vineri, 30 octombrie 2009

Bunăvoinţă exagerată: Statul a îmbogăţit Institutul „Louis Pasteur“

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
29 Oct 2009 Adrian Vasiliu

Mai multe terenuri în suprafaţă totală de 76 ha au fost aduse ca o contribuţie în natură a statului la majorarea capitalului social al SN Institutul Pasteur SA, societate privată, în anii 2005 şi 2006. Respectivele terenuri au fost însă mult subevaluate faţă de valoarea reală de piaţă de Agenţia Domeniilor Statului (ADS), aflată la acea dată sub conducerea lui Barna Tanczos.

29 Oct 2009 Institutul Pasteur Institutul Pasteur

Terenuri subevaluate de sute de oriPrima majorare de capital social a avut loc în urma Adunării Generale Extraordinare a Acţionarilor (AGEA) din 18 iulie 2005. Atunci a fost adoptată Hotărârea nr. 5/2005 privind majorarea capitalului social al institutului cu 122.080 de lei. Din această sumă, 122.073 de lei au reprezentat aport în natură unilateral al statului, prin intermediul ADS, respectiv un teren de 3,27 ha, situat în Calea Giuleşti nr. 248. Restul de 7 lei reprezentau aport în numerar al statului, respectiv valoarea unei acţiuni. Socotind valoarea terenului în viziunea ADS rezultă un preţ de adevărată pomană pentru terenul statului - 3,73 lei/mp, adică aproximativ 1 euro/mp.

Aceasta a fost valoarea pe care ADS a atribuit-o terenului adus ca o contribuţie la capitalul social, în timp ce valoarea reală de piaţă a terenurilor în zona respectivă era în jurul a 200 de euro/mp.Cea de-a doua majorare de capital social a avut loc pe 15 septembrie 2005, când AGEA Pasteur a adoptat Hotărârea nr. 6/2005. Prin această hotărâre s-a aprobat majorarea capitalului social al institutului cu 1.103.060 de lei. ADS condusă de Barna Tanczos a pus la bătaie, ca aport în natură al statului, un teren de 43,3 ha situat în Prelungirea Ghencea nr. 414. Valoarea pe care ADS a stabilit-o acestui teren a fost de 1.103.054 de lei, iar cu restul de 6 lei, aport în numerar, statul şi-a mai completat portofoliul cu o acţiune la institut. De data aceasta, valoarea unui metru pătrat de teren a fost apreciată de ADS la 2,54 lei, adică sub 1 euro/mp. Subevaluarea a fost şi în acest caz situată între 150 şi 200 de ori. În fine, cea de-a treia majorare de capital social al institutului a fost operată pe 25 august 2006. AGEA a adoptat Hotărârea nr. 4/2006, prin care a fost majorat capitalul social cu 1.079.430 de lei. Şi de această dată, statul român, prin intermediul ADS, a adus o contribuţie în natură constând într-un teren de 29,5 ha în Calea Giuleşti nr. 333, unde se află sediul central al Institutului Pasteur. ADS a apreciat valoarea terenului la 1.079.421 de lei, cu restul de 9 lei mai fiind târguită încă o acţiune. Preţul care a revenit pe metrul pătrat de teren în acest caz a fost de 3,65 lei, adică aproximativ 1 euro/mp. Din nou, terenul a fost subevaluat între 150 şi 200 de ori.Statul, păgubit cu 114 milioane de euroPunând toate cele de mai sus cap la cap rezultă că, după cele trei aşa-zise majorări de capital social, statul a fost păgubit cu o mare parte din valoarea capitalului pe care ar fi trebuit să-l deţină la Institutul Pasteur. Totalul suprafeţelor de teren aduse de stat, prin ADS, ca o contribuţie în natură la capitalul social al institutului a fost de 76 ha, care au fost socotite de ADS ca valorând 2.304.548 lei, rezultând un preţ mediu de 3 lei/mp. Dacă am considera o valoare minimă reală a terenurilor de 150 de euro/mp în acea perioadă, rezultă că preţul în lei (la cursul BNR de 3,5 lei pentru 1 euro) ar fi fost de 525 de lei/mp. Cele 76 ha aduse de stat la capitalul social valorau cel puţin 400 de milioane de lei. În schimb, ADS a apreciat că terenul valorează doar 2,3 milioane de lei. Dintr-un foc, un tun de aproape 398 de milioane de lei, adică 114 milioane de euro. În cazul în care evaluarea terenurilor s-ar fi făcut la valoarea lor reală, statul ar fi deţinut peste 95% din capitalul social al institutului. Însă, în condiţiile date, statului i-a revenit un pachet de circa 10% din acţiuni.Pe 8 ianuarie 2007, ADS a vândut toată participaţia statului la Institutul Pasteur către SC A&S International 2000 SRL, societate reprezentată de dr. Sorin Stănescu, astfel că această firmă a devenit acţionar al Pasteur cu 99,99% din capitalul social. Întreaga participaţie a statului, adică cele 76 ha teren, a fost cumpărată de firmă cu 7.144.198 de lei. Rezultă de aici că institutul privatizat a beneficiat de terenuri la circa 9,5 lei/mp sau 2,7 euro/mp, adică de 55 de ori sub preţul real de pe piaţa imobiliară. Conform unor surse, circa 100.000 mp au fost vânduţi ulterior de institut din terenurile servite pe tavă de ADS la preţuri de câteva sute de euro metrul pătrat. Grosso modo, punând la 200 de euro metrul pătrat de teren vândut, ies la socoteală fix 20.000.000 de euro sau 70.000.000 de lei, bani câştigaţi de A&S International 2000 “din vârful pixului”.Barna Tanczos se explică:“Nu-mi aduc aminte de datele concrete din acest caz. Dar ştiu că mai multe societăţi nu deţineau terenurile de incintă, iar statul intra ca acţionar minoritar în acea societate prin aceste terenuri pe care le aducea el ca o contribuţie. Procedura de evaluare a terenurilor era stabilită de o hotărâre de guvern - HG nr. 834/1991- din care nimeni nu voia să iasă. Au fost mai multe cazuri de terenuri subevaluate. Valorile se dădeau printr-un certificat de atestare a dreptului de proprietate, iar în această acţiune era implicat şi Ministerul Agriculturii, în subordinea căruia este ADS”.Până la această oră, dr. Sorin Stănescu, reprezentantul Institutului Pasteur, nu a răspuns întrebărilor adresate de Cotidianul.Ce spune legeaHotărârea de Guvern nr. 834/1991 privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, emisă de guvernul Stolojan:Art. 1 - Terenurile aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat la data înfiinţării acestora, necesare desfăşurării activităţii conform obiectului lor de activitate, se determină, pentru societăţile comerciale înfiinţate prin hotărâre a guvernului, de către organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile ministerului de resort, iar pentru societăţile comerciale înfiinţate prin decizia organului administraţiei locale de stat, de către autoritatea publică judeţeană.Art. 5 - Organele care, potrivit legii, îndeplinesc atribuţiile ministerului de resort, precum şi autorităţile administrative publice judeţene vor elibera societăţilor comerciale certificate de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor.

Scandalul Omar Hayssam ia proporţii

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
29 Oct 2009 Toader Stefan

În calitate de şef al statului, preşedinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării şi candidat la al doilea mandat prezidenţial, Traian Băsescu are obligaţia de a răspunde la cel puţin zece întrebări legate de cazul „Hayssam“.
Nu este vorba doar despre stenograma „Degeratu-Hayssam“, care a creat cel mai proaspăt scandal, ci şi de alte episoade enigmatice pentru care preşedintele României nu a dat niciodată explicaţie, ba mai mult, s-a prevalat de „secretul de stat“, chiar şi acolo unde nu era cazul. În alte situaţii ce privesc dezvăluiri mass-media disecate în repetate rânduri pe cazul Hayssam, şeful statului a aplicat strategia conform căreia „cine nu aude, nu vede şi tace trăieşte o mie de ani în pace“.Până la alegeri, Traian Băsescu are tot timpul să vină cu explicaţii în faţa unui popor prostit, patru ani, pe tema răpirii de la Bagdad şi pe cea a „fantomelor“ din spatele lui Omar Hayssam.I-a spus Traian Băsescu lui Omar Hayssam „Ia-ţi copiii şi du-te în America?“, aşa cum îi relata sirianul lui Constantin Degeratu în discuţia de „siguranţă naţională“ purtată la sediul Parchetului Înaltei Curţi în 9 septembrie 2005?Cine şi când a stabilit codul „Profesorul“ pentru personajul enigmatic care apare în stenogramele declasificate ale convorbirilor telefonice dintre procurorul Ciprian Nastasiu şi Omar Hayssam?De ce a fost ridicată de SRI monitorizarea când Hayssam era inculpat pentru terorism, chiar dacă fusese eliberat pe caz de boală din penitenciar şi în condiţiile în care existau note informative ale DGIPI care avertizau că se pregăteşte fuga din ţară a sirianului?Care a fost motivul pentru care procurorii, deşi ştiau de multă vreme de existenţa unui paşaport fals pe numele lui Hayssam, nu au anchetat această infracţiune?Ce l-a determinat pe Traian Băsescu să colaboreze „TOP SECRET“ cu Mohammed Yassin şi să-l trimită pe acesta să negocieze pentru eliberarea celor trei jurnalişti, la Bagdad, când liderul Ligii Arabe din România, conform declaraţiilor rămase de la fostul şef al SRI, Radu Timofte, era de mai multă vreme în atenţia SRI?La ce dată a fost împuternicit Yassin să se prezinte la Bagdad, în procesul inculpatului Mohammad Munaf, ca împuternicit personal al preşedintelui Traian Băsescu?În noiembrie 2005, Serviciul de Pază şi Protecţie şi-a sporit efectivele pentru protejarea fiicei preşedintelui Traian Băsescu.
SPP a motivat că a fost vorba despre „o analiză privind factorii de risc“. Cine şi cum a ameninţat atunci familia prezidenţială în condiţiile în care Omar Hayssam se afla în penitenciar?A existat un troc între aşa-numiţii atentatori şi preşedintele Băsescu? Privea acest troc eliberarea lui Hayssam?Care au fost motivele pentru care fostul ministru al Justiţiei Monica Macovei, apropiată a şefului statului, a decis, în 5 decembrie 2005, să nu transmită Statelor Unite ale Americii cererea de extrădare admisă de Curtea de Apel Bucureşti?În fine, de ce corpul diplomatic al României, aflat în Irak, l-a predat rapid şi fără explicaţii americanilor pe Mohammad Munaf, la puţin timp după ce acesta fusese eliberat odată cu jurnaliştii? La acel moment, Munaf nu era învinuit de complicitate la răpire. Ce ordin a dat şeful Celulei de Criză de la Bucureşti către ofiţerii SIE aflaţi în Irak pentru ca Munaf să „dispară“ din ecuaţia anchetelor ce urmau să se deruleze în România?Hayssam îi cere „Profesorului“ să-şi ţină cuvântulHayssam îi solicită printr-o scrisoare doctorului Yassin să îi ceară lui Băsescu să-şi respecte înţelegerea şi îi oferă asigurări acestuia că el nu-şi va încălca promisiunile. Scrisoarea publicată integral de „Jurnalul Naţional“ a fost trimisă doctorului, din arest, de către Omar Hayssam. Cea mai mare spaimă a sirianului este că dosarul va ajunge în instanţă şi că acolo totul va deveni public, inclusiv înţelegerea mediată de Yassin, între Omar şi Băsescu. Totodată, Hayssam relatează pe larg cum a refuzat să dea o declaraţie în dosarul „răpirii jurnaliştilor“ şi cum l-a tot amânat pe procurorul de caz, Ciprian Nastasiu, la cererea lui Băsescu şi Yassin. Omar afirmă că a refuzat să răspundă întrebărilor anchetatorilor deoarece Yassin nu îi transmisese încă ce s-a stabilit la Cotroceni că ar trebui să declare, conform unei înţelegeri anterioare. Omul de afaceri sirian îi ameninţă voalat pe cei doi că dacă nu va primi nici un răspuns va face publică toată înţelegerea existentă. În cele din urmă, înţelegerea se pare că a fost respectată şi de către preşedintele României, şi de emisarul său oficial, doctorul Yassin, întrucât omul de afaceri sirian a plecat din ţară după începerea procesului, fără să facă vreo declaraţie la dosar. Documentul a fost scris în arabă şi tradus de un traducător autorizat şi se află la dosarul „răpirii jurnaliştilor“. (M.B.

O noua serie de magistrati controversati pleaca din Justitie prin pensionare sau demisie

Romania trebuie salvata!

Presedintele Traian Basescu a semnat, miercuri seara, decretele de pensionare sau demisie pentru mai multi magistrati ale caror nume au fost implicate, de-a lungul timpului, in scandaluri de presa.
Lista neagra a magistraturiiPresedintele Traian Basescu le-a semnat cererile de demisie sau pensionare unrmtorilor magistrate si judecatori controversati:
Mihai Sorin Stanescu - pensionare - procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, inspector in cadrul Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.In legislatura 1996-2000, Stanescu a fost deputat din partea Partidului National Liberal, iar in perioada 1996-1997, a ocupat functia de ministru al Tineretului si Sporturilor.Ca procuror la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, a instrumentat dosarul in care fostul presedinte al CNSAS Corneliu Turianu a fost cercetat pentru abuz in serviciu, dupa ce a declarat intr-o emisiune tv din 4 aprilie 2006 ca premierul Tariceanu ar fi fost informator al Securitatii. In timpul anchetei, Corneliu Turianu a facut o plangere impotriva lui Stanescu, pe care l-a acuzat de cercetare abuziva si hartuire. Inalta Curte de Casatie si Justitie a respins plangerea lui Turianu. In iunie 2008, premierul Calin Popescu Tariceanu l-a numit secretar de stat in Ministerul Justitiei. S-a aflat in atentia CSM pentru ca si-a depus cu intarziere declaratiile de avere si de interese.In calitate de membru in Consiliul director al Asociatiei Procurorilor din Romania, a semnat, alaturi de reprezentantii asociatiilor profesionale ale magistratilor si CSM declaratia prin care ii cereau public ministrului justitiei sa comunice de indata procesul-verbal de inventariere a arhivei SIPA si, eventual, actul de distrugere a acesteia.
Constanta Carstea - pensionare - de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Timisoara, inspector in cadrul Serviciului de Inspectie Judiciara pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.In anii '90, Constanta Carstea, numita de presedintele Emil Constantinescu "Silvia Conti a Romaniei" (cu referire la personaj justitiar din serialul italian Caracatita), a fost considerata varf de lance in lupta impotriva mafiei din Banat. A ajuns pe prima pagina a ziarelor, dupa ce a condus ancheta in cazul lui Zaher Iskandarani, poreclit "Printul Banatului", considerat organizatorul contrabandei cu tigari din zona de vest a tarii. La un moment dat, Constanta Carstea era pazita de 12 politisti, fiindca se lansase zvonul ca urma sa fie lichidata la ordinul mafiei. Devenita prim-procuror la Parchetul de pe langa Curtea de Apel din Timisoara, Constanta Carstea a fost inlocuita din functie de ministrul Justitiei din perioada guvernarii CDR Valeriu Stoica, pentru deficiente organizatorice.
Marioara Dumitru - pensionare - judecator la Curtea de Apel Pitesti, acuzata ca si-ar fi inscenat un accident rutier pentru a nu plati reparatiile masinii sale, pe acre a gasit-o lovita. CSM s-a autosesizat, inca din luna ianuarie, in cazul Marioarei Dumitru, care a incercat sa scape de dosarul penal in care este anchetata de Parchetul General, invocand presupuse motive medicale. Judecatoarea Marioara Dumitru a fost citata in repetate randuri la sediul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, in vederea prezentarii materialului de urmarire penala, insa de fiecare data aceasta a comunicat imposibilitatea de a se prezenta, invocand starea precara de sanatate. Potrivit unor surse judiciare, judecatoarea si-ar fi gasit masina lovita si, pentru ca nu avea asigurare, trebuia sa achite banii pentru reparatii. Dar, spun aceleasi surse, magistratul si-ar fi inscenat un accident, pentru a nu plati, luandu-i drept complici pe un primar si un agent de politie.Procurorii au ajuns la acest caz in timpul cercetarilor privind in dosarul permiselor auto din Arges. Potrivit Parchetului General, patru persoane sunt urmarite penal in acest caz, printre care se afla si primarul din Bascov, Gheorghe Stancu. Marioara Dumitru este urmarita penal pentru fals in declaratii, complicitate la fals, fals in inscrisuri sub semnatura privata, uz de fals si inselaciune.
Valentina Tatulescu - pensionare - presedinte al Sectiei a IV-a civila a Curtii de Apel Bucuresti, al carei nume a aparut in presa legat de numeroase sentinte controversate pronuntate in procese care au avut ca obiect retrocedarea unor imobile.
Antoanelei Florescu - demisie - judecator la Tribunalul Bucuresti, care a fost cercetata disciplinar de CSM pentru absente nemotivate, dupa ce, in ultimii aproape cinci ani a lucrat, tot ca magistrat, la un tribunal din Paris, fara a renunta la postul detinut in Romania. Antoanela Florescu se afla in atentia de aproximativ un an in atentia CSM, care ii ceruse sa decida daca renunta la postul ocupat in Franta si se intoarce in Romania, avand in vedere ca cele doua posturi erau incompatibile.

9am.ro