Premierul Calin Popescu Tariceanu a semnat luna trecuta, deci pe ultima suta de metri, câteva acte normative in favoarea firmelor unor oameni de afaceri precum Ovidiu Tender, Horea Marc sau fratii Marius si Emil Cristescu, dar si a societatii britanice Sterling Resources Ltd. Este vorba despre patru hotarâri de guvern, emise in 4 si 12 noiembrie 2008, prin care au fost aprobate licente sau acorduri de concesiune a activitatii de exploatare a unor zacaminte de gips, andezit, gaz metan sau petrol. Graba cu care au fost aprobate aceste acte normative, cu atât mai mult cu cât unele dintre ele vizeaza operatiuni aflate mai multa vreme in atentia opiniei publice, pune oarecum sub semnul intrebarii bunele intentii ale celor responsabili. Asta, cu atât mai mult cu cât, cel putin in cazul Horea Marc, pare a se repeta o schema aplicata mai ales in scurtele perioade de tranzitie de la un guvern la altul. Prima dintre hotararile semnate de Tariceanu se refera la celebra cariera de gips din localitatea Stana-Salaj, afacere ce apartine uneia dintre firmele de baza ale lui Ovidiu Tender. Astfel, prin Hotararea nr. 1411 din 4 noiembrie 2008, societatea Tender SA primeste aprobarea “Licentei de concesiune nr. 5.865/2005 a activitatii miniere de exploatare a gipsului (…) in perimetrul Stana, situat in localitatea Stana, judetul Salaj”. Alaturi de premierul Tariceanu, documentul a fost semnat de Dorin Marian (seful Cancelariei), Bogdan Gabudeanu (presedintele Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale – ANRM), Attila Korodi (ministrul mediului) si Catalin Doica (secretar de stat la Finante). Prof. univ. Ioan Puscas: «Exploatarea carierei este o catastrofa»Primita in al doisprezecelea ceas al guvernarii Tariceanu, aprobarea licentei pentru exploatarea zacamantului de gips de la Stana incheie o perioada extrem de agitata, cel putin pentru locuitorii zonei vizate. Acestia s-au opus in cateva randuri deschiderii carierei de gips atat datorita temerilor privind poluarea mediului, cat si a celor referitoare la zgomotul presupus de trecerea autobasculantelor prin localitate sau de eventuala folosire a explozibililor. Desi Ovidiu Tender s-a aratat interesat de zacamintele de gips de la Stana inca din 2001, afacerea nu s-a putut incheia pana la sfarsitul acestui an. Spre exemplu, in martie 2008, Consiliul Local din Zalau a dezbatut serios revocarea hotararii prin care se aprobase concesionarea, prin licitatie publica, a parcelei pe care se afla zacamantul de gips. S-a cerut chiar efectuarea unei expertize obiective care sa clarifice efectele reale produse de exploatarea carierei asupra locuitorilor din zona, dar, din lipsa fondurilor, s-a renuntat destul de repede. Tot atunci, unul dintre cei prezenti, profesorul Ioan Puscas, a protestat fara succes la redeschiderea carierei. “Am studiat, am cercetat zeci de ani despre ceea ce dezbateti dumneavoastra, azi, aici adica: sulfat de Ca, fosfati, silicati, oxalatii, carbonatii, clorurile, toate sarurile de calciu. (…) As dori sa va spun ca efectele pe care aceste saruri le au asupra vietii vegetale se datoresc inhalatiei prelungite a ipsosului, ceea ce duce la silicoza, duce la astm, produce alergii favorizand diferite forme de cancer pulmonar.(…). Este o adevarata “catastrofa” in cadrul evolutiei animale si vegetale. Legat de modificarile care se produc, as vrea sa va insir praful, apa de izvoare, de fantana, care toate nu vor mai putea fi folosite” – a afirmat profesorul Puscas la sedinta din martie 2008. Ulterior insa, afacerea a primit toate aprobarile, culminand cu cea a premierului Tariceanu de luna trecuta. In Nota de fundamentare a hotararii de guvern, semnata de Dorin Marian si Bogdan Gabudeanu, se afirma exact contrariul celor spuse de profesorul universitar Puscas. ”Impactul activitatii miniere de exploatare ce constituie obiectul licentei de concesiune, asupra speciilor protejate, habitatelor naturale, ariilor protejate si peisajelor, precum si asupra factorilor de mediu, respectiv aer, apa, sol si comunitati locale, este nesemnificativ.”Licente aprobate la granita dintre doua guverneO alta hotarare guvernamentala cu talc pare a fi si cea prin care “se aproba licenta de concesiune nr. 5810/2004 a activitatii miniere de exploatare a andezitului industrial si de constructii” in perimetrul Mermezeu, localitatea Stanceni, in favoarea societatii muresene Hodaco Prodcompex SRL. Firma apartine unui om de faceri din Targu-Mures, Horea Marc, iar presa a semnalat deja controversele ce au insotit acordarea de catre ANRM a licentei de concesiune (nr. 5810) pentru cariera Mermezeu, document semnat pe 22 decembrie 2004. Documentul a fost semnat, asadar, chiar in perioada in care guvernul PSD, condus atunci de Eugen Bejenariu, era in plin proces de tranzitie spre guvernul aliantei D.A. PNL-PD. Culmea, aprobarea de catre Guvernul Tariceanu a licentei amintite s-a facut tot pe ultima suta de metri, adica pe 4 noiembrie a.c. Contrar tuturor afirmatiilor facute in presa mureseana cu ceva vreme in urma, referitor la lipsa oricaror aprobari de mediu pentru exploatarea de la Mermezeu, semnatarii Notei de fundamentare care a stat la baza aprobarii acestei licente afirma, la fel ca si in cazul carierei de la Stana, spun ca totul este in regula. Impactul asupra mediului… ”este nesemnificativ”, afirma Dorin Marian si Bogdan Gabudeanu.Fratii Cristescu, pe urmele RomgazIn sedinta din 4 noiembrie 2008, premierul Tariceanu a aprobat si “acordul de concesiune de dezvoltare-exploatare petroliera in perimetrul P VIII-17 Paraieni, incheiat intre ANRM si SC Foraj Sonde SA Craiova”. Firma beneficiara a licentei apartine fratilor Marius si Emil Cristescu, iar zacamantul a intrat in posesia acestora dupa ce, din motive economice, Romgaz a renuntat la el. Semnalam, la fel, aprobarea unui act aditional “la Contractul de explorare si impartire a productiei pentru perimetrele XIII Pelican si XV Midia, incheiat intre ANRM si Sterling Resources Ltd” (H.G. 1446). Despre continutul real al acestei hotarari se cunosc foarte putine aspecte deoarece Anexa lui este clasificata, iar Nota de fundamentare lipseste de pe site-ul Guvernului. La trei saptamani de la aprobarea acestui act aditional, firma Sterling a semnat un acord cu societatea britanica Merlose Resources pentru exploatarea in comun a celor doua zacaminte. Pentru o participatie de 32,5% din blocurile petroliere Pelican XIII si Midia XV, societatea Merlose s-a obligat sa plateasca firmei Sterling 24 milioane de dolari.
Dan Badea
Sursa Gardianul
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu