CNADNR nu ştie pe ce a tocat banii în ultimii zece ani: Autostrăzile invizibile, 4 miliarde $

Romania trebuie salvata!
Cotidianul.ro
22 Oct 2009 Doru Cireasa

Compania de Autostrăzi ar fi putut construi, după 1999, 800 de kilometri de autostradă din banii primiţi de la stat şi instituţii financiare internaţionale.

Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a primit din diferite surse pentru investiţii în perioada 1999-2008 suma de 14,17 miliarde de lei, cea mai mare parte, respectiv câte 2,6 miliarde de lei, venind de la bugetul de stat şi UE, sub forma fondurilor ISPA şi PHARE. Alte sume importante au venit pe baza împrumuturilor bancare angajate şi din taxa de drum în vigoare până în 2002 (celebrul fond special al drumurilor publice). Luând în calcul un curs mediu de 3 lei la un dolar SUA rezultă o sumă primită pentru investiţii în perioada menţionată de aproape 5 miliarde de dolari SUA.

Paralel cu programul de autostrăzi, CNADNR a derulat şi un alt program de reabilitare a drumurilor naţionale, împărţit pe şase-şapte etape, din care sunt definitivate complet trei, prima dintre acestea fiind finalizată în 1998.

Cu îngăduinţă putem spune că CNADNR a cheltuit pe etapele 2 şi 3, precum şi pe etapele 4-6 aflate încă în derulare 1 miliard de dolari SUA. Rămân 4 miliarde de dolari din care s-ar fi putut realiza (luând în consideraţie un preţ mediu de 5 milioane de dolari SUA pe kilometru; în perioada 2002-2003, pentru un kilometru din primele tronsoane ale autostrăzii A2 s-au plătit 3 milioane de dolari, în timp ce acum un kilometru de autostradă în câmpie este 7-8 milioane de dolari) 800 de kilometri de traseu rutier modern. În practică s-au făcut doar vreo 200 de kilometri, dintre care 160 între Bucureşti şi Cernavodă şi vreo 20 de kilometri pe centura Piteşti. Alţi 42 de kilometri de autostradă ar putea fi gata până la finele anului pe autostrada Transilvania. Socotind în kilometri de autostradă realizaţi efectiv, banii primiţi de către CNADNR după 1999 nu se justifică.

Dorina Tiron, director general al CNADNR, nu este de acord cu calculul. Potrivit acesteia, trebuie socotit faptul că din toţi banii primiţi de companie până acum o parte au mers pentru exproprieri, mutări de utilităţi, consultanţă. În plus, sunt scumpe şi terenurile pe care trebuie construite autostrăzile. Totuşi, scumpirea masivă a terenurilor a avut loc de-abia în ultimii patru ani. „În zona Bucureştiului, cumpărarea terenurilor devine mai scumpă decât construirea propriu-zisă a autostrăzii“, spune aceasta. „Îmi este greu să fac o analiză, mai întâi trebuie să văd cifrele. Pot să vă spun că şi construirea unui kilometru de autostradă în câmpie costă cel puţin 4 milioane de euro şi poate ajunge şi la 7 milioane de euro. Reabilitarea unui kilometru de drum naţional cu lărgirea sa la 9 metri costă cel puţin 600.000 de euro“, afirmă aceasta.