Cine conduce companiile de stat: sunt tineri, boemi, bogați

Romania trebuie salvata!
capital.ro
Autor: Mirona Hriţcu Joi, 11 Aprilie 2013 17614 vizualizări


În plină febră a numirilor managerilor privați, am aruncat o privire asupra persoanelor care administrează companiile publice. Surprize au fost pe toate fronturile

Ușor nu a fost. Pentru că, deși legea obligă societățile de stat „să publice pe pagina de internet CV-urile membrilor consiliului de administraţie“, din cele mai mari 30 de regii și companii de stat autohtone, mai mult de jumătate au ales să nu afișeze aceste date. În încercarea de a afla, totuși, studiile și experiența celor care decid soarta marilor companii publice, am solicitat aceste date. Din cele 16 cereri trimise, am primit două răspunsuri. Tot legea spune că „membrii consiliului de administrație nu pot face parte din mai mult de 5 CA-uri“ (pentru mai multe detalii privind această prevedere, vezi caseta din pag. 13). Acest detaliu a stârnit ceva nemulțumiri întrucât supra­aglomerarea administratorilor ar putea duce la neîndeplinirea sarcinilor de serviciu. Care nu sunt puține, intrând aici aprobarea direcțiilor de activitate și de dezvoltare, verificarea funcționării sistemului de control, implementarea politicilor contabile și numirea și revocarea directorilor și evaluarea activității acestora.









Cei mai tineri administratori de la stat

Adrian Cighi - 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. În 2005, a obținut diploma de licență în Finanțe (summa cum laudae) din partea American International University (Londra), iar în perioada octombrie 2005 – iunie 2006 a urmat un masterat în contabilitate și finanțe la London School of Economics. A lucrat perioade foarte scurte de timp la Lehman Brothers și Goldman Sachs, apoi, în 2007, s-a angajat ca analist investiții în cadrul fondului de investiții al Băncii Transilvania. Din 2010, este membru al echipei Franklin Templeton România.

Potrivit ONRC, Adrian Cighi face parte din boardul CN „Aeroporturi București“, CN Poșta Română și CN „Administrația porturilor maritime“ Constanța. În paralel, figurează ca membru în CA-ul Romgaz, pe pagina de internet a companiei. Conform declarației de avere, Adrian Cighi nu este remunerat pentru participarea la ședințele consiliilor de administrație.

Oana Truță – 32 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton. A absolvit atât studiile de licență, cât și de masterat, în cadrul Facultății de Științe Economice din cadrul Universității Babeș Bolyai. Din 2004 a lucrat ca analist de investiții în cadrul societății clujene Interdealer Capital Invest, iar în 2010 a fost recrutată de Franklin Templeton. Numele său apare în dreptul consiliilor de administrație ale Electrica Furnizare, Transgaz, Electrica Distribuție Nord și Hidroelectrica. Numele i-a devenit cunoscut în vara anului trecut, când, în calitate de reprezentant al Fondului Proprietatea în CA-ul Hidroelectrica, s-a abţinut de la votul privind intrarea gigantului energetic în insolvență. Ulterior, tânăra a fost acuzată că ar fi acordat diverse foloase materiale unor oficiali ai Ministerului Economiei, fără a fi aduse, însă, dovezi în acest sens. Oana Truță nu a trecut în declarația de avere remunerația primită din partea Fondului Proprietatea, singurele active trecute fiind pachete de acțiuni la diverse societăți comerciale, cu o valoare totală de 18.000 de dolari.

Ioana Timofte – 32 de ani, membru în Consiliul de Administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud. Fostă directoare marketing și de vânzări în cadrul unei companii farmaceutice ieșene (2005-2009), Ioana Timofte este cunoscută pentru distincția de „cea mai sexy femeie din politică“, oferită de Academia Cațavencu și pentru relația de rudenie cu fostul șef al SRI Radu Timofte.

Dan Valentin Gheorghe – 29 de ani, vicepreședinte Franklin Templeton, administrator în cadrul Nuclearelectrica, SN a Sării și SN „Aeroportul Internațional Timișoara“. Până de curând a făcut parte și din CA-ul Complexului Energetic Craiova (radiat prin fuziunea cu termocentralele Rovinari și Turceni). Absolvent al facultății de finanțe-bănci (ASE), a lucrat, până în iulie 2008, ca ofițer de credite în cadrul Credit Europe Bank, după care, timp de doi ani, a fost analist investiții în cadrul EFG Eurobank (România) și Wood&Company (Cehia). Întrebat ce criterii profesionale a trebuit să îndeplinească pentru a participa la luarea deciziilor în sectoare atât de diferite – aeronautic, minerit, energie – Dan Gheorghe nu a dorit să comenteze. La fel de evaziv a fost și în privința vârstei din buletin: conform ONRC, este născut în decembrie 1983 (informație negată în timpul conversației telefonice), conform CV-ului, are 26 de ani. Ulterior, la o nouă încercare de a afla câți ani are exact, Dan Gheorghe a afirmat că informațiile ONRC „ar trebui să fie corecte“: ceea ce presupune că a absolvit liceul la 21 de ani.

Paul Gheorghiu – 25 de ani, administrator în cadrul Nuclearelectrica, a deținut, până în iunie 2012, un mandat temporar în boardul Romgaz. A ajuns aici din funcția de consilier al fostului ministru al economiei Lucian Bode. În prealabil, fusese consultant senior în cadrul PricewaterhouseCoopers în intervalul 2008-2011, anul în care a și absolvit masteratul în administrarea afacerilor în limba engleză, organizat de ASE. Potrivit unor surse din Nuclearelectrica, Paul Gheorghiu nu a candidat la funcția de administrator al companiei în actualul proces de selecție a managementului. Și, odată numiți noii membri ai CA-ului, se va întoarce în mediul privat.

Cei mai «exotici» membri de CA

Andrei Barbu Todea - 48 de ani, membru în CA-ul Hidroelectrica și Oil Terminal (operator portuar deținut majoritar de stat), medic, actual secretar general în cadrul Ministerului Economiei. Conform CV-ului, Andrei Todea a fost, la începutul anilor ’90, coordonatorul organizației „Medicins sans frontieres“ în Transilvania, apoi, până în 1998, a ocupat diverse grade universitare în cadrul Universității de Medicină și Farmacie din Cluj, iar până în 2005 a activat și ca medic primar (medicină legală). Ulterior, a fost primar de Sălaj, șeful casei județene de asigurări de sănătate SJ, iar din 2010 a intrat în guvern, ca secretar de stat. Are publicate zeci de articole și tratate de medicină.

Radu Puchiu - 40 de ani, membru în CA-ul Transelectrica. Licențiat al facultății de Design din București, Radu Puchiu a oscilat în ultimii ani între mediul public și cel privat. Astfel, din 2003 până în 2009 a coordonat departamentul de IT în cadrul Cancelariei Primului Ministru, ulterior fiind numit consilier de stat. Potrivit CV-ului, are aptitudini în web design și dezvoltare de site-uri, mentenanță, raportare, design grafic și branding. De luna trecută, a fost numit în boardul Transelectrica.

Claudiu Coman - 44 de ani, profesor universitar, doctor în sociologie. Claudiu Coman conduce Departamentul de Științe Sociale în cadrul Universității „Transilvania“ din Brașov și este membru în consiliul Facultății de Sociologie și Științele Comunicării al aceleiași instituții. Este, de asemenea, evaluator al ARACIS (Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior). Și, în paralel, mebru în consiliul de administrație al Electrica Distribuție Transilvania Sud.

Marian Geantă - 60 de ani, membru în CA-ul aceleiași Electrica Distribuție Transilvania Sud, are și studiile, și experiența necesare acestei responsabilități. L-am menționat doar pentru precizările făcute în CV, la categoria „alte detalii personale semnificative“: „fară a da dovadă de lipsă de modestie, pot afirma că temperamentul meu mixt (80% sanguin și 20% flegmatic) și zodia Balanţei îmi conferă o adaptabilitate rapidă, stabilitate emoţională, flexibilitate în gândire, discernământ, dinamism“.

Prevedere cu năbădăi: în câte CA-uri poți fi membru?

În 5 decembrie 2011 a fost adoptată Legea nr. 245/2011 „pentru modificarea art. 13 alin. (3) lit. a) din Legea nr. 15/1990 privind reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale“. Așadar, o lege de modificare a unui singur articol dintr-o lege veche, apărută imediat după Revoluție, în vederea restructurării industriei comuniste - articol ce prevedea că o persoană poate face parte din maximum două consilii de administrație. În varianta modificată, articolul prevede că „membrii consiliului de administraţie nu pot face parte din mai mult de un consiliu de administraţie sau participa la societăţi comerciale cu care respectiva regie autonomă are relaţii de afaceri ori interese contrare“. Actul normativ a intrat în vigoare la 11 decembrie.

În paralel, la 30 noiembrie, deci anterior datei la care era votată legea de mai sus, era adoptată Ordonanța de urgență, nr. 109, potrivit căreia „membrii consiliului de administratie nu pot face parte din mai mult de cinci consilii de administrație ale unor regii autonome sau societăți comerciale“, iar buclucașul articol 13 era abrogat (considerând cronologia faptelor, deducem că era vorba de varianta originală a Legii nr. 15/1990). Acest act normativ a intrat în vigoare la 14 decembrie.

Ținând cont de coincidența temporală de promulgare a celor două legi, am încercat să aflăm justificarea modificării articolului 13 de la inițiatorul său, deputatul PNL Virgil Pop. Din păcate, acesta se află momentan în închisoare, sub acuzația de trafic de influență. Potrivit articolelor de presă apărute pe această temă în primăvara anului trecut, atunci când s-a decis condamnarea definitivă a acestuia la 5 ani cu executare, „Virgil Pop a pretins 80.000 de euro pentru ca, prin influenţa pe care o avea asupra persoanelor cu funcţii de conducere din SC Electrica SA Bucureşti şi Transilvania Nord, să determine încheierea unor contracte de execuţie de lucrări de instalaţii electrice“.

Cei mai avuți membri de CA

Pe vremuri, apartenența la un consiliu de administrație sau la o adunare a acționarilor în companiile de stat reprezenta garanția bunăstării. Din 2009, Guvernul a hotărât, ca soluție pentru reducerea cheltuielilor din aparatul public, să plafoneze indemnizațiile reprezentanților statului în consiliile de administrație din companiile publice și regiile autonome la un nivel de 1% din salariul directorilor acestor societăți (în condițiile în care și veniturile directorilor au fost diminuate până la un maximum de 4.800 de lei). De atunci, această regulă a fost aplicată în fiecare an, fiind valabilă înclusiv pentru 2013. Totuși, regulile diferă de la un caz la altul (în funcție de indicatorii financiari ai respectivei companii, de modul de numire a membrilor CA, etc.), astfel încât, în timp ce unii administratori au preferat să nu fie remunerați deloc, alții câștigă câteva sute de euro pentru o singură ședință – de pildă, potrivit informațiilor din presă, managerii privați din boardul Tarom primesc până la 800 de euro pentru o ședință de CA.

Însă, întrucât mulți dintre administratori au preferat să-și noteze în declarația de avere, la capitolul venituri, sintagma „conform fișei fiscale“ (mențiune incorectă și ilegală, însă răspândită rapid în rândul angajaților din sistemul public), articolul de față nu este menit să pună lumina pe cele mai mari averi din administrația publică, ci pe competențele persoanelor care decid viitorul companiilor de stat.
Am realizat, totuși, o trecere în revistă a administratorilor care au acumulat de-a lungul timpului active impresionante.

Lucian Isar - fostul ministru pentru mediul de afaceri, anterior șef al trezoreriei Bancpost, este, în momentul de față, președintele consiliului de administrație al CFR și membru al boardului Tarom. Isar a candidat, la începutul acestui an, și pentru un post de administrator al Transgaz, însă a fost respins de Adunarea generală a Acționarilor. Potrivit ultimei declarații de avere depuse, împreună cu soția, oficialul deține conturi și depozite bancare de 420.000 de euro, 285.000 de lire sterline și 130.000 de lei, la care se adaugă o serie de împrumuturi acrodate altor părți în valoare de 210.000 de euro și 150.000 de dolari. Familia Isar are, de asemenea, două apartamente și ceasuri și bijuterii în valoare de aproape 120.000 de euro.

Bogdan Donciu - președintele CA al Romatsa, membru și în boardul CN Aeroporturi Bucuresti, a fost atacat de nenumărate ori în presă, după ce a notat în declarația de avere din 2011 că a primit din partea soacrei sale aproape jumătate de milion de euro. Donciu deține trei terenuri cu o suprafață medie de 1.000 mp, un apartament și o casă, două autoturisme marca BMW și depozite bancare în valoare de 400.000 de euro și 280.000 de lei. De asemenea, Bogdan Donciu a avut în 2011 venituri de 380.500 de lei exclusiv din funcțiile de management deținute în companiile de stat.

Ioan Roșca - În vârstă de 51 de ani, Ioan Roșca a fost implicat, de-a lungul timpului, într-o serie de scandaluri, majoritatea legate de acordarea de contracte preferențiale unor furnizori agreați. Ioan Roșca deține patru terenuri, depozite și conturi care cumulează 80.000 de euro și 200.000 de lei, iar în 2011 a realizat venituri de 220.000 de lei (majoritatea banilor provenind nu de la Electrica, unde este director general, ci ca salariu câștigat în calitate de specialist inginerii regenerabile în cadrul companiei de consultanță în energii verzi Ibco Energ).

Eugen Brădean este membru în CA-ul Electrica Serv și în adunarea generală a acționarilor din cadrul Electrica SA. La doar 33 de ani, are în spate o carieră spectaculoasă. Deținător al unui MBA și al unui doctorat, a lucrat încă din al doilea an de facultate ca analist financiar în cadrul Petrom. Ulterior, în 2003, s-a deplasat la Londra, unde, timp de opt luni, a activat tot ca analist financiar în Banca Anglo-Română. În intervalul 2004 – 2005 a ocupat diverse poziții în BRD și Raiffeisen, ulterior fiind numit director regional în cadrul Bancpost.

A părăsit sectorul privat în iunie 2009, optând pentru un post de conducere în Departamentul de Afaceri Corporatiste al Electrica SA. În tot acest timp, a dobândit trei terenuri intravilane, două case, bijuterii de aproape 50.000 de euro și depozite și conturi bancare cu un sold cumulat de peste 300.000 de lei.
În 2012 a câștigat, prin prisma funcțiilor deținute în Electrica, 210.000 lei, la care se adaugă dividende și acțiuni în diverse societăți în valoare totală de 100.000 de lei.