precizat că, deşi Rodica Stănoiu a susţinut că documentele au fost scrise la interval de câţiva ani, informaţiile erau notate „pe hârtie similar degradată şi, mai ales, scrise cu pix cu pastă identică“, potrivit NewsIn. În aceeaşi notă se arată că documentele „ridică semne serioase de întrebare asupra autenticităţii şi, implicit, asupra valorii şi utilităţii unei noi expertize“, ceea ce înseamnă că, la termenul viitor, din 15 septembrie, Consiliul va cere o nouă expertiză. Totuşi, INEC a evaluat scrisul din cele două seturi de documente, aşa cum i-a cerut instanţa, şi a ajuns la concluzia că notele informative semnate „Sanda“ şi înscrisurile de la ICJ provin de la două feluri diferite de scriere.

Prima evaluare care a stabilit că Rodica Stănoiu şi Sanda sunt una şi aceeaşi persoană a fost făcută de expertul Gheorghe Ene, la cererea CNSAS, care a comparat notele informative din perioada 1983-1986 cu declaraţia de avere a lui Stănoiu din anul 2006 şi declaraţia sa olografă, de necolaborare cu Securitatea, dată în campania electorală din 2004. A doua a fost făcută de Laboratorul interjudeţean de expertize criminalistice Bucureşti şi a confirmat-o pe prima. A treia a fost făcută de CNSAS pe baza comparării delaţiunilor de la Securitate cu înscrisuri din dosarul de la „Paşapoarte“ al Rodicăi Stănoiu, care călătorea mult în străinătate, şi care aveau dată, ştampilă şi număr de înregistrare. Şi această expertiză a confirmat că scrisul „Sandei“ este acelaşi cu cel al Rodicăi Stănoiu, însă instanţa a refuzat-o, pe motiv că este extrajudiciară. A patra este cea făcută recent de INEC pe documente alese de Rodica Stănoiu, nedatate şi fără numere de înregistrare, iar soarta ei va fi discutată pe 15 septembrie, de Curtea de Apel.

Ce turna „Sanda“ la Securitate
CNSAS a stabilit, pe baza notelor informative ale „Sandei“, că principala ei misiune a fost turnarea colegei şi prietenei sale Marilena Uliescu, denumită de Securitate „Uţa“. Astfel, „Sanda“ scria securiştilor (uneori şi de câteva ori pe zi) tot ce afla despre prietena sa. În 1983 raporta, de exemplu, cum a văzut la „Uţa“ „bijuterii de aur neostentative - inele, brăţări, lanţ, cercei. Din acestea, doar două inele - cu safir şi rubin - n-au fost lucrate în ţară, restul sunt de provenienţă străină“. În altă notă, „Sanda“ povesteşte cum „Uţa“ urma să plece în Franţa şi să ducă unor prietene un stilou şi trei borcane cu şerbet şi să se întoarcă de acolo cu „nasturi, căptuşeală, pixuri cu bilă şi ciorapi în culori moderne“. Ofiţerul de Securitate a adăugat că „Sanda“ i-a adus stiloul care urmă să fie dus în Franţa pentru verificare şi i-a promis şi că îi va aduce şi obiectele franţuzeşti la verificat. Într-o altă notă, sursa raporta că la ICJ au sosit nişte pachete de cărţi din URSS care conţineau bileţele scrise în limba rusă. Tot ea a anunţat încercarea unei amice de a-şi ajuta o prietenă să completeze actele de studii ale fiului ei fugar, lucru luat imediat de Securitate în vizor. În altă notă, „Sanda“ l-a turnat şi pe colegul ei de-atunci Adrian Năstase, pentru că o ducea pe „Uţa“ la pansat când aceasta avea piciorul în ghips. (S.P.)

Deputaţii chiulangii semnează „prezent“ cu mâna colegilor

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
26 Iul 2009 Lucian Gheorghiu

Evidenţa chiulangiilor de la Camera Deputaţilor este o adevărată zonă crepusculară: în scripte apar 846 de absenţe în 4 luni, în realitate sunt mult mai multe.
În perioada februarie-mai 2009, în Camera Deputaţilor s-au înregistrat, conform condicii de prezenţă, 846 de absenţe la cele 30 de şedinţe de plen. La nivel de grupuri parlamentare, PDL a „bifat“ cele mai multe absenţe în primele patru luni ale sesiunii de primăvară: 297. Individual, avem doi „campioni“: ex-premierul Călin Popescu Tăriceanu (PNL) şi „bobocul“ Adrian Dragoş Iftime, deputat PDL de Vaslui, ambii cu câte 18 absenţe.

Cifrele oficiale privind absenţele deputaţilor nu sunt deloc reale. De exemplu, în lunile aprilie şi mai, PSD, care are 113 deputaţi, a „înregistrat“ 36, respectiv 27 de absenţe la şedinţele din plen.
În aceleaşi luni, UDMR, care are doar 22 de deputaţi, a contabilizat mai multe absenţe decât PSD, 38, respectiv 29. Explicaţia este simplă: cei din PSD s-au dovedit a fi „profesionişti“ la capitolul semnării în condica de prezenţă pentru colegii absenţi. O verificare (prin sondaj) efectuată de Cotidianul este mai mult decât relevantă: în şedinţa de plen din 12 mai, la sesiunea de vot, PSD a avut în sală 73 de deputaţi din 113. Deci 40 de absenţi. În condica de prezenţă însă, doar 7 deputaţi PSD figurează ca absenţi. Această situaţie nu este singulară şi este practicată de toate formaţiunile politice. La începutul anului 2008, preşedintele de atunci al Camerei, Bogdan Olteanu, a propus renunţarea la condică şi a pledat pentru stabilirea electronică a prezenţei. PSD şi PDL s-au opus acestei propuneri. În urmă cu două luni, actualul preşedinte, Roberta Anastase, a anunţat că numele absenţilor vor fi făcute publice pe site-ul Camerei. Până în prezent, nici acest lucru nu s-a realizat.

În perioada similară a anului trecut, numărul de absenţe înregistrate a fost de 701, dar în numai 24 şedinţe de plen, câte au avut loc în lunile februarie-mai. Şi în acest an - ca de altfel şi în prima sesiune din 2008 -, conform oficialilor Camerei, nu există nici o absenţă nemotivată. Motivarea absenţelor se face de către liderul de grup parlamentar pe bază de vorbe sau simple hârtii justificative. Este adevărat, unii dintre cei care figurează ca absenţi au participat la acţiuni oficiale în străinătate, acestea fiind printre puţinele absenţe motivate real. Dintre deputaţii care s-au aflat în top 10 în primăvara anului 2008, unul singur se mai regăseşte în actualul Parlament: este vorba de PSD-istul Nicolae Bănicioiu. Anul trecut, cu 15 absenţe, el se afla pe locul 3. Acum, conform condicii de prezenţă, Bănicioiu are o singură absenţă, deşi este unul dintre parlamentarii care aproape zilnic erau de găsit în studiourile tv, la talk show-uri.

Dintre absenţii din top 10, doar Daniel Buda a putut fi contactat telefonic. El ne-a precizat următoarele: „Absenţele sunt motivate, deoarece am avut aprobare să lucrez la Comisia pentru coduri, care şi-a desfăşurat lucrările în paralel cu plenul“.

Top 10 absenţi
1-2. Adrian Iftime (PDL) şi C.P. Tăriceanu (PNL) - 18 absenţe
3. Daniel Buda (PDL) - 15 absenţe
4-6. William Brînză (PDL), Ludovic Orban (PNL) şi Gergely Olosz (UDMR) - 13 absenţe
7. Gabriel Tiţa (PSD) - 12 absenţe
8-10. Gabriel Vlase (PSD), Nicolae Păun (minorităţi) şi George Scutaru (PNL) - 11 absenţe

Răspuns oficial scris de primarul unui oraş din România: dacă nu îţi convin drumurile, mută-te pe Riviera Franceză

Romania trebuie salvata!

