joi, 22 octombrie 2009

În 2010, România trebuie să plătească la bănci 11 miliarde de euro, o treime din buget

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
21 Oct 2009 Dan Odagiu

In următorii doi ani, România va trebui să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 25,95 miliarde de euro, din care 4 miliarde de euro reprezintă dobânzile la banii împrumutaţi.
Datoria guvernamentală a României a ajuns la finalul lunii august la 138,20 miliarde de lei (aproximativ 32,1 miliarde de euro) faţă de 109,75 miliarde de lei (25,5 miliarde de euro) la sfârşitul lui 2008, arată datele Ministerului Finanţelor Publice la finalul lunii august. Diferenţa este reprezentată de tranşele primite de România de la FMI şi UE în acest an, precum şi de emisiunile de obligaţiuni şi vânzările de titluri de trezorerie din 2009. Povară fiscală pentru guvernele ce vor veni va fi mare în anii viitori. În 2010, România va trebui să plătească 50 de miliarde de lei în contul datoriei, adică 11 miliarde de euro.
Din aceşti bani, 41,7 miliarde de lei reprezintă principalul datoriei (banii efectiv primiţi de România), iar restul de 8,3 miliarde de lei dobânzile. Suma plătită va creşte în 2011, când România va trebui să plătească 61,6 miliarde de lei, din care dobânzile reprezintă 8,9 miliarde de lei.
Liviu Voinea (foto), directorul executiv al Grupului de Economie Aplicată (GEA), susţine că nu valoarea datoriei externe este marea problemă, ci structura ei. Din totalul titlurilor emise de stat aflate în derulare la 31 august, 65,46% aveau scadenţă pe termen scurt - de mai puţin de un an, 31,4% erau pe termen mediu - între 1 şi 5 ani, iar 3,13% urmau să ajungă la scadenţă peste mai mult de 5 ani. Un an mai devreme, ponderea datoriei pe termen scurt era de 44,9%, ceea ce înseamnă că în ultimul an aceasta s-a dublat. „Faptul că mare parte a datoriei externe este pe termen scurt ne arată că banii împrumutaţi au fost folosiţi pentru cheltuielile curente şi nu pentru investiţii. Această datorie pe termen scurt a asigurat României o anumită stabilitate. Cu alte cuvinte, trăim pe datorie, dar nu avem viitor“, spune Liviu Voinea.
În 2009, România a trebuit să plătească în contul datoriei guvernamentale suma de 57,3 miliarde de lei, din care 6,2 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile. Pentru a plăti această datorie, dar şi pentru a finanţa deficitul bugetar, Ministerul Finanţelor Publice a trebuit să se împrumute de la băncile din ţară, de la Fondul Monetar Internaţional, de la Uniunea Euro-peană şi de la Banca Mondială. Datele statistice de la Ministerul Finanţelor Publice (MFP) arată că statul s-a împrumutat în primele opt luni de 79,8 miliarde de lei, din care 53,2 miliarde de lei prin emisiuni de titluri de stat pe piaţa internă şi 26,6 miliarde lei prin împrumuturi de stat, contractate direct (FMI, UE, Banca Mondială). În 2008, MFP a plătit în contul datoriei externe doar suma de 14,3 miliarde de lei din care 3,5 miliarde de lei au reprezentat-o dobânzile.
Fostul ministru al Finanţelor Varujan Vosganian susţine că în timpul guvernului Boc datoria publică a României a crescut cu 28,45 miliarde de lei (adică 6,78 miliarde de euro) fără ca nivelul de trai al cetăţeanului să crească. „Datoria publică a României în perioada 2004-2008 a scăzut ca procent din PIB. Odată cu venirea guvernului Boc la putere, valoarea datoriei publice a explodat şi asta numai pentru ca fostul executiv să supravieţuiască. Dacă ar fi luat măsurile care se impuneau, respectiv reducerea cheltuielilor din aparatul de stat, nu s-ar fi ajuns aici“, spune Vosganian.
Ce este datoria publică?

Aceasta este suma de bani sau creditul datorat de orice nivel al administraţiei, fie că e vorba de Guvern sau de administraţii municipale. Statul îşi îndeplineşte obligaţiile din împrumuturi externe şi interne sau prin vânzarea titlurilor de stat şi a certificatelor de trezorerie, acestea completând veniturile reprezentate de taxe şi impozite. Deoarece statul îşi asigură veniturile în principal din taxe plătite de populaţie şi firme, datoria publică a unui stat e indirect o datorie a contribuabililor, iar o datorie mare semnifică viitoare creşteri de taxe şi impozite.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu