Românii platesc cu 18% mai mult pentru caldura decât alti europeni

Romania trebuie salvata!
Gardianul.ro

In ciuda puterii de cumparare reduse, romånii platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat, comparativ cu alte state europene. Potrivit unui studiu realizat la nivel comunitar, costul gigacaloriei produse in Romånia este la fel de mare ca si in Germania sau Finlanda. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe cap de locuitor este de circa 5 ori mai mic. Specialistii ne-au precizat ca de vina pentru «deformarea» preturilor sunt guvernantii, care nu au reusit påna acum sa puna la punct o strategie de alimentare cu caldura, dar au cheltuit, ani la rånd, sume imense pentru subventii si pentru reabilitarea centralelor termoelectrice mari care functioneaza pe tehnologii invechite.



Consumatorii din România platesc în medie cu 18% mai mult pentru energia termica în sistem centralizat comparativ cu celelalte state europene, din cauza operatiunilor ineficiente ale companiilor care asigura acest serviciu, potrivit unui studiu al AT Kearney, potrivit Mediafax. Costul gigacaloriei în România este în medie de 60 de euro, nivel similar cu cel din Germania. In schimb, Produsul Intern Brut (PIB) pe locuitor al Romaniei este de 6.334 de euro, în timp ce în Germania se ridica la 30.428 de euro.

Un alt stat cu un pret al gigacaloriei apropiat de cel platit de romani este Finlanda (59 de euro pe gigacalorie – n.r.), insa PIB-ul pe locuitor in aceasta tara este însa de 35.094 de euro. In schimb, în Lituania, stat cu un PIB pe locuitor de 9.582 de euro, pretul gigacaloriei este de 39 de euro. „Acest pret (platit în România, n.r.) genereaza o importanta povara suplimentara asupra bugetelor locale si de stat care subventioneaza pretul consumatorilor casnici, în timp ce industria româneasca sufera din cauza costurilor mai mari de productie“, precizeaza autorii studiului. Potrivit AT Kearney, subventiile în pretul final al gigacaloriei acopera, în medie, aproximativ 48% din costurile totale de productie, distributie si furnizare.
Subventiile nu mai pot fi sustinute de stat

“Nu avem inca o strategie a alimentarii cu caldura. Lucrurile au fost lasate la voia intamplarii, s-au acordat subventii, ajutoare de stat, necorelate, de catre diverse autoritati, care au dus in final la doua consecinte negative majore: preturi inaccesibile si o pondere de circa 50% a subventiilor. Din informatiile mele, gigacaloria costa 215 lei, in medie, pe tara, iar un pret de circa 120 de lei este platit de consumatori”, ne-a declarat Jean Constantinescu, presedintele Institutului Roman pentru Energie (IRE).

Potrivit acestuia, ajutoarele directe reprezinta doar 30% din totalul subventiilor, in timp ce grosul banilor merge catre furnizori, pentru combustibili, programe de reabilitare si chiar energie electrica, in cazul grupurilor in cogenerare. “Se acorda foarte multi bani pentru subventii. In ultimii doi ani s-au dat circa 700 de milioane de euro, mentiona fostul premier Calin Popescu-Tariceanu. Pentru ca sumele nu sunt alocate tintit sau pentru investitii, am ajuns la niste preturi deformate, pe care statul, in conditii de criza, ar putea sa nu mai reuseasca sa le sustina”, a adaugat seful IRE.

Potrivit specialistului, continuarea reabilitatii centralelor mari este o greseala care trebuie rapid rectificata. “Se pierd bani cu transportul, cu retelele lungi si ineficiente si se pierde la procesul de productie, pentru ca tehnologia folosita este din anii ’70. Totusi, ne cramponam sa mentinem centralele mari in loc sa sprijinim centrale mai mici si dispersate, pe sistem in cogenerare, care sa fie aproape de consumatori, astfel incat sa reducem drastic cheltuielile de transport cu agentul termic. Totodata, putem face un mix avantajos, folosind si energia regenerabila”, ne-a precizat presedintele IRE.

De altfel, studiul citat arata ca cele mai multe companii care activeaza în sector înregistreaza pierderi din cauza cresterii costurilor la combustibili, a mecanismelor improprii de ajustare a preturilor fata de cursul valutar, a investitiilor insuficiente în retele de transport si distributie a energiei termice si lipsa masurilor de restructurare.

Energia termica in Romania este produsa în proportie de 41% din carbune, nivel similar cu cel european, si 48% din gaze naturale, fata de 28% în statele europene. “In conditiile in care in cativa ani va trebui sa platim si gazele cu efect de sera, costurile suportate de romani ar putea exploda”, a adaugat Jean Constantinescu.



Florina Andronache