Cotidianul.ro
25 Iul 2009 Doru Cireasa

Primarul din Breaza îl ironizează într-un document oficial pe un cetăţean care a formulat o plângere privind starea deplorabilă a unui drum din oraş.
E-mailul domnului Robert Calcan
24 Iul 2009 E-mailul domnului Robert Calcan

E-mailul domnului Robert Calcan
Că drumurile din România sunt proaste nu e o noutate. Surprinzător este modul în care primarii unor localităţi importante, cu veleităţi turistice, tratează cetăţenii care i-au votat, atunci când aceştia îşi reclamă nemulţumirile.
Pe 7 iulie, Robert Calcan, locuitor al oraşului Breaza, trimite primarului PDL Nicolae Ferăstrăeru un e-mail în care se plânge de starea proastă a singurului drum de legătura dintre oraş şi gară. Pentru Robert Calcan drumul era unul important, căci îl parcurgea zilnic către gară, de unde lua trenul spre Bucureşti, unde lucrează. Spre dovadă Robert Calcan a şi ataşat mesajului său câteva poze sugestive ale acestui drum.
Tonul adoptat de Calcan în mesajul său adresat primăriei unui oraş, de altfel plin de vile, nu a fost unul blajin. În deschiderea mesajului primarul a fost atenţionat că suntem în secolul XXI şi că ultimele plombe pe şosea au fost puse în urmă cu un an. Actualul primar nu îi mai dă lui Robert Calcan nici o speranţă, ceea ce acesta a şi scris în mesajul său. “Nu mai am speranţe că veţi face ceva pentru a îndrepta lucrurile, de aceea voi trimite pozele cu explicaţii complete pe toate site-urile canalelor de ştiri. Poate, într-o zi, vreo televiziune va intră în «oraş» (la cum arată Breaza, trebuie să pun ghilimele) şi va face publice problemele acestei aşezări. Cred că numai aşa există şanse de rezolvare. Când vă veţi face de ruşine în faţa camerelor de luat vederi, atunci s-ar putea să vă pese de localitatea asta!”, îi scrie Calcan primarului său.
Răspunsul venit de la primărie a fost stupefiant. “Am citit e-mailul dvs. (...) observ că intervenţia a fost foarte promptă, dar observ totuşi că aţi început să folosiţi formulele deja devenite clasice: «mă duc mai departe sau, mai nou, chem televiziunea»“, îi răspunde primarul lui Robert Calcan. După urecheala administrată lui Calcan urmează miştourile ieftine ale primarului Ferăstrăeru. “Am senzaţia că noi funcţionarii primăriei, şi mai ales eu, nu facem nimic pentru oraş, ci aşteptăm reacţia unui binevoitor ca dvs. care le cam ştie pe toate”, îl admonestează primarul. După ce s-a răcorit în primul paragraf al răspunsului său adresat lui Robert Calcan, primarul revine la gânduri mai bune. Cetăţeanul este informat că drumul în cauză ar fi propus pentru asfaltare în cadrul unui proiect finanţat dintr-un program european care se derulează între 2007 şi 2013. La doi ani de la demararea acestui program, primarul nu prea îi ştie numele. Programul este botezat de Ferăstraeru PORR, probabil în ton cu o firmă de construcţii importantă din Germania care are acest nume, în loc de POR (Program Operaţional Regional). Ca să termine în ton, primarul îi face şi o recomandare cetăţeanului nemulţumit. “Şi dacă nu vă mai plac drumurile din Breaza, vă recomand o staţiune de pe Riviera Franceză”, spune Ferăstrăeru.
Specialiştii în relaţii publice sunt stupefiaţi de reacţia primarului. “Primim tot felul de solicitări, unele imposibile. Un cetăţean ne-a trimis chiar un proiect de lege privitor la înfiinţarea unei colonii spaţiale. A trebuit să îi răspundem căci aşa ne obligă legea. În astfel de situaţii poţi folosi formule standard, îi poţi spune că analizezi propunerea sa, îi mulţumeşti pentru sesizare, dar în nici un caz nu dai astfel de răspunsuri”, spune şeful biroului de relaţii publice al unui important minister din România.