Guvern de ruşine istorică: Un an de vorbe încheiat cu dezastru

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
29 Sep 2009 Mihai Boeru, Iuliana Gatej, Doru Cireasa, Dan Coste

Indiferent dacă guvernul Boc va mai rezista, chiar dacă din acesta va ieşi PSD-ul sau nu, la aproape un an de la preluarea puterii, Executivul alianţei a reuşit să atingă mai multe performanţe negative.
Emil Boc a decis să ceară numai remanierea lui Dan Nica, evident doar din motive politice, dacă ar fi ales însă să îşi demită subalternii pe criteriu de competenţă sau de onestitate, majoritatea membrilor Cabinetului ar fi trebuit demişi. Cotidianul a adunat câteva dintre „succesurile“ miniştrilor reprezentativi din guvernul Boc

• întârzieri la plata subvenţiilor pentru agricultură


• neimplicare în asigurarea finanţării bancare pentru micii agricultori

• plăţi infime pentru produsele acestora, sub costurile de producţie, ignorarea intereselor micilor agricultori, în contextul unor importuri masive de alimente

• măsuri contestate de instanţele de judecată, precum destituirea a 19 directori ai Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură, repuşi în funcţie după contestarea măsurii în justiţie
• lipsa de transparenţă în gestionarea problemelor armatei


• lipsa unei strategii pentru politica de înzestrare a armatei

• înzestrarea învechită a armatei

• gestionarea defectuoasă a scandalului „Ciorogârla“.
Încă nu au fost găsite cele 50 de arme furate, singura măsură fiind demiterea unor şefi de arme incomozi chiar ministrului şi apropiaţilor săi


• subfinanţarea armatei - 1,5% din PIB pentru apărare

• contractul fără licitaţie încheiat cu firma Ars Advertising, în valoare de 500 de mii de euro


• dosarul penal deschis la sesizarea ANI, care a găsit patru nereguli în declaraţia de avere şi o diferenţă nejustificată de 160.000 de lei

• politici deficitare de mediu
• a fost acuzat că direcţionează fondurile de reabilitare termică a locuinţelor în funcţie de apartenenţa politică a primarilor din oraşele/sectoarele unde se desfăşoară astfel de lucrări


• nu a restructurat ANL-ul, dar şi lipsa de transparenţă a acestei instituţii

• nu a demarat programul de consolidare a clădirilor cu risc ridicat la seism

• gestionarea defectuasă a programului de rebilitare termică a clădirilor
nu a semnat contractul de concesiune a autostrăzii Comarnic-Braşov


• nu a făcut publică strategia de construire a autostrăzilor

• a îngropat proiecte de autostrăzi

• nu a restructurat transportul feroviar, singurele măsuri fiind concedierea angajaţilor. Consecinţele sunt înmulţirea accidentelor de cale ferată

• rezultate mai proaste decât media europeană ale TAROM

• a girat numirea interlopului Costel Iancu în fruntea Administraţiei Naţionale a Îmbunătăţirilor Funciare
• netransparentizarea contractelor din domeniul utilităţilor, de tipul celor semnate de Hidroelectrica cu „băieţii deştepţi“


• lipsa de strategie în domeniul restructurării sectorului energetic

• lipsa oricăror strategii şi măsuri de creştere/restructurare a economiei României prin industrializare, creşterea ponderii bunurilor produse cu valoare adăugată mare

• părtaş la nivelul Guvernului pentru blocajul financiar (tolerarea de către Electrica a datoriilor pe care CFR le are la aceasta
• a dat un ordin prin care Ecaterina Andronescu îşi oferea singură puterea de a-i numi pe directorii de şcoli cu delegaţie. Această decizie le aparţinea inspectorilor generali şcolari


• la ultima teză cu subiect unic, elevii au primit la română şi la istorie subiecte greşite, demne de I.L. Caragiale. Ministrul a declarat că l-a demis pe subalternul său (Cristian Mirescu) care conducea Centrul naţional de evaluare, însă acesta este director în continuare

• numărul de ore la liceu a fost redus, însă programa şcolară nu a fost reformată.

• negocierea şi redactarea defectuoasă a Legii Educaţiei Naţionale.

• găuri în bugetul statului, concretizate în neplata salariilor la întregi categorii de bugetari


• subfinanţarea diferitelor proiecte importante

• atragerea insuficientă a fondurilor europene

• menţinerea la nivel scăzut a bazei de impozitare, măsură care ar fi fost utilă pentru creşterea veniturilor statului

• tolerarea economiei negre şi gri

• mediu de afaceri neprietenos prin menţinerea atitudinilor discreţionare şi lipsa de sprijin a agenţilor economici de către inspectorii Fiscului

• gestionarea defectuoasă a grevei magistraţilor. Nesoluţionarea solicitărilor acestora şi refuzul dialogului cu reprezentanţii judecătorilor şi procurorilor


• menţinerea monitorizării UE pe Justiţie

• ineficienţa luptei anticorupţie

• neeliminarea amestecului politicului în justiţie

• erorile codurilor: ex. micşorarea pedepselor pentru infracţiuni de corupţie (Codul penal), prevederi care aduc atingere libertăţilor individuale şi de expresie (Coul civil şi Codul de procedură penală
Ministerul Turismului
• a cheltuit un milion de euro, pe timp de criză, pentru promovarea imaginii României prin intermediul unui canal tv internaţional sportiv


• a cheltuit aproape 100.000 de euro pentru lansarea brandului „România, the Land of Choice“, la Paris, marile ziare franceze ignorând evenimentul
Premierul Boc
Patru ordonanţe iniţiate de guvernul Boc s-au lovit de Curtea Constituţională, care nu le-a dat aviz favorabil. Prima a fost cea prin care premierul dorea interzicea cumulului pensiei cu salariul încasat de la instituţii publice. Curtea Constituţională a României (CCR) a decis în ianuarie că OUG nr. 230 este neconstituţională. Ca atare, angajaţii de la stat îşi vor putea păstra atât locurile de muncă, dar şi pensiile de care beneficiază. Şi legea de aprobare a unei ordonanţe de urgenţă prin care guvernul Boc a reorganizat propriul executiv la începutul anului 2009 a fost declarată neconstituţională.
Această ordonanţă i-a dat posibilitatea premierului să concedieze zeci de funcţionari şi directori din timpul guvernării Tăriceanu şi să angajeze alţi funcţionari doar pe baza încrederii acordate de premier şi cu condiţia semnării unui angajament de loialitate. O altă intenţie mult dorită de premier a fost recalcularea pensiilor magistraţilor, însă Lidia Bărbulescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, membru CSM, a avertizat la timp Guvernul că recalcularea pensiilor speciale este ilegală şi neconstituţională. De asemenea, CCR a admis excepţia de neconstituţionalitate invocată la Ordonanţa de Urgenţă nr. 1/2009 privind unele măsuri în domeniul salarizării personalului din sectorul bugetar, şi anume că Guvernul dorea să reprogrameze majorarea salariilor profesorilor.


• a antrenat o bancă privată în scandalurile legate de Ministerul Turismului

• comisia parlamentară de anchetă a cerut începerea urmăririi penale împotriva ministrului Turismului pentru gestionarea defectuoasă a fondurilor ministerului

• o strategie ineficientă de promovare a turismului românesc