Acest articol a aparut si in Academia Caţavencu din 06 Mai 2009 | Alexandru Cristorian
Prin vara lui 2008, cînd pe la noi economia duduia, Vanghelie se pregătea de criză. Nu e încă sigur dacă inspiraţia primarului s-a datorat cunoaşterii şi înţelegerii în detaliu a crizei subprime ce afecta Statele Unite ori dacă a fost avertizat de vreuna din vrăjitoarele care sînt la el în sector, dar e clar că primarul a acţionat. Şi cum altfel putea el să acţioneze, dacă nu prin cîteva achiziţii, plătite din bugetul instituţiei?
Spre exemplu, un prim pas în combaterea crizei a fost achiziţia a zece chioşcuri (cabine) pentru a dota cele zece centre de urgenţă din sector.
Să aibă unde merge cetăţeanul dacă intră în criză. Normal, conform contractului de atribuire, achiziţia chioşcurilor era strict necesară, de unde şi justificarea procedurii de negociere directă fără anunţ de participare, respectiv „situaţie de urgenţă extremă survenită în urma unor evenimente ce nu puteau fi prevăzute de autoritatea contractantă“. Ceea ce, să fim cinstiţi, e cam aiurea, că doar de-aia faci centrele de urgenţă, pentru a preveni anumite situaţii neprevăzute. Culmea, însă, achiziţia era neprevăzută, deci, 375.000 RON au fost daţi aşa, cum şi cui a vrut muşchiul primarului, adică unei firme din Ilfov, Imob Lux Construct.
Şi dacă tot au fost luate chioşcurile şi a fost rezolvată situaţia de urgenţă neprevăzută, inevitabil, a apărut o altă urgenţă, respectiv mobilarea chioşcurilor. Pentru asta, Vanghelie a apelat la acelaşi procedeu de încredinţare directă şi a cumpărat mobilă de 1.557.000 RON, fără TVA, de la un alt SRL din Bucureşti, SC Neorom Mobilier. Adică primarul care este a plătit pe mobilă de cinci ori mai mult decît a dat pe chioşcuri, dar ce mai contează, că doar urma să vină criza. Şi ca treaba să fie clară, Vanghelie a mai negociat, în mod direct, încă două contracte, prin care a luat rucsaci de 50.000 de lei şi aparate foto de 100.000. Că doar trebuia imortalizat un aşa moment.
P.S. Aşa cum scriam mai sus, Vanghelie a cheltuit o cîrcă de bani pentru nişte chioşcuri ce urmau să devină “centre pentru situaţii de urgenţă”, pentru ca apoi să cheltuie de patru ori mai mult pentru a le mobila. Totalul: zece gherete cu 37.500 RON bucata şi mobilier, pentru fiecare gheretă, în valoare de 150.000 RON, adică un purcoi de două milioane de lei noi. Şi, pentru că voiam să vedem şi noi cum arată un aşa chioşc în care s-au băgat vreo 50.000 de euroi, ne-am plimbat puţin prin sectorul 5. Şi nu mică ne-a fost mirarea că n-am găsit nimic. Adică n-am găsit nici un “centru pentru situaţii de urgenţă”, ci doar nişte containere reşapate, pe care stătea scris mare “Birou de relaţii cu cetăţenii”. Başca, pe deasupra, mai erau şi închise toate, între ora patru şi cinci după-amiaza, cînd ne-am plimbat să le identificăm. Pe unele am găsit cîteva hîrtii lipite în geam cu hotărîri ale Prefecturii ori cu măsuri ce trebuiesc urmate în caz de caniculă. Iar la una, surpriză, am dat peste un comunitar de la Poliţie. L-am întrebat unde putem găsi centrele pentru situaţii de urgenţă şi ne-a zis că nu ştie de aşa ceva, dar că astea, gheretele, “sînt pentru timp de vară, cînd se dă apă la oameni. Acum, nu se întîmplă nimic, doar vine o doamnă de la Primărie care face liste cu pensionarii care merg în excursiile organizate de domnul Vanghelie”. Bună treabă, ne-am gîndit, că doar e criză şi în sectorul de turism iar pensionarii trebuie să se plimbe şi ei. Şi, în timp ce domnul ofiţer (sau, subofiţer, ori chiar soldat, că nu le am cu gradele) ne explica nişte înscrisuri de pe hîrtiile lipite în geam, am reuşit să tragem şi cîteva poze cu interiorul containerelor, cu minunatul mobilier de 40.000 de euroi: un scaun de plastic, plus un birou şi un dulap din prefabricate. Cam puţin mobilier pentru ditamai suma, ne-am zis, da’ cine ştie, poate au fost lucrate manual în sectorul 5 iar lemul ăla din poză e vreun tec sau abanos şi n-am văzut/pozat noi bine. E drept, nici nu l-am întrebat prea multe de mobilier pe domnul poliţist, că şi aşa a cam strîmbat din sprîncene cînd a văzut ca aveam un aparat foto în mînă. Şi, oricum, nu avea faţă de tîmplar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu