Romania trebuie salvata!
Daca asa a functionat justitia din '89 si pana azi, oare cati au suferit din cauza lor?
Asta mai smecher decat toti, sa retras si cu pensie de recunostinta pentru ce a facut el pentru tara asta.
Inca o data rusine pentru justitia Romana! Nu va meritati painea.
marți, 16 iunie 2009
Fostul procuror militar Dan Voinea are o pensie de 185 de milioane de lei vechi
Romania trebuie salvata!
Realitatea TV a dezvăluit luni, în emisiunea "Realitatea te priveşte" că fostul procuror militar Dan Voinea, pensionat de o lună, va primi o pensie de 185 de milioane de lei, în ciuda neregulilor de care este acuzat de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a spus luni, la Realitatea TV, că dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor constituie pentru Ministerul Public o problemă foarte mare, pentru că pot fi incluse la nerealizările instituţiei pe care o conduce în acest moment, transmite NewsIn.
"Am avut începeri de urmărire penală faţă de persoane decedate, începeri de urmărire penală deşi faptele au fost prescrise, nceperi de urmărire penală pentru fapte care nu existau în codul penal la data când se presupune că au fost comise. Iată că au fost şi erori de procedură, au fost şi perioade înc are nu s-a lucrat în aceste dosare. Vorbim de acte dispuse în dosar şi de începeri de urmăriri penale? Ştiţi cum se începea urmărirea penală în dosarele astea? Pe hârtii fără antet, scrisă de mână, fără încadrare juridică, trecute nişte nume, 10-20 de nume dintre care 10 sau 15 persoane decedate, neînregistrate", a acuzat public Kovesi modul în care procurorul militar Dan Voinea şi-a făcut meseria.
Mai mult, procurorul general a mai spus că, în mod normal, legea nu ar trebui să permită pensionarea unui magistrat până nu este soluţionată acţiunea disciplinară pornită împotriva lui, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Dan Voinea, când practic acţiunea disciplinară a rămas fără obiect datorită aprobării pensionării. "În România, sistemul de evaluare şi sancţionare şi de control nu funcţionează cum trebuie şi este un atribut al Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut control, toate aceste vicii de procedură constate de mine au fost confirmate de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut revocare din funcţie, s-a declanşat acţiunea disciplinară, din nefericire şi-a depus cerea de pensionare", a spus Kovesi.
Publicat: astazi 9am
Realitatea TV a dezvăluit luni, în emisiunea "Realitatea te priveşte" că fostul procuror militar Dan Voinea, pensionat de o lună, va primi o pensie de 185 de milioane de lei, în ciuda neregulilor de care este acuzat de procurorul general, Laura Codruţa Kovesi.
Procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a spus luni, la Realitatea TV, că dosarele Revoluţiei şi Mineriadelor constituie pentru Ministerul Public o problemă foarte mare, pentru că pot fi incluse la nerealizările instituţiei pe care o conduce în acest moment, transmite NewsIn.
"Am avut începeri de urmărire penală faţă de persoane decedate, începeri de urmărire penală deşi faptele au fost prescrise, nceperi de urmărire penală pentru fapte care nu existau în codul penal la data când se presupune că au fost comise. Iată că au fost şi erori de procedură, au fost şi perioade înc are nu s-a lucrat în aceste dosare. Vorbim de acte dispuse în dosar şi de începeri de urmăriri penale? Ştiţi cum se începea urmărirea penală în dosarele astea? Pe hârtii fără antet, scrisă de mână, fără încadrare juridică, trecute nişte nume, 10-20 de nume dintre care 10 sau 15 persoane decedate, neînregistrate", a acuzat public Kovesi modul în care procurorul militar Dan Voinea şi-a făcut meseria.
Mai mult, procurorul general a mai spus că, în mod normal, legea nu ar trebui să permită pensionarea unui magistrat până nu este soluţionată acţiunea disciplinară pornită împotriva lui, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Dan Voinea, când practic acţiunea disciplinară a rămas fără obiect datorită aprobării pensionării. "În România, sistemul de evaluare şi sancţionare şi de control nu funcţionează cum trebuie şi este un atribut al Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut control, toate aceste vicii de procedură constate de mine au fost confirmate de inspectorii Consiliului Superior al Magistraturii. Am cerut revocare din funcţie, s-a declanşat acţiunea disciplinară, din nefericire şi-a depus cerea de pensionare", a spus Kovesi.
Publicat: astazi 9am
Da dece sa-i deranjeze careva?
Romania trebuie salvata!
Au un statut totusi, cine are tupeul sa le strice imaginea in lume?
Aici, in tara si-a platit libertatea de-a calatorii in lumea larga.
Care interpol ii cauta, ala din Rahova, sau ala din Casa Poporului?
Totul, rezulta o singura combinatie, ei, politicienii o stiu cu siguranta.
Au un statut totusi, cine are tupeul sa le strice imaginea in lume?
Aici, in tara si-a platit libertatea de-a calatorii in lumea larga.
Care interpol ii cauta, ala din Rahova, sau ala din Casa Poporului?
Totul, rezulta o singura combinatie, ei, politicienii o stiu cu siguranta.
Opt fugari celebri ai României, pierduţi între Poliţie şi Interpol
Romania trebuie salvata!
15 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Cotidianul
Mihai Necolaiciuc, urmărit pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, nu figurează pe site-ul Interpol. De acolo lipsesc şi alţi infractori celebri despre care se ştia că sunt căutaţi.
Investigaţiile Cotidianul despre situaţia actuală a lui Mihai Necolaiciuc, urmărit internaţional pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, au scos la iveală un lanţ întreg de neconcordanţe între datele deţinute de autorităţile române şi cele comunicate de instituţiile americane sau internaţionale.
Biroul de presă al Ambasadei SUA din Bucureşti contrazice declaraţiile venite din partea unor surse din cadrul biroului Interpol România, care declarau că deţin informaţia certă conform căreia Mihai Necolaiciuc ar fi plecat în SUA după ce a primit, în 2007, o viză turistică pe şase luni de la ambasada americană din Viena. Într-un comunicat remis ziarului Cotidianul, americanii declară că Mihai Necolaiciuc deţine încă din anul 2000 o viză turistică valabilă pentru o perioadă de zece ani şi care nu a fost emisă de ambasada americană din Austria.
„Pentru a-şi prelungi şederea, un deţinător al unei astfel de vize trebuie să îşi schimbe statutul printr-o aplicaţie aprobată de Departamentul pentru Siguranţa Teritoriului.
Nu avem informaţii că domnul Necolaiciuc ar fi încercat să îşi schimbe sau să aplice pentru un alt tip de viză în afara celei pe care o deţine din 2000”, se precizează în comunicat. O condiţie obligatorie pentru ca viza lui Necolaiciuc să rămână valabilă până în 2010 este, după cum ne-a precizat Ambasada SUA, ca el să nu stea niciodată pe teritoriul SUA mai mult de şase luni consecutiv. Astfel, Necolaiciuc trebuie să părăsească teritoriul american cel puţin o dată la şase luni, iar la revenirea sa în SUA ajunge faţă în faţă cu un ofiţer al Departamentului pentru Siguranţa Teritoriului.
O altă surpriză este furnizată de site-ul Interpolului, unde, în secţiunea celor urmăriţi internaţional la solicitarea României, figurează doar opt persoane. Mihai Necolaiciuc nu e printre ele. Biroul de presă al sediului central al Interpol, de la Lyon, ne-a explicat că, la solicitarea statelor membre, Interpolul emite o aşa-numită Notificare de Cod Roşu, adică un mesaj prin care ţările membre sunt informate de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau pentru executarea unei pedepse cu închisoarea pe numele unui urmărit internaţional. Toate persoanele pentru care s-a emis Notificarea sunt postate automat pe un website intern, la care au acces doar poliţiile membre Interpol. Pe lângă asta, e la latitudinea ţării care a emis solicitarea de urmărire dacă fotografia şi informaţiile despre persoana urmărită se postează şi pe website-ul public, accesibil tuturor.
„Dacă unul din cele 187 de state membre Interpol cere emiterea unei Notificări de Cod Roşu, acel stat are opţiunea de a posta o versiune prescurtată a notificării şi pe site-ul public al Interpolului. Dacă o asemenea notificare nu este publică, este fie pentru că persoana la care se referă nu este urmărită internaţional, fie pentru că statul care a cerut urmărirea sa nu a dorit publicarea informaţiei pe site-ul Interpol”. Alături de Necolaiciuc, galeria infractorilor români urmăriţi internaţional, dar absenţi de pe site-ul Interpol, e completată de Gregorian Bivolaru (urmărit în cazul MISA) , Severin Tcaciuc (condamnat definitiv la 6 ani de închisoare), Nicolae Popa (mandat de arestare preventivă pentru evaziune fiscală în cazul FNI), Mihai Bucurenciu (condamnat la 10 ani de închisoare pentru lipsire de libertate) şi fraţii Hassan şi Ammar Nanaa (urmăriţi pentru infracţiuni economice comise la TEROM Iaşi).
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei, Liviu Mălureanu, a declarat pentru Cotidianul că lipsa celor de mai sus de pe site-ul Interpolului nu înseamnă că ei nu sunt urmăriţi. „Necolaiciuc este pe primul loc în lista de «Most Wanted» din România şi e căutat prin Interpol. La fel se întâmplă şi cu restul: ei sunt prezenţi pe lista de pe site-ul Poliţiei Române, însă nu se află pe cel al Interpolului, deşi sunt urmăriţi la nivel internaţional. Interpolul are şi un site accesibil doar personalului autorizat, iar acolo se regăsesc toate datele celor urmăriţi”, precizează Mălureanu. Când i-am adus la cunoştinţă răspunsul Biroului de presă al Interpolului şi că absenţa de pe site a celebrilor infractori e justificată prin faptul că statul român nu a dorit acest lucru, Mălureanu a spus că problema va fi cercetată, dar că nu poate oferi o justificare pe moment.
Un caz aparte îl constituie urmărirea lui Sorin Beraru, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru dare de mită. Numele şi poza sa nu mai sunt prezente nici pe site-ul Poliţiei Române, nici pe cel al Interpolului. „Există anumite considerente tehnice ale site-ului, care nu permit afişarea unui număr mare de urmăriţi. Şi el e în continuare căutat prin Interpol”, a mai spus Mălureanu.
15 Iun 2009 Razvan Mihai Vintilescu
Cotidianul
Mihai Necolaiciuc, urmărit pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, nu figurează pe site-ul Interpol. De acolo lipsesc şi alţi infractori celebri despre care se ştia că sunt căutaţi.
Investigaţiile Cotidianul despre situaţia actuală a lui Mihai Necolaiciuc, urmărit internaţional pentru o uriaşă fraudă la CFR SA, au scos la iveală un lanţ întreg de neconcordanţe între datele deţinute de autorităţile române şi cele comunicate de instituţiile americane sau internaţionale.
Biroul de presă al Ambasadei SUA din Bucureşti contrazice declaraţiile venite din partea unor surse din cadrul biroului Interpol România, care declarau că deţin informaţia certă conform căreia Mihai Necolaiciuc ar fi plecat în SUA după ce a primit, în 2007, o viză turistică pe şase luni de la ambasada americană din Viena. Într-un comunicat remis ziarului Cotidianul, americanii declară că Mihai Necolaiciuc deţine încă din anul 2000 o viză turistică valabilă pentru o perioadă de zece ani şi care nu a fost emisă de ambasada americană din Austria.
„Pentru a-şi prelungi şederea, un deţinător al unei astfel de vize trebuie să îşi schimbe statutul printr-o aplicaţie aprobată de Departamentul pentru Siguranţa Teritoriului.
Nu avem informaţii că domnul Necolaiciuc ar fi încercat să îşi schimbe sau să aplice pentru un alt tip de viză în afara celei pe care o deţine din 2000”, se precizează în comunicat. O condiţie obligatorie pentru ca viza lui Necolaiciuc să rămână valabilă până în 2010 este, după cum ne-a precizat Ambasada SUA, ca el să nu stea niciodată pe teritoriul SUA mai mult de şase luni consecutiv. Astfel, Necolaiciuc trebuie să părăsească teritoriul american cel puţin o dată la şase luni, iar la revenirea sa în SUA ajunge faţă în faţă cu un ofiţer al Departamentului pentru Siguranţa Teritoriului.
O altă surpriză este furnizată de site-ul Interpolului, unde, în secţiunea celor urmăriţi internaţional la solicitarea României, figurează doar opt persoane. Mihai Necolaiciuc nu e printre ele. Biroul de presă al sediului central al Interpol, de la Lyon, ne-a explicat că, la solicitarea statelor membre, Interpolul emite o aşa-numită Notificare de Cod Roşu, adică un mesaj prin care ţările membre sunt informate de existenţa unui mandat de arestare preventivă sau pentru executarea unei pedepse cu închisoarea pe numele unui urmărit internaţional. Toate persoanele pentru care s-a emis Notificarea sunt postate automat pe un website intern, la care au acces doar poliţiile membre Interpol. Pe lângă asta, e la latitudinea ţării care a emis solicitarea de urmărire dacă fotografia şi informaţiile despre persoana urmărită se postează şi pe website-ul public, accesibil tuturor.
„Dacă unul din cele 187 de state membre Interpol cere emiterea unei Notificări de Cod Roşu, acel stat are opţiunea de a posta o versiune prescurtată a notificării şi pe site-ul public al Interpolului. Dacă o asemenea notificare nu este publică, este fie pentru că persoana la care se referă nu este urmărită internaţional, fie pentru că statul care a cerut urmărirea sa nu a dorit publicarea informaţiei pe site-ul Interpol”. Alături de Necolaiciuc, galeria infractorilor români urmăriţi internaţional, dar absenţi de pe site-ul Interpol, e completată de Gregorian Bivolaru (urmărit în cazul MISA) , Severin Tcaciuc (condamnat definitiv la 6 ani de închisoare), Nicolae Popa (mandat de arestare preventivă pentru evaziune fiscală în cazul FNI), Mihai Bucurenciu (condamnat la 10 ani de închisoare pentru lipsire de libertate) şi fraţii Hassan şi Ammar Nanaa (urmăriţi pentru infracţiuni economice comise la TEROM Iaşi).
Purtătorul de cuvânt al Inspectoratului General al Poliţiei, Liviu Mălureanu, a declarat pentru Cotidianul că lipsa celor de mai sus de pe site-ul Interpolului nu înseamnă că ei nu sunt urmăriţi. „Necolaiciuc este pe primul loc în lista de «Most Wanted» din România şi e căutat prin Interpol. La fel se întâmplă şi cu restul: ei sunt prezenţi pe lista de pe site-ul Poliţiei Române, însă nu se află pe cel al Interpolului, deşi sunt urmăriţi la nivel internaţional. Interpolul are şi un site accesibil doar personalului autorizat, iar acolo se regăsesc toate datele celor urmăriţi”, precizează Mălureanu. Când i-am adus la cunoştinţă răspunsul Biroului de presă al Interpolului şi că absenţa de pe site a celebrilor infractori e justificată prin faptul că statul român nu a dorit acest lucru, Mălureanu a spus că problema va fi cercetată, dar că nu poate oferi o justificare pe moment.
Un caz aparte îl constituie urmărirea lui Sorin Beraru, condamnat definitiv la şapte ani de închisoare pentru dare de mită. Numele şi poza sa nu mai sunt prezente nici pe site-ul Poliţiei Române, nici pe cel al Interpolului. „Există anumite considerente tehnice ale site-ului, care nu permit afişarea unui număr mare de urmăriţi. Şi el e în continuare căutat prin Interpol”, a mai spus Mălureanu.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)