Peste o sută de agenţii guvernamentale, conduse de câteva mii de directori bine plătiţi, cheltuiesc anual aproximativ 2,5 miliarde de euro.
Sutele de agenţii guvernamentale din România trebuie restructurate, unele urmând să fie decapitate, altele reorganizate sau unificate, propune un material neoficial realizat la nivelul Ministerului Finanţelor. Unele agenţii au un obiect de activitate asemănător sau chiar identic cu al altora, dar deţin însă organigrame proprii, sufocate cu personal. Reorganizarea aparatului ar duce la o economie importantă de resurse la bugetul statului, care ar putea fi direcţionate spre finanţarea activităţilor economice, susţine materialul.Autorul crede că România a ajuns să fie dominată de o „pădure de agenţii“. Potrivit bilanţului făcut, există cel puţin 150 de agenţii, dintre care multe se calcă pe picioare, unele fiind cât o adevărată fabrică.
"Vă dau exemplul Agenţiei pentru Prestaţii Sociale, înfiinţată în octombrie şi care are acum o mie de angajaţi“, spune autorul materialului. La Ministerul Culturii avem un Institut Naţional pentru Monumente Istorice, dar şi un oficiu naţional pentru acestea. Tot de monumente se mai ocupă şi un institut naţional în domeniul conservării lor. Destinele culturii mai sunt gestionate de Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul de Consultanţă pentru Programe Culturale Europene, Centrul European de Cultură, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii, Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, Centrul Naţional pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Institutul de Memorie Culturală.Ministerul are nenumărate alte centre culturale împrăştiate în ţară dedicate unei anumite personalităţi, rromilor, evreilor, tinerimii române sau cu obiect de activitate chiar dansul. Întrebat dacă nu cumva oficiul monumentelor şi institutul acestora se calcă pe picioare, ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu, a explicat: „Unul se ocupă de administrarea monumentelor, altul de cercetare“.De domeniul nuclear se ocupă trei instituţii, anume o comisie naţională de la Guvern, o agenţie la Ministerul Economiei şi încă una responsabilă de deşeurile radioactive. La agricultură avem Oficiul Naţional al Viei şi Vinului şi un Oficiu al Denumirilor de Origine pentru Vinuri. Mai sunt instituţii preocupate de seminţe, de soiurile modificate genetic, de testarea şi înregistrarea acestora, de „bioresursele alimentare“, dar şi o agenţie hipică naţională. La Transporturi, unii se ocupă de tot ce înseamnă transportul naval, însă, dacă vine vorba despre salvarea vieţii pe mare, intră în joc o agenţie care se ocupă numai de aceasta. Românii de pretutindeni, eroii neamului, minorităţile naţionale, cei asupriţi, discriminaţi reprezintă şi ei obiectul de activitate a câteva zeci de agenţii.Camera Deputaţilor are un Institut Român pentru Drepturile Omului, iar Senatul nu s-a lăsat mai prejos şi a înfiinţat un Institut al Revoluţiei, tot române, din decembrie 1989. Cam de aceleaşi probleme se mai ocupă Oficiul Naţional pentru Cultul Eroilor şi Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989. În domeniul învăţământului întâlnim Centrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în Învăţământul Preuniversitar, Agenţia Naţională pentru Programe Comunitare în Domeniul Educaţiei şi Formării Profesionale, Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior şi a Cercetării Ştiinţifice Universitare, Agenţia Română de Asigurare a Calităţii în Învăţământul Superior, Centrul Naţional de Formare a Personalului din Învăţământul Preuniversitar. Mai avem Centrul pentru Formarea Continuă în Limba Germană, Agenţia Naţională pentru Calificările din Învăţământul Superior şi Parteneriat cu Mediul Economic şi Social.Pădurea de agenţii are „50.000-100.000 de angajaţi, dintre care 5.000-10.000 de directori”. Există un excedent de 20-40% de personal la care s-ar putea renunţa prin reorganizare. Multe institute şi agenţii au fost înfiinţare special pentru a satisface orgoliile unora. „Spre exemplu a fost secretar de stat sau director în vechea guvernare şi s-a înfiinţat o agenţie în care să îşi menţină postul sau s-a înfiinţat postul de director adjunct.“ Pe de altă parte a existat o „tendinţă birocratică de creştere prin transformarea birourilor în servicii, a serviciilor în direcţii, a direcţiilor în direcţii generale şi a direcţiilor generale în agenţii/consilii/institute/instituţii, fiecare justificându-şi în mod fals necesitatea de funcţionare (adaptare la normele Uniunii Europene, integrare etc.)“, spune autorul materialului.Soluţia o reprezintă comasarea multora dintre aceste instituţii, reducerea numărului de personal şi, nu în ultimul rând, transferul către bugetul de stat al taxelor percepute de unele dintre acestea, pe baza sistemului monopolist în care lucrează. Materialul propune, spre exemplu, înfiinţarea unei Agenţii Unice de Reglementare. Pădurea de case de asigurări, pentru transportatori, armată, angajaţi ai Ministerului Internelor, judecători etc. - toate acestea ar putea fi reunite într-o singură casă. Calculele oficialului Finanţelor arată că taxele percepute celor ce sunt aduşi prin diferite legi la uşa instituţiilor monopoliste sunt de sute de milioane de euro. „Aceste venituri ar trebui să constituie venituri la bugetul de stat“, spune angajatul Finanţelor. Directorul este conştient că „sistemul“ va avea o reacţie dură la analiza şi propunerile sale.Bolojan: Am dat afară 20% din personalşi totul funcţioneazăFost secretar general al Guvernului şi actualmente primar al municipiului Oradea, Ilie Bolojan a devenit şi el victima birocraţiei. „Am fost la Ministerul Finanţelor şi o angajată de acolo mi-a spus că modul în care am completat un formular nu e bun. Când am răspuns că l-am completat astfel pentru că aşa fusesem sfătuit chiar de minister mi-a răspuns că atunci acesta e bun şi aşa’’, spune acesta. Atât la Guvern, dar şi la Primăria Oradea, Bolojan susţine că a dispus restructurări de personal de 20% şi „nu s-a întâmplat nimic’’, adică instituţiile au continuat să funcţioneze.Bolojan spune că orice simplificare a sistemului, posibilă şi dezirabilă, va duce la „o scădere a veniturilor cartelului“, dar trebuie aplicată de sus în jos pentru a fi utilă. „S-a ajuns ca stăpânul să fie cartelul, nu cetăţeanul.“ Conjunctura pozitivă, necesară unei restructurări a sistemului, există deoarece majoritatea guvernamentală are şi una parlamentară şi există o criză economică, mai spune Ilie Bolojan.
22 Dec 2008 Doru Cireasa
Cotidianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu