20 Apr 2009 | Alexandru Cristorian
Academia Catavencu
Guvernul Boc, din care face parte şi ministrul Videanu, tocmai a adoptat o Ordonanţă de Urgenţă care-l face mai bogat pe afaceristul Videanu cu două milioane de euro. Suma îi era destinată, pînă la adoptarea acestei Ordonanţe, statului. Adică reprezenta taxe plătite la buget. Acum, nu mai reprezintă decît taxă de protecţie plătită de stat ministrului afacerist Videanu.
Să ne creştem resursele financiare din resurse minerale
După scandalul Sterling (concesiunile petroliere din Marea Neagră), izbucnit după ce a ieşit la iveală că statul benficiază doar de o părticică infimă din bogăţiile naturale date în exploatare privaţilor, politicienii au luat atitudine.
La unison, din toate partidele, oamenii au promis că vor schimba lucrurile. Să vedem cum: pînă acum mai bine de o săptămînă, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 101/2007, se stabilea că fiecare agent comercial care exploatează resurse minerale plăteşte o redevenţă – un fel de drept de şmecher al statului – calculată în procente, în funcţie de cîte resurse vinde. Spre exemplu, pentru gaze naturale se plătea 3% din venitul realizat din exploatare; pentru roci utile se plătea 10%; pentru roci ornamentale, prietre preţioase şi semi-preţioase se plătea 15%; pentru cărbuni, minereuri feroase şi neferoase sau aluminiu se plătea 4% şi aşa mai departe. În şedinţa de Guvern din 8 aprilie curent, însă, la iniţiativa preşedintelui ANRM (Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale) Gabriel Mărăcineanu, ordonanţa respectivă a fost modificată, iar întregul sistem de calcul al redevenţelor a fost schimbat. Mai exact, în loc să se plătească un anumit procent din vînzările realizate în urma exploatării resurselor, fiecare agent comercial va plăti statului o sumă fixă pentru fiecare unitate exploatată. Spre exemplu, în cazul rocilor magmatice şi calcaroase se va plăti 0,35 euro pe tona exploatată, pentru bazalt sau granit doi euro pentru fiecare tonă, pentru săruri haloide 0,8 euro. Iar pentru marmură sau gresie, statul va încasa cîte trei euro pentru fiecare tonă exploatată.
Impozite de cinci ori mai mici pentru Videanu
La o primă privire, noul mod de calcul al redevenţelor este avantajos pentru stat: bugetul îşi primeşte banii imediat ce resursa este exploatată (marmura scoasă din carieră, de exemplu), fără a se mai aştepta vînzarea acesteia. La o privire mai atentă, însă, noul mod de calcul al redevenţelor este, de fapt, un adevărat cadou făcut societăţilor care exploatează minereuri. Să luăm un exemplu la îndemînă şi cu vizibilitate mare: marmura. În 2007, una din firmele lui Videanu, Titan Mar, a avut o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de lei. Bani obţinuţi, în principal, din exploatarea marmurei. În baza vechii ordonanţe, Videanu a plătit statului român redevenţe de 10% din valoarea marmurei vîndute, adică vreo cinci milioane de lei noi. Pînă aici, toate bune şi frumoase. Să mergem mai departe: preţul cu care se vinde o tonă de marmură este în jurul a 600 RON. Ceea ce înseamnă că redevenţa, plătită pe stil vechi, era în jurul a 60 RON. Acum, însă, noua redevenţă este de doar 3 (trei) euro pe tonă, adică vreo 12-13 lei noi. Cu alte cuvinte, Videanu a beneficiat de o reducere de cam cinci ori a redevenţei pe care trebuie să o plătească statului. Pe scurt, dacă Titan Mar a plătit statului, în 2007, un impozit de cinci milioane de lei, anul ăsta va plăti, la aceeaşi cifră de afaceri, numai un milion. Restul de patru milioane de lei vechi, adică un milion de euro, rămîne în buzunarul lui Videanu, săracu’, că statu’ ăsta de rahat românesc ia de la săraci şi dă la bogaţi. Dacă aplicăm acelaşi calcul şi pentru Marmosim SA – o altă societate ce se ocupă cu marmura, controlată tot de Videanu – a cărei cifră de afaceri în 2007 a fost de aproximativ 40 milioane RON, bonusul încasat de ministrul Industriilor chiar înainte de Paşti se rotunjeşte cu încă un milion de euro. Ca să se descurce şi el pe criza asta, nu?